Locul unde traditia devine regula

TIPĂREȘTE

V-am promis ca voi reveni cu un articol, putin mai amplu, prin care sa va propun ca destinatie turistica de luat in seama, comuna Ciocanesti, din dulcea mea Bucovina.

Este vorba de satul Muzeu Ciocanesti, ceea ce este cu totul deosebit. Sa fie declarat un sat intreg muzeu este ceva unic. Eu personal nu am mai auzit sa existe asa ceva in Romania. Asadar incerc sa va conving sa vizitati satul Muzeu Ciocanesti si sa petreceti acolo cateva zile, ca turisti iubitori de natura si cultura. Si veti vedea de ce!

Mai inatai trebuie sa mentionez faptul ca increderea mea redusa in cele publicate pe internet m-a determinat sa caut alte surse de documentare, mai ales lucruri publicate in diverse publicatii de specialitate, care imi inspira mai multa incredere, fiind, (banuiesc cel putin), verificate de o alta persoana, sau indicat sursa din care provine informatia.

Comuna Ciocanesti este mentionata prima oara intr-un hrisov din anul 1400. In acel an, la urcarea pe scaunul Moldovei, domnitorul Alexandru cel Bun primea in dar de la sotia sa Ana, muntele Suhard, care cuprindea si aceasta localitate. Profesorul Adrian Iveanu mentioneaza, intr-un articol, existenta inca de la anul 1200 a unor obiceiuri si traditii care s-au pastrat pana astazi. De fapt caracteristic acestei comune, dar si intregii Bucovine, este pastrarea aproape nealterata a multor obiceiuri si traditii vechi de multe secole. De fapt si numele comunei, Ciocanesti, provine de la meseria traditionala, inca din vremea lui Stefan cel Mare, de ciocanar, adica fauritor de arme (sabii, lanci, sageti) in fierarie. Legenda spune ca aici, la Ciocanesti, a fost faurita sageata aurita cu aur din Bistrita Aurie, care din arcul lui Stefan cel Mare a marcat locul unde se va construi mai tarziu in 1466 altarul bisericii de la Manastirea Putna.

Dupa cum mentionam in articolul despre istoria Bucovinei (vezi impresii), in urma pacii de la Kuciuk-Kainargi, partea de nord-vest a Moldovei, din care face parte si comuna Ciocanesti, revine Imperiului Habsburgic si care va fi cunoscut mai tarziu sub numele de Bucovina (Tara Padurilor de Fagi). Dupa 144 de ani de dominatie austriaca, acest colt de rai revine la patria mama la 27 noembrie 1918 (vezi impresii). Aceasta perioada nu avea cum sa nu lase urme in dezvoltarea zonei. Colonizarea masiva cu germani, mai ales in timpul guvernoratului baronului Enzenberg, a lasat urme prezente si azi in Bucovina, dar traditiile autentice si specifice Cicanestiului s-au transmis din generatie in generatie pana astazi.

Este vorba, in primul rand, de ornamentele si motivele nationale traditionale viu colorate care se regasesc pe costumele populare, pe care localnicii le poarte frecvent, nu numai in ocazii deosebite, cand vine cate o televiziune sa filmeze. Veti putea vedea, mai ales duminica, sau in zilede sarbatoare de la copii in carucior pana la batrani in toiag, imbracati in costumele lor populare. Ce este deosebit in Ciocanesti e faptul ca aceste motive au fost transpuse si pe locuintele satenilor, mai vechi sau mai noi, dar si ale unor cladiri publice. Si pentru ca unor sateni prezenta motivelor populare pe fatadele cladirilor li s-a parut ca nu e suficient, au inceput sa le transpuna si pe garduri, ceea ce face intr-adevar un muzeu de traditii populare din satul Ciocanesti. Aceste motive trsditionale carese gasesc pe fatadele cladirilor se regasesc si pe bunditele, catrintele, iile, camesile si alte piese ale portului popular din zona.

Pe malul Bistritei, in zona Ciocanesti, intre Ciocanesti si Botos, dar si intre Botos si Carlibaba, am intalnit multe movile de pamant, cele mai multe inierbate, de la o jumatate de metru pana la doi metri inaltime. M-a surprins prezenta acestora pe malul apei, dar acum mi-am dat seama ca au legatura cu o veche ocupatie a localnicilor exploatarea aurului, prin metoda veche a cernerii nisipului din albia Bistritei. Aceasta ocupatie nu se mai practica in prezent, cum, odata cu modernizarea vremurilor a disparut si plutaritul. Aceasta era o activitate care s-a practicat sute de ani in zona si pe cursul Bistritei pana la varsarea in Siret. Construirea in deceniu sase al secolului trecut a amenajarii hidroelectrice de la Bicaz, dus, practic la desfiintarea plutaritului pe Bistrita.

Din vechile mestesuguri si ocupatii zonale a mai ramas, sper sa nu se desfiintat si aceasta, exploatarea manganului la Iacobeni, exploatarea fondului forestier, ca si mestesugurile manuale, cum ar fi cresterea animalelor, confectionarea de obiecte casnice, in special din lemn, haine si costume populare, pielarie si, bineinteles, incondeiatul oualelor.

Ciocanestiul dispune, cum sta bine de altfel unei localitati muzeu si de numeroase institutii social – culturale. As aminti aici Ludoteca “La Furnica “(prima din Bucovina) infiinatat in anul 1999, Casa de Cultura Florin Gheuca, Biblioteca comunala “Florin Gheuca “sau Casa Muzeu “Taran Leonina “. Prezenta acestora, activitatile desfasurate in acestea, ca si abnegatia multor localnici, fac ca in Ciocanesti sa se desfasoare annual trei importante manifestari culturale si sociale. Este vorba de Festivalul National al Oualelor incondeiate, Festivalul National al Pastravului, Festivalul National de Datini si Obiceiuri din Strabuni, care reusesc, an de an, sa atraga foarte multi participanti din Bucovina, din tara, dar si din strainatate.

Festivalul National al Oualelor incondeiate, este de departe cea mai importanta manifestare. Programul acestuia cuprinde momente literare, cantece religioase, serate teatrale, expozitii cu caracter artizanal, focuri de artificii, cine traditionale cu preparate specifice zonei si, evident concursul de oua incondeiate, la care sunt participanti de toate varstele atat din tara, cat si din strainatate. De fapt in Ciocanesti fun ctioneaza una din cele mai prestigioase scoli de arta a incondeierii oualelor.

Fetsivalul National al Pastravului cuprinde o multitudine de activitati artistice, dar si sportive, cum ar fi specatcole de coruri religioase, teatrale, folclorice, parada portului popular, expozitii culinare, mese campenesti in poienile din apropierea comunei, degustari de vinuri, concursuri sau plimbari cu pluta, rafting, pescuit sportiv (vedeta fiind pastravul).

In Ciocanesti functioneaza doua ansambluri artistice, Ansamblul Folcloric “Bistrita Aurie “si Ansamblul folcloric de copii si tineret “Bistricioara “, ale caror spectacole le puteti urmari, fie la festivalurile locale, fie pe scena Casei de cultura locale.

Merita vizitata casa muzeu Leontina, care cuprinde pe langa lucruri lucrate de mestera Leontina (stergare, carpete sau covoare) la razboi manual, si o interesanta colectie de costume populare, pastrate cu respect si multa grija de gazda casei muzeu.

Ati remarcat ca, la inceputul articolului, in dreapta sus, am postat o epigrama. Sigur va veti intreba ce i-a venit lu’ asta cu epigrama? Veti vedea ca are legatura cu acest articol.

Ati remarcat ca doua institutii culturale din Ciocanesti poarta un nume, Florin Gheuca, nume care pentru multi nu inseamna mai nimic sau mai nimeni. Ei bine este vorba de numele unui fiu al Ciocanestiului, care dupa absolvirea Conservatorului de Teatru din Iasi in 1946 a plecat la Bacau unde a pus bazele Teatrului de Stat din Bacau in 1948, teatru care acum se numeste Teatrul Dramatic George Bacovia. Dar numele sau nu este legat doar de cateva roluri mai scurte in Ciulinii Baraganului, sau Serbarile Galante, sau de multe roluri pe scena teatrului bacauan, dar si de o intensa activitate scriitoriceasca, ca textier si traducator, autor, impreuna cu un coleg de teatru, Radu Mircea Ratescu, autor si regizor al unor spectacole precum “Refugiul veseliei” , “Sa rada lumea “, “Revista, tot revista “, etc. Acelasi cuplu de revista infiinteaza, la Bacau, revista umoristica “Tiribomba “in anul 1991. Ei bine, aceasta activitate intensa culturala a determinat autoritatile locale sa atribuie numele sau unor institutii culturale din Ciocanesti.

Ciocanestiul mai ofera turistilor si alte manifestari cum ar fi Cocosul de munte la rotit, in luna aprilie, Pe stele la Ciocanesti, tot in aprilie, Luna Rhododendronului (Bujorul Rodnei) la vf Omu, Hramul Bisericii Adormirea Maicii Domnului, 15 august, mijlocul lunii septembrie Boncanitul cerbului si Rascolitul stanii, Hramul Manastirii Sfanta Cruce, 14 septembrie, de lasata secului de Craciun, Balul gospodarilor, colide de Craciun.

Dar Ciocanestiul nu este atragator numai din punct de vedere al turismului cultural. La fel de important, pentru mine chiar mai importante sunt si turismul montan, de drumetie sau de activitati extreme.

Desi poate parea bizar pentru cei care vor avea curajul sa citeasca aceste randuri, turismul motan, atat vara cat si iarna se bucura de multe posibilitati de recreere. Si nu art trebui sa va mire, pentru ca localitatea se afla la o altitudine de aproape 900 de metri, comparabila cu cea a statiunilor de pe valea Prahovei. Prezenta muntilor Suhard si Obcina Mestecanisului constituie o garantie ca peisajele pot atrage turistii in zona.

Raul Bistrita Aurie, care coboara din muntii Rodnei spre varsarea in Siret, tocmai la Bacau, desparte aceste doua masive muntoase. Jumatatea vestica a comunei, cuprinsa intre paraiele Diaca si Suharzel este rezervata si dominata de muntii Suhard, care prin varfurile Icoana (1593 m), Faraoane (1715 m), Sveitaria (1562 m), Bitca Tirsului (1548 m), Tirs (1368 m), Vacaria (1386 m), Poiana Hunorului (1434 m). Muntele e fragmentat de cateva cursuri de apa, cum ar fi paraiele Diaca, Humoru, Scorusu, Recele, Suharzelul Mic, Suharzelu Mare, cu totii afluenti ai Bistritei Aurii.

Obcina Mestecanisului ocupa partea de est si nord-est a comunei si este situata intre paraiele Andronic, la nord si Brezuta, la sud. Culmea montat principala a Obcinei este constituita din calcare cristaline si este marcata de varfurile Botosu Mare (1473 m) Orata (1380 m), Oita (1294 m), Capraria (1250 m), Orata II (1388 m), Runcu Ciocanestilor (1095 m), unde se organizeaza frecvent serbari campenesti, Mestecanis (1295 m). Aceste culmi sunt brazdate de cursul paraielor Botos si Oita, care se varsa in Bistrita Aurie. Caracteristic Obcinei Mestecanis in zona Ciocanesti, este prezenta a numeroase sei, care permit traversarea cu usurinta a culmilor si trecerea de la un bazin hidrografic la altul.

Doritorii de drumetii montane (gasca mea!) au la dispozitie multe trasee montane pe care se pot aventura fara grija, fara teama de a se rataci si de a se intoarce rupti de oboseala de pe munte. As mentiona trasee care merg spre varfurile din Suhard sau Obcina, accesibile oricaror categorii de drumeti atat vara, cat si iarna. Imi permit sa va enumar cateva, in speranta ca va vor trezi interesul de a renunta la scaunul comod dintr-un restaurant, sau patul dintr-un hotel pentru odihna si a va pune picioarele la munca in aerul muntilor.

Cele mai multe din aceste trasee sunt pe drumuri forestiere, ceea ce le face accesibile si amatorilor de cicloturism, unele portiuni putand fi parcurse si cu o masina cu garda mai inalta.

Nu sunt uitati nici amatorii de sporturi extreme. Pe Bistrita Aurie, la iesirea din Iacobeni pana la intrarea in Ciocanesti, pe portiunea intre paraiele Tisa si Suharzelu mic, precum si la iesirea din Botos spre Valea Stanii, intre varsarea paraielor Andronic si Valea Stanei, pe malul stang al Bistritei se poate practica raftingul, ca si pe tot cursul Bistritei prin comuna, in perioade cu debit mai mare se poate face si plimbare cu pluta.

Amatorii de sporturi aeriene, parapanta si deltaplan au la dispozitie Vf. Ousoru de unde se pot lansa.

Sunteti pasionati de sportul fara spectatori, alpinismul? Nu sunteti neglijati. Daca urcati in zona Vf. Sveitaria multe stanci golase va stau la dispozitie pentru escalada spre Vf. Icoana, dar si spre M. Stefan sau M. Suvir.

Ati ajuns in Ciocanesti iarna si doriti sa va dati cu schiurile sau cu placa, sau cu sania? Nimic mai simplu! Pe valea paraului Recele, pe partea stanga, dupa iesirea din sat, o poiana larga va asteapta. Chiar daca nu este, deocamdata, amenajata pentru schiat nu cred ca nu veti fi multumiti.

Iar acum in finalul articolului (ati crezut cumva ca ati scapat asa de ieftin?) va invit intr-o scurta drumetie la Manastirea Sfanta Cruce, care a fost schit, iar in urma cu multi ani era Cabana pastorala Recele.

In centrul comunei Ciocanesti, un indicator ne atentioneaza, ca dupa Muzeul Oualelor Incondeiate putem drumeti la Manastirea Sfintei Cruci. In intersectie, la stanga venind dinspre Iacobeni, porneste un drum forestier, la inceput asfaltat, apoi pietruit. Dupa ce trecem de case, in stanga este o poiana larga, unde iarna se poate schia, apoi vom merge pe valea paraului Recele distanta de circa trei kilometri prin padurea de molid. Apoi vom continua drumul tot prin padure, dupa ce trecem de varsarea paraului Satesc. Pentru ca inca din Ciocanesti ne deplasam pe un traseu marcat cu punct rosu, sansele de a ne rataci prin padure sunt excluse. De la intersectia celor doua paraie pana la Manastire drumul dureaza maxim o ora. Cateva cuvinte despre aceasta manastire se cuvin.

Poiana unde se afla manastirea este situata la cota 1350 m, in apropierea traseului de coasta marcat cu banda rosie, care merge de la pasul Rotunda pana la Vatra Dornei.

Biserica este o cladire noua, din lemn pe fundatie din beton si se poate vorbi despre aceasta incepand cu anul 1992, cand staretul manastirii era constantin Ghimpu. Timp de 14 ani, din 1994 pana in 2008 staret a fost protosinghelul Timotei Bilan, cel care intre 2000 si 2003 a initiat si s-a ingrijit de construirea bisericii, ctitorul principal fiind primarul comunei de atunci, impreuna cu familia sa.

Biserica din lemn si acoperita cu dranita este proiectata de arhitectul Doru Ghicel Olas, din Suceava, interiorul fiind tencuit si vopsit in tempera de pictorul Costan Viorel din Botosani. Exteriorul bisericii este realizat prin lambrisare cu scandura de brad lacuit. Forma bisericii este cea de cruce cu absidele in forma de hexagon si se compune din pridvor, naos si altar. Dimensiunile bisericii sunt modeste in comparatie cu cele ale bisericilor manastirilor deja vizitate pana acum. Astfel vorbim despre o lungime de 13.20 m, o latime de 6.60 la naos si 10.20 m in dreptul absidelor, o inaltime de 10.80m la cornisa turnului.

Sfintirea bisericii s-a facut, in prezenta IPS Pimen al Sucevei, la data de 29 iunie 2003.

Biserica are doua hramuri, unul Inaltarea Sfintei Cruci la 14 septembrie si celalalt Pogorarea Sfantului Duh.

Daca mai aveti putin timp puteti face un drum de mai putin de o ora pana la vf. Faraoane (1715 m) de unde puteti admira o frumoasa panorama asupra Bucovinei.

In 2009, intorcandu-ne din pasul Prislov, am avut ami mult timp sa vizitam acest muzeu, locuit, in aer liber, care este Ciocanesti. Acum timpul a fost foarte scurt si ne-am multumit doar cu admirarea caterva cladiri. Ca sa putei vizita ce e de vizitat va trebuie cel putin o zi.

V-a placut, nu v-a placut, ma opresc aici, cu concluzia ca merita sa alocati ceva timp si pentru o vizita de cateva zile la Ciocanesti.

Numai bine si calatorii placute!

PS Am rugamintea la cineva priceput sa ataseze melodia lui Vasile Mardare “E satul vesniciei romanesti” , pe versuri de Sorin Potlicaru, in interpretarea autorului, un cunoscut cantaret folk, e adevarat la Cenaclul Flacara.

---

VIZUALIZĂRI: 902 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI