GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Călătorii cu peripeţii prin Ţara Haţegului
TIPĂREȘTE
URMARE de aici
Cele patru zile pe care le-am petrecut în Ţara Haţegului n-au însemnat doar relaxare la pensiunea Retezat din Râu de Mori, unde am fost cazaţi, în primele două zile vremea a ţinut cu noi, ne-a permis să hoinărim şi să vizităm câteva obiective turistice destul de cunoscute, cărora le-au fost dedicate review-uri de calitate, scrise de useri consacraţi ai saitului AFA, dar despre care am să scriu şi eu câte ceva astăzi.
Noi am ajuns la Râu de Mori într-o zi de duminică, şi ne-am simţit prea obosiţi pentru a mai vizita ceva în ziua respectivă, am rămas şi ne-am bucurat de soare şi de natură în curtea pensiunii. Luni însă, cu forţe proaspete, după o noapte în care am dormit ca pruncii, am pornit la drum cu speranţa că vremea ne va permite să vizităm obiectivele luate în vizor.
Primul obiectiv vizitat a fost Mănăstirea Prislop, de pe raza satului Silvaşu de Sus, pe care o mai vizitasem în urmă cu 6 ani. Atunci nu mi-a plăcut, aglomeraţie, tocmai ce plouase, parcările nu erau amenajate ca acum, totul era haotic. Fiind într-o zi de luni, nu prea erau maşini în parcare, totul a decurs normal, am vizitat biserica mănăstirii şi ne-am rugat la mormântul Sfântului Ardealului, Părintele Arsenie Boca. Abia când am plecat noi au început să vină creştinii, ne-am felicitat că am venit mai devreme.
La întoarcerea de la Prislop ne-am oprit la 17 kilometri de Haţeg, cu scopul de a vizita ruinele fostei capitale romane a Daciei, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, întemeiată din ordinul împăratului Traian de către guvernatorul Decimus Terentius Scaurianus, între anii 108-110 d. C.
Până la retragerea aureliană din anii 271-275 d. C., pentru o perioadă, oraşul a reprezentat centrul politic, militar, economic şi religios al provinciei Dacia, fiind o construcţie tipic romană, în formă de patrulater, cu temple închinate zeităţilor romane, clădiri administrative, forumul şi amfiteatrul cu 5000 de locuri, atelierele meşteşugarilor etc. Oraşul avea o suprafaţă de 32,4 ha, zidurile având lungimea de 600 m, lăţimea de 540 m şi înălţimea de 4-5 m. Locuitorii sai erau în marea majoritate colonişti romani aduşi din provinciile occidentale, sau cetăţeni romani veniţi din capitala imperiului sau zonele limitrofe. În jurul oraşului, pe o suprafaţă de aproximativ 60-80 de ha, romanii au construit case particulare, temple, clădiri publice sau cimitire.
La apogeu, Ulpia Traiana avea undeva între 25000 şi 30000 de locuitori, procentajul populaţiei autohtone fiind foarte mic comparativ cu cea romanică. În anul 168 d. C. Ulpia Traiana Sarmizegetusa a predat titlul de capitală municipiului Apullum, care depăşise ca importanţă vechea capitală, dar chiar şi în aceste condiţii a continuat să fie un important pilon al lumii romane în provincia Dacia.
Din păcate, aici am întâlnit nereguli, în sensul că în faţa complexului arheologic se află un popas unde se poate lua masa. Este bun şi popasul, dar locul lui nu este acolo, chiar în faţa complexului, din stradă nu vezi nimic, ne-am amuzat copios când o doamnă, observând intrarea către complexul arheologic a întrebat un ospătar dacă acolo este toaleta.
Următorul obiectiv pe care l-am vizitat a fost rezervaţia de zimbri din pădurea Slivuţ, situată la 3 kilometri de oraşul Haţeg. Rezervaţia se întinde pe o suprafaţă de 50 de ha, fiind înfiinţată în anul 1958, când aici a fost adusă o pereche de zimbri din Polonia. De-a lungul timpului în rezervaţie au mai fost aduse alte exemplare, iar când numărul acestora a crescut, unele au fost mutate în alte rezervaţii, cum sunt cele de la Vânători Neamţ şi Neagra Buşcani. În anul 2013, rezervaţia de zimbri de la Slivuţ nu a fost ocolită de efectele bolii limbii albastre, din cele 13 exemplare supravieţuind doar 7. În prezent sunt 6 adulţi şi un pui, pe care am reuşit să-i vedem în celălalt capăt al ţarcului, erau tolăniţi în grajdul special construit pentru ei, deranjaţi tot timpul de roiurile de musculiţe enervante.
De la rezervaţia de zimbri ne-am continuat drumul spre comuna Râu de Mori, iar în satul Suseni ne-am oprit să vizităm Mănăstirea Colţ, construită între anii 1310-1315, ctitorie a cnejilor din familia Cândea, o familie nobiliară cu un puternic impact asupra vieţii politice şi sociale din zona Haţegului. Biserica funcţionează ca schit cu obşte de călugări şi poartă hramul ,,Duminica Tuturor Sfinţilor''. Viaţa monahală de aici nu a avut linişte tot timpul, la jumătatea secolului XVII călugării fiind goniţi de calvini, mănăstirea ajungând în paragină. În perioada comunistă mănăstirea a fost transformată în grajd pentru animale, abia în anul 1995 Episcopia Aradului hotărând să reînfiinţeze viaţa monahală de aici.
Biserica este construită din zid de piatră, cu grosimea de 1,20 m, în formă de navă, compartimentată în altar şi naos, specific bisericilor de rit ortodox. Catapeteasma este din lemn de brad, iar pe pereţi picturile originale abia dacă se mai observă, mănăstirea urmând să fie pictată la interior în perioada următoare.
În apropierea mănăstirii, pe versantul din faţă se pot observa ruinele Castelului Colţ, ridicat în sec. XIII tot de familia Cândea, aflat însă într-o ruină totală. Despre acest castel se spune că a fost vizitat de marele scriitor Jules Verne, însoţit de o frumoasă domniţă, fiind sursa de inspiraţie a romanului său ,,Castelul din Carpaţi''. La lăsarea serii ne-am retras la pensiune, savurând bucatele pregătite de gazde, însoţite de un pahar cu vin bun.
În ziua următoare ne-am deplasat la Biserica de la Densuş, o mai văzusem, dar am zis să mergem iar, e un obiectiv deosebit, nu trebuie ratat odată ajuns în zonă. Biserica era închisă, eram doar noi pe-acolo, şi un copil care ne-a cerut câţiva leuţi. Nu prea sunt adeptul oferirii de bani celor care cerşesc, dar am făcut o excepţie, doar mă aflam în apropierea unei biserici, mi s-a făcut milă de acel copil sărman...
Biserica de la Densuş, cu hramul ,,Sfântul Nicolae'', este una din cele mai vechi biserici ortodoxe din România, ridicată foarte probabil în sec. VII, din pietre romane aduse de la ruinele Ulpiei Traiana Sarmizegetusa, marele nostru istoric Nicolae Iorga numind-o ,, fără pereche în toată românimea''.
Despre această biserică se spune că iniţial a fost un monument ridicat în memoria generalului roman Longinus, apoi încreştinat în sec IV-V, părăsită după anul 580 şi din nou reutilizată ca biserică în sec. IX. Am avut intenţia să fac câteva fotografii... dar aparatul meu s-a supărat rău de tot şi nu a mai funcţionat, deşi era încărcat, aşa că voi ataşa câteva fotografii de pe net. Pe drumul de întoarcere însă am scos bateria, am curăţat-o, şi minune, aparatul funcţiona!
Aşa că ne-am continuat drumul tot pe raza comunei Densuş, în satul Peşteana, la Muzeul Satului Haţegan. Ce am văzut acolo? Muzeul este o gospodărie tipică zonei Haţegului, într-o casă bătrânească, ridicată în anul 1896 dar restaurată, unde pot fi admirate piese ale portului local, unelte agricole, ceramică, ţesături, documente vechi, monede şi bancnote, fosile şi un sarcofag roman. Am văzut biblii vechi, în limba română sau în maghiară, bancnote vechi, româneşti, de pe vremea regalităţii, sau din timpul Imperiului Austro-Ungar, piese ale portului popular, unele vechi de aproape 200 de ani, dar şi o cască de război germană şi una românească, ambele din Primul Război Mondial.
În curtea muzeului este expus sarcofagul roman, cu o vechime de aproape 2000 de ani, cioplit dintr-o singură bucată de piatră, recuperat de proprietarii muzeului de la o familie din zonă care bineînţeles că l-a folosit în alt scop, pentru adăpatul animalelor, necunoscând valoarea acestuia. Un muzeu extrem de interesant, care nu trebuie ocolit când ajungeţi în zonă.
În titlul articolului am menţionat cuvântul ,,peripeţii'', am avut parte şi de acestea. În ultima zi am avut intenţia de a merge la barajul de la Gura Zlata, sau Gura Apelor, de pe Valea Râului Mare, am plecat de la pensiune, am trecut de pensiunea Iris, urcând câteva sute de metri, dar nu ştiu cum de am luat-o pe alt drum, din dale de beton, presărat cu pietre şi bolovani căzuţi de pe versanţi. După ce ne-am dat seama că am luat-o pe un drum greşit, am vrut să întorc, dar din cauza vegetaţiei înalte nu am observat o bucată de stâncă şi am lovit maşina, am spart grila radiatorului, spoilerul suferind câteva zgârieturi, destul de serioase. Asta e, neatenţia costă, în cazul meu cam 1500 de lei. :) Să fie oare blestemul Părintelui Arsenie Boca ? La mormântul său este interzis fotografiatul şi filmatul, dar eu am făcut câteva fotografii, profitând de neatenţia măicuţei care se afla acolo.
După ce termin de scris acest review, voi pleca la reprezentanţă să-mi iau maşina, au remediat problemele. Noroc cu consoarta mea, ea este în concediu, şi am folosit cealaltă maşină a noastră, cu permisiunea ei! :) Altfel, dracul era al meu! :)
Evident că nu am vizitat toate obiectivele din zonă, timp de două zile am avut parte şi de nelipsita ploaie, aş fi vrut să vizitez şi bisericile medievale de la Ostrov şi Sântămărie Orlea, dar atât pe acestea cât şi pe celelalte obiective despre care am scris vă invit să le vizitaţi, vă invit să veniţi şi să vedeţi Ţara Haţegului, o zonă superbă, cu multe lucruri frumoase, care aşteaptă să fie descoperite!
Vacanţe frumoase vă doresc!
Trimis de Safta Radu in 23.05.19 13:51:38
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în HAȚEG [HD].
16 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Safta Radu); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
16 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat, la reorganizare, în rubrica "Descoperă Țara Hațegului, HAȚEG [HD]" (deja existentă pe sait)
Rog așteptați...
Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut”
— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă;
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ impus unei astfel de selecții.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
Radu, anul trecut cand veneam din Ungaria am taiat drumu prin Lugoj, Hateg, Petrosani, vremea destul de urata, ploaie torentiala. Noi am trecut la un momentdat pe langa drumul care se lasa in dreapta spre Prislop, in sinea mea am realizat ca acela este punctul cel mai apropiat in care am fost noi fata de mormantul Sfantului.
Ce crezi? In timp ce imi faceam procese de constiinta ca nu am intrat la Parintele Arsenie Boca, derapam pe serbentinele alea dinainte de Petrosani, ne invartim cu masina asa ca un dans si ne oprim dupa o rotaie si jumatate cu botul masinii intors spre Sfantu si aproape de autocarul care se afla in spatele nostru si destul de milimetric fata de cei care veneau practic corect pe banda cealalta.
Am zis ca e mana Sfantului si ca ma certa ca nu am intrat si pe la El.
@adrianbogdan: Da, unii ar interpreta ceea ce ai scris tu ca pe un semn... poate sunteţi mai păcătoşi, ştiu eu? 
Voi aţi avut noroc, Părintele a ţinut cu voi, dar la mine a fost invers, dacă ţinea şi cu mine nu loveam maşina. Redevenind serios, nu prea mai am ce să zic de acest incident, nu e vina Părintelui Arsenie Boca pentru că am fost eu un căscat, neatenţia se plăteşte! Până la urmă, o grilă din plastic şi un spoiler cu câteva zgârieturi nu înseamnă o gaură în cer, s-au reparat şi gata, contează faptul că am avut parte de câteva zile minunate şi asta e cel mai important.
Mulţumesc de vizită, ecou şi vot. Numai bine!
@Safta Radu: Felicitari, in primul rand pentru articol!
Luat in ansamblu reprezinta o promovare a turismului in zona.
Sunt atat de multe obiective turistice in aceasta zona, cum de altfel prin toata tara.
Din pacate atat de slab promovate de cei PLATITI sa faca asta.
Ai Sarmizegetusa Ulpia Traiana care are 2000 de ani vechime, " la doi pasi" o salba de cetati dacice, in frunte cu Sarmizegetusa Regia si mai vechi, ai legenda Castelului din Carpati la indemana, ai impresionantul Retezat si nu ai niste cai de acces cat de cat circulabile fara teama de a rupe masina, la propriu, ai, ai, ai...
Si nu faci nimic sa dezvolti turismul in zona. Trist este prea putin spus, este revoltator!
In alta ordine de idei, citind acest articol am rememorat multele noastre vacante din aceasta frumoasa zona.
Vacante faine!
@Safta Radu: O zonă superbă, puțin recomandată și promovată turistic, cunoscută mai mult prin prisma fenomenului religios de la Prislop.
Cu mulți ani în urmă am fost la Sarmizegetusa Ulpia Traiana, un sit arheologic situat printre grădinile localnicilor. Un ghid este esențial pentru a înțelege destinația clădirilor și rolul lor în orașul roman. Muzeul Arheologic de lângă ruine nu l-ați vizitat? De fapt fiind luni cred că era închis.
Cu ocazia Întâlnirii AFA de la Cinciș am mai vizitat în zonă Cetatea Mălăiești (vezi impresii), dar și biserica din piatră Strei.
În apropierea satului Sarmizegetusa și a ruinelor Ulpiei Traiane se află satul Clopotiva, așezare cercetată în perioada interbelică de echipele monografice ale Școlii sociologice conduse de Dimitrie Gusti zhd.ro/istorii/monografii ... -istorie-romana.
Mulțumim pentru prezentare.
@Safta Radu:
”am vrut să întorc, dar din cauza vegetaţiei înalte nu am observat o bucată de stâncă şi am lovit maşina, am spart grila radiatorului, spoilerul suferind câteva zgârieturi, destul de serioase. Asta e, neatenţia costă, în cazul meu cam 1500 de lei.
= ai, ai, ai! Asta a durut tare! M-a durut pe mine, dar pe tine, nu mai zic!
Una peste alta, multe ați făcut în două zile. Dar bucuroși de drumeții cum vă știu, simt că vă pare rău că n-ați terminat de văzut tot! Motiv să reveniți!
Aia cu toaleta la ruine a fost cam... dură, pe mine m-a-ntristat! Acum au rămas tot 7 zimbri?
Frumoase locuri, și cred că și oamenii sunt frumoși acolo!
Vacanțe frumoase în continuare, Rainman! 
@Testosu : De câte ori voi avea ocazia voi promova turismul românesc, avem o ţară frumoasă, care merită să fie promovată.
Legat de obiectivele din Ţara Haţegului, ce ar mai fi de spus când drumurile sunt pline de gropi, când în faţa unui complex arheologic de o valoare inestimabilă tu permiţi amplasarea unei crâşme? În toţi aceşti ani de aşa-zis capitalism sălbatic de la noi, aveau tot timpul să refacă infrastructura, să promoveze obiectivele turistice din zonă, dar nu se doreşte acest lucru, avem acces la fonduri europene pentru rezolvarea multor probleme, printre care şi cele legate de turism, dar cine să le acceseze?
Şi încă ceva, ce nu am menţionat în review: în timp ce urcam pe munte, în căutarea barajului, undeva sus am văzut o exploatare forestieră, ascunsă de ochii turiştilor, se vedeau suprafeţe destul de mari defrişate, cu sute şi mii de copaci tăiaţi şi pregătiţi pentru a fi urcaţi în maşini, o exploatare forestieră într-un parc naţional! Oare nu vede nimeni ce se întâmplă acolo? Plâng munţii, plâng pădurile, e jale mare!
Mulţumesc pentru ecou şi pentru vot.
Vacanţe plăcute!
@tata123: Ai punctat bine aceste aspecte, zona este slab promovată, deşi este foarte frumoasă, cu multe obiective de vizitat.
Am avut intenţia să vizităm şi Muzeul Arheologic de la Sarmizegetusa, dar era închis, în general ziua de luni este mai slabă în ceea ce priveşte turismul, nici la complexul arheologic nu eram mulţi, noi şi alte 2 familii.
Desigur că mai puteam vizita şi alte obiective din zonă, dar nu iese întotdeauna aşa cum îţi doreşti, ploaia ne-a încurcat socotelile în mare măsură.
Mulţumesc pentru ecou şi pentru vot.
@Zoazore: M-a durut şi pe mine atunci, pe moment, am făcut ca toţi dracii, dar mi-a trecut! Atunci când nu există indicatoare, sau orice altceva care să te îndrume către un anumit loc, orice e posibil. De vizitat mai aveam câte ceva, dar ploaia... cum ai scris tu, Rainman!
Întâmplarea cu toaleta ne-a amuzat pe moment, dar aşa este, dacă stai să te gândeşti mai bine, e trist. La rezervaţie erau 7 zimbri, 6 adulţi şi un pui.
Mulţumesc pentru ecou şi pentru vot, Zână Zbanghie!
@Safta Radu: în luna martie anul acesta am fost în tara Hategului si am vizitat si Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. Fiind grup organizat am avut parte de un ghid special dr Gica Baestean, cercetator stiintific arheolog. Ne-a condus prin muzeul ce colecteaza piesele descoperite în timpul sapaturilor si unde nu am avut voie sa facem fotografii apoi ne-a condus în interiorul acestui oras roman. Rând pe rând ne-a prezentat ceea ce a mai ramas din Amfiteatrul, Templul mare, templul zeitei Nemesis... Ne-a dus si pe o portiune din drumul imperial si in fata acestui drum ne-a aratat un zid scos partial la lumina restul fiind sub valuri de pamânt pe care creste iarba si care continua prin gradinile oamenilor... o amintire puternica am avut în interiorul amfiteatrului pentru ca la vârsta de 10 ani aici am fost într-o excursie cu clasa si am devenit pioneri, a fost un moment festiv deoarece colegii din clasa a patra ne puneau noua, cei din clasa a treia, cravatele rosii la gât! Pe atunci locuiam la doi pasi, la Orastie.
Cu regret în glas dl Gica Baestean ne-a spus ca fondurile alocate cercetarii acestui loc sunt putine spre deloc! Sa speram ca vin vremuri mai bune.
@Yolanda: Foarte bine punctat, sunt multe vestigii ale acestui oraş roman care continuă prin grădinile oamenilor, chiar i-am văzut pe localnici cum îşi săpau culturile înfiinţate în această primăvară, liniştiţi, probabil că nu le pasă că sub casele şi grădinile lor stau ascunse multe comori ale lumii romane. Într-o ţară vestică probabil că nu s-ar fi întâmplat aşa ceva, unui asemenea complex arheologic i se dădea importanţa cuvenită.
Fonduri alocate cercetarii acestui loc? Să fim serioşi, pe cine interesează acest aspect? Poate vor veni şi vremuri mai bune... poate!
Mulţumesc pentru ecou şi pentru vot.
”sute şi mii de copaci tăiaţi şi pregătiţi pentru a fi urcaţi în maşini, o exploatare forestieră într-un parc naţional!
Fie parc național, fie pajiște sau pădure, toate sunt ale Ocoalelor Silvice, aflate în subordinea onor Guvernul României. Eu am avut pădure retrocedată și știu cât plăteam paza la Oc. Silvic și totuși... tăiau. Cine? Ei, Ocolul Silvic. Nimic nu pleacă fără știrea lor.
În altă ordine de idei, am rămas uimită ce valori ascunde Muzeul din satul Peșteana, un sat aruncat aiurea, de care habar nu are multă lume, muzeu care posedă căști din primul război, dar mai ales acel sarcofag roman, demn de Muzeul Național de Istorie, sarcofag ce a servit drept troacă la porci...
Nu merită nici să te mai revolți de indiferența celor care au sarcina să promoveze istoria, valorile naționale și turismul în general.
Eu una, îți mulțumesc pentru cele relatate. Interesant rev.
@mihaelavoicu: Prin 2017, dacă mai reţin, a fost iniţiat un proiect de lege, de către parlamentarii PNL, prin care să se interzică exploatările forestiere în parcurile naţionale. Nu ştiu cum a fost finalizat acest proiect, n-am urmărit subiectul, nu cred că s-a rezolvat ceva din moment ce eu am văzut suprafeţe mari defrişate în Parcul Naţional Retezat. Când ajungeţi în Ţara Haţegului, nu rataţi muzeul din satul Peşteana, veţi fi uimită de ceea ce veţi vedea. Doamna care se ocupă de muzeu, o persoană care pune suflet în ceea ce face, ne spunea că vechimea sarcofagului a fost certificată de specialiştii Muzeului Naţional de Istorie, este un exponat autentic, cu o vechime de 2000 de ani.
Vorbim de indiferenţa celor care ar trebui să se ocupe de aceste valori naţionale, cum am scris şi în alte ecouri, ce mai e de zis când în faţa unui complex arheologic de o valoare inestimabilă amplasezi o cârciumă? Cred că asta spune totul despre cum ştim să ne promovăm istoria şi valorile noastre.
Mulţumesc pentru ecou şi pentru vot.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jan.2023 Biserica părăsită, Bretea Română — scris în 01.03.23 de Daniela H din ARAD - RECOMANDĂ
- Mar.2022 Castelul din Carpați - mai aproape de cer — scris în 25.03.23 de Daniela H din ARAD - RECOMANDĂ
- Aug.2021 Câteva zile prin județul Hunedoara (III) - Țara Hațegului — scris în 14.08.21 de Marius 72 din MEDIAş [SB] - RECOMANDĂ
- May.2021 O foarte scurtă vizită în Țara Hațegului, dar suficientă pentru a-mi dori să revin! — scris în 24.05.22 de maryka din GHIMBAV [BV] - RECOMANDĂ
- May.2021 Câteva zile prin județul Hunedoara (II) - Părți de Rai în Țara Hațegului — scris în 02.06.21 de Marius 72 din MEDIAş [SB] - RECOMANDĂ
- May.2021 Câteva zile prin județul Hunedoara (I) — scris în 01.06.21 de Marius 72 din MEDIAş [SB] - RECOMANDĂ
- Aug.2019 Cheile Crivadiei - un must pentru iubitorii de aventura in Tara Hategului — scris în 09.09.19 de snakebyte din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată