ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 16.09.2021
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 40-50 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 24.06.10
STATUS: APOLLO
DATE SEJUR
JUN-2021
DURATA: 1 zile
Familie
PREȚ 10 lei lei
FĂRĂ transport
Raport PREȚ/CALITATE: EXCELENT
"ECHIPA" A INCLUS:
4 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTA MEDIE REZULTATĂ
97.50%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Descoperă comuna-muzeu Ciocăneşti [SV]

NB: Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă; — (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ al descrierii. Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

Ciocănești – un sat colorat și 2 muzee interesante

TIPĂREȘTE

Un punct deosebit pe harta turistică a Bucovinei îl constituie localitatea Ciocănești – un sat așezat în Depresiunea Dornelor de-a lungul Bistriței Aurii. Străbătut de drumul național DN 18 care face legătura cu Maramureșul prin pasul Prislop, Ciocăneștiul se află la o distanță relativ mică față de orașele Vatra Dornei (vezi impresii) și Câmpulung Moldovenesc (vezi impresii) urmând șoseaua DN 17 (E58).

Consemnată în scris în vremea lui Alexandru cel Bun așezarea își trage numele de la meșteșugul făuririi armelor de către fierari iscusiți care „ciocăneau” fierul cât era ziua de lungă. De altfel în zonă este cunoscută existența exploatărilor de fier, mangan și alte metale încă din epocile preistorice (monitoruldedorna.ro/?p=280224). Stăpânirea austriacă în Bucovina (1775-1918) nu a reușit să schimbe specificul românesc al așezării, specific manifestat în arhitectură, port popular, obiceiuri și tradiții.

Având drept bază Conacul Luisenthal din Fundu Moldovei (vezi impresii) am pornit la drum spre Ciocănești într-una din zile care se anunța ploioasă. Localitatea este promovată în ultimii 10-15 ani drept un sat-muzeu în aer liber lucru datorat ornamentării caselor cu motive tradiționale.

După ce parcurgem o porțiune de șosea prin pădure ne apar în fața ochilor primele locuințe cu modele colorate. Oprim autoturismul în centrul administrativ al comunei, în zona Primăriei și a muzeelor găsiți locuri de parcare suficiente. O ploicică rapidă de vară ne țintuiește timp de 15 minute într-un adăpost din stația de autobuz. După căderea stropilor s-a arătat soarele, astfel că am pornit în explorare.

Tehnica ornamentării caselor a apărut la începutul anilor ' 50 atunci când tânăra Leontina Țăran moștenește o căsuță tradițională de la soacra sa și se hotărăște să o renoveze. Cunoscătoare a tehnicii încondeierii ouălor, a culorilor și motivelor, se hotărăște să transpună aceste modele pe peretele căsuței. Cu ajutorul meșterului zidar/tâmplar/zugrav Dumitru Tomoioagă reușește să creeze primul „pui” (model) pe fațada locuinței – un brâu sub streașină. „Invenția” a plăcut și altor locuitori astfel că obiceiul s-a răspândit în tot satul.

Cum se realizează aceste motive colorate? Se aplică un strat de tencuială din ciment, var și nisip pe fațadă de o anumită grosime, după uscare se aplică un șablon cu modelul dorit și se trasează conturul desenului, urmează etapa sculptării modelului în stratul de tencuială și în final vopsirea în culori.

Găsim modelele tradiționale „scrise” pe mai toate locuințele, pe anexe gospodărești, instituții ale statului sau private. Brandul local al Ciocăneștiului a început să se extindă și în alte sate din zonă. Am mers atât pe jos, cât și cu autoturismul prin sat pentru a vedea cât mai multe desene colorate, modele care reproduc întocmai desenele de pe ouă ori motivele cusute pe costumele populare.

Casa-muzeu Leontina Țăran. Cea care a pornit această activitate a trăit până la vârsta de 92 de ani (2014), iar prima locuință „pictată” a fost transformată în muzeu chiar din timpul vieții Leontinei Țăran. Cele două căsuțe și fântâna din curte sunt fotogenice, tradiționale dar... cam neîngrijite. În curte iarba era crescută până la brâu, nu se pot vizita interioarele, panoul informativ e scorojit, culorile încep să se șteargă.

Muzeul Național al Ouălor Încondeiate. Colecția de ouă „împistrite” de la Ciocănești este găzduită în interiorul Casei de Cultură „Florin Gheuca” de pe str. Principală. Doamna Marilena N. se ocupă cu pasiune atât de expoziția de ouă încondeiate, cât și de muzeul de etnografie situat vis-a-vis; ne-a însoțit în ambele locuri, ne-a expus pe scurt ce vom vedea și ne-a răspuns cu amabilitate la întrebări. Am plătit 5 lei/adult și alți 5 lei pentru muzeul etnografic, am primit bilete.

Urcăm la etajul 1 privind reproducerile fotografice de pe pereți (aspecte din viața satului, personalități, profesori) și intrăm în cele două încăperi spațioase care adăpostesc expoziția de ouă. În vitrine simple de lemn ni se înfățișează trei colecții tematice: colecția dr. Anton Setnic (doctorul fiziolog care a susținut tehnica golirii ouălor de conținut pentru rezistență în timp), colecția de ouă premiate la edițiile Festivalului Național al Ouălor Încondeiate desfășurat anual la Ciocănești și colecția de ouă încondeiate de elevi în cadrul unui concurs anual interjudețean.

După ce vedem pe o masă ouă realizate în diferite tehnici și ni se explică etapele prin care trece un ou până ajunge în faza finală începem să vizionăm vitrinele cu exponate. Cel mai mult mi-au plăcut ouăle vechi, păstrate de zeci de ani – cel mai vechi datează din anul 1941! Din nou suntem uimiți de varietatea modelelor, iscusința meșterilor și cromatica utilizată.

Chiar dacă nu se compară cu Muzeul Oului din Vama (vezi impresii) vizitat cu două zile înainte, colecția de la Ciocănești are valoarea sa aparte și ne arată pe lângă exponatele vechi perpetuarea în rândul tinerilor a meșteșugului încondeierii ouălor.

Muzeul etnografic. Am traversat șoseaua și am vizitat și colecțiile de artă populară și meșteșuguri reunite într-o clădire decorată specific zonei. M-a impresionat modul de organizare a muzeului etnografic, am apreciat grija pentru păstrarea tradițiilor și obiceiurilor, crâmpeiele de viață reproduse atât de bine. În aceeași clădire e găzduit și Centrul de Informare Turistică.

La parter descoperim într-un traseu circular o serie de meșteșuguri și îndeletniciri practicate de localnici din vechime până în timpurile moderne. În fiecare încăpere este amenajat un interior specific, astfel vom trece prin atelierul de tâmplărie (interesant bancul de lucru dedicat realizării șindrilei), fierăria (nu lipsește cuptorul cu foale, nicovala, instrumentarul specific), stâna (două cămăruțe cu pereții din bârne de lemn: una utilizată pentru vatra de foc și prepararea laptelui, cealaltă dedicată odihnei ciobanului). Urmează o cameră care ilustrează plutăritul (vedem pe apă un model miniatural de plută, fotografii vechi) și încă una care reproduce un abataj de mină (în zonă a existat o mină de mangan – „Oița” ; vedem șine de vagonet, felinare, țevi de aeraj, unelte).

La etaj descoperim universul interioarelor populare, a îndeletnicirilor casnice și frumusețea obiceiurilor de iarnă. Pe pereți sunt reproduse principalele motive care se transpun pe pereții caselor din Ciocănești. Vedem o bucătărie cu sobă și plită, oale de lut, vase de lemn, apoi intrăm în lumea țesutului: războiul de țesut, vârtelnița, torcătoare, mașină de scule, fusul, suveica, ghemele – toate sunt adunate sub coloratele motive de pe pereți. Într-o cameră mai mică ne delectăm cu măștile și costumele de Anul Nou: capra, ursul, moșii și babele – un univers extraordinar cu multiple semnificații. În fine, vedem și o cameră mobilată/decorată tradițional cu exponate adunate de la locuitorii din sat (etichete ne informează cine a fost donatorul și ce reprezintă acel obiect).

Un muzeu sătesc excepțional! Felicitări!

Centrul satului. Pe platoul din centrul administrativ al comunei, între Primărie și stadion, se află o mică piață rurală și, totodată, câteva monumente, naive le-aș zice eu. Vedem o statuie a lui Ștefan cel Mare, cam disproporționat trupul în comparație cu partea superioară, alături de o căruță în care este așezat un ou gigant pictat tot cu chipul cunoscutului domn al Moldovei. Un alt ou imens închistrit cu motive tradiționale este expus într-o căsuță de lemn.

Concluzii. Casele împodobite cu „pui” sunt împrăștiate în sat pe fânețe largi, au curți generoase și anexe bine închegate. Modelele colorate aplicate pe case sunt frumoase și acoperă o întreagă gamă de forme: de la cele geometrice, la cele vegetale sau florale. Ca să descoperiți dantelăria sculptată în tencuială trebuie să vă plimbați prin tot satul, casele nu sunt grupate într-o singură zonă. Plimbarea a fost relaxantă, aerul curat după ploaie, muzeele vizitate mi-au plăcut și mi-au îmbogățit zestrea culturală și sufletească. Nu ocoliți Ciocăneștiul – e un colț aparte din dulcea Bucovină!

Alegeri inspirate!

selectat ca MiniGhid AmFostAcolo

---
Trimis de tata123 🔱 in 16.09.21 20:14:12
Validat / Publicat: 17.09.21 00:21:37
VIZUALIZĂRI: 273INFO ADIȚIONALE
  • A fost prima sa vizită/vacanță în CIOCĂNEȘTI [SV]
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
8 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P13 Atelier - Muzeul Etnografic.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol: voturi de valoare mărită

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 44200 PMA (din 33 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

8 ecouri scrise, până acum

webmasterscris / TELEFON [17.09.21 04:59:10] »

Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut

— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă;

— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ al descrierii.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

webmaster [17.09.21 08:12:26] »

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

liviu49 [17.09.21 09:39:50] »

Comuna Ciocanesti este mentionata prima oara intr-un hrisov din anul 1400. In acel an, la urcarea pe scaunul Moldovei, domnitorul Alexandru cel Bun primea in dar de la sotia sa Ana, muntele Suhard, care cuprindea si aceasta localitate. Profesorul Adrian Iveanu mentioneaza, intr-un articol, existenta inca de la anul 1200 a unor obiceiuri si traditii care s-au pastrat pana astazi. De fapt caracteristic acestei comune, dar si ibtregii Bucovine, este pastrarea aproape nealterate a multor obiceiuri si traditii vechi de multe secole. De fapt si numele comunei, Ciocanesti, provine de la meseria traditionala, inca din vremea lui Stefan cel Mare, de ciocanar, adica fauritor de arme (sabii, lanci, sageti) in fierarie. Legenda spune ca aici, la Ciocanesti, a fost faurita sageata aurita cu aur din Bistrita Aurie, care din arcul lui Stefan cel Mare a marcat locul unde se va construi mai tarziu in 1466 altarul bisericii de la Manastirea Putna.

Dupa cum mentionam in articolul despre istoria Bucovinei (vezi impresii), in urma pacii de la Kuciuk-Kainargi, partea de nord-vest a Moldovei, din care face parte si comuna Ciocanesti, revine Imperiului Habsburgic si care va fi cunoscut mai tarziu sub numele de Bucovina (Tara Padurilor de Fagi). Dupa 144 de ani de dominatie austriaca, acest colt de rai revine la patria mama la 27 noembrie 1918 (vezi impresii). Aceasta perioada nu avea cum sa nu lase urme in dezvoltarea zonei. Colonizarea masiva cu germani, mai ales in timpul guvernoratului baronului Enzenberg, a lasat urme prezente si azi in Bucovina, dar traditiile autentice si specifice Cicanestiului s-au transmis din generatie in generatie pana astazi. Este vorba, in primul rand, de ornamentele si motivele nationale traditionale viu colorate care se regasesc pe costumele populare, pe care localnicii le poarte frecvent, nu numai in ocazii deosebite, cand vine cate o televiziune sa filmeze. Veti putea vedea, mai ales duminica, sau in zilede sarbatoare de la copii in carucior pana la batrani in toiag, imbracati in costumele lor populare. Ce este deosebit in Ciocanesti e faptul ca aceste motive au fost transpuse si pe locuintele satenilor, mai vechi sau mai noi, dar si ale unor cladiri publice. Si pentru ca unor sateni prezenta motivelor populare pe fatadele cladirilor li s-a parut ca nu e suficient, au inceput sa le transpuna si pe garduri, ceea ce face intr-adevar un muzeu de traditii populare din satul Ciocanesti. Aceste motive trsditionale carese gasesc pe fatadele cladirilor se regasesc si pe bunditele, catrintele, iile, camesile si alte piese ale portului popular din zona.

Pe malul Bistritei, in zona Ciocanesti, intre Ciocanesti si Botos, dar si intre Botos si Carlibaba, am intalnit multe movile de pamant, cele mai multe inierbate, de la o jumatate de metru pana la doi metri inaltime. M-a surprins prezenta acestora pe malul apei, dar acum mi-am dat seama ca au legatura cu o veche ocupatie a localnicilor exploatarea aurului, prin metoda veche a cernerii nisipului din albia Bistritei. Aceasta ocupatie nu se mai practica in prezent, cum, odata cu modernizarea vremurilor a disparut si plutaritul. Aceasta era o activitate care s-a practicat sute de ani in zona si pe cursul Bistritei pana la varsarea in Siret. Construirea in deceniu sase al secolului trecut a amenajarii hidroelectrice de la Bicaz, dus, practic la desfiintarea plutaritului pe Bistrita.

Scuze pentru aceasta, cam lunga, completare, dar despre Ciocanesti sunt prea multe lucruri de spus, mai ales de scris.

Numai bine si calatorii placute!

mihaelavoicu [17.09.21 12:00:26] »

Priveam la P23. Câtă simplitate, eleganță și bun gust la interiorul unei case țărănești și ce zestre artistică excepțională zace în sufletul țăranului român. Ca să pui același model, așa cum a fost menționat în ecoul de mai sus, pe cojocele, ii, bundițe, vase, garduri etc, dezvăluie adevărata dimensiune culturală a satului românesc.

De ce nu, o Bienală de Artă Tradițional-Românească cu specific local!! (Sau poate o fi, nu știu)

Ai fost un bucureștean vizitator și povestitor, prin Ciocănești. Și ce frumos ai spus-o! Dar mă gândesc, cum ar fi să apară cei cu vile și case de vacanță cu termopane, instalațiii solare, graffiti și alte bâzdâgănii 😭!!

Ai avut o alegere inspirată!

liviu49 [17.09.21 12:20:59] »

@mihaelavoicu: Sa stii ca Ciocanestiul dispune, cum sta bine de altfel unei localitati muzeu si de numeroase institutii social – culturale. As aminti aici Ludoteca “La Furnica “(prima din Bucovina) infiinatat in anul 1999, Casa de Cultura Florin Gheuca, Biblioteca comunala “Florin Gheuca “sau Casa Muzeu “Taran Leontina “. Prezenta acestora, activitatile desfasurate in acestea, ca si abnegatia multor localnici, fac ca in Ciocanesti sa se desfasoare annual trei importante manifestari culturale si sociale. Este vorba de Festivalul National al Oualelor incondeiate, Festivalul National al Pastravului, Festivalul National de Datini si Obiceiuri din Strabuni, care reusesc, an de an, sa atraga foarte multi participanti din Bucovina, din tara, dar si din strainatate.

Numai bine si calatorii placute!

mihaelavoicu [17.09.21 14:35:46] »

@liviu49: Mulțuesc, eu mă gândeam la semnele alea ce compun frumoasele modele, cum ziceați, pe bundițe, ii și catrințe. Sunt unicat, sunt specifice, dar de o varietate...

Mulțumesc!

liviu49 [17.09.21 14:55:16] »

@mihaelavoicu: Din cate imi aduc eu aminte (daca gresesc nu da cu pietre dupa mine), in perioada Craciunului (a doua sau a treia zi) are loc in Ciocanesti Festivalul National de Datini si Obiceiuri din Strabuni, la care, alaturi de formatiile artistice din comuna participa si alte formatii, cu precadere din zonele unde traditiile inca se mai pastreaza. E vorba de zona unde se atarna harta in cui, respectiv Bucovina si Maramures. De asemenea, daca nu te deranjeaza inghesuiala, poti avea parte de adevarate sarbatori folclorice la Festivalul National al Pastravului, care se desfasoara in perioada 14-15 august, sau la Festivalulul National al Oualelor Incondeiate, care se desfasoara in perioada Pastelui. Anul acesta am inteles ca pe platoul Botos, de Sfanta Maria Mica, a avut loc o alta manifestare folclorica, Rascolul Stanii. La toate aceste manifestari culturale ai posibilitatea de admira frumusetea straielor specifice, cum doar in Bucovina intalnesti.

Numai bine si calatorii placute!

mihaelavoicu [17.09.21 23:52:18] »

@liviu49: Ooooo... nici așa! Prea multe pentru mine, care nu am fost niciodată la Ciocănești și slabe speranțe să ajung. Am pornit de la P23 pentru sinplitatea și eleganța desenului și a culorilor în sine și iată că am ajuns la păstrăvi... poftă bună!

Și multă, multă sănătate!

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
2 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
liviu49, mihaelavoicu
Alte impresii din această RUBRICĂ:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2021 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
AmFostAcolo recomandă găzduirea la ROHOST.COM
pagină generată în 0.0910091400146 sec
ecranul dvs: 1 x 1