GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
La pregătirea întâlnirii AFA de la Cincis, Cornel a lansat încă din prima zi adică din 16 ianuarie ideea unei excursii în zonă pentru dimineaţa zilei de sambătă 19 martie. Întâlnirea fiind programată la jumătatea lunii martie era clar că apa lacului va fi rece iar cu soarele nu aveai contract de prestaţii servicii.
Peste câteva zile a venit cu oferta detaliată a programului:Castelul Corvinilor orele 9.30-11, rezervaţia de zimbri Haţeg 11.30-12.00 şi ca alternativă în caz de ploaie bisericile Streiu si Streisângeorgiu, apoi biserica Sântamăria Orlea 12.30-13.00, biserica din Densuş 14,00-15.00, Sarmisegetuza Ulpia Traiană, Muzeul de arheologie, Legendarium de la 15.30. Întreaga organizare a excursiei inclusiv ghizii urmau să fie bonus pentru noi din partea AFA., participanţii urmând să plătească transportul şi intrările la obiective, acolo unde erau.
De real folos au fost reviewurile lui Dan@Ema şi precizările –ceas ale Tatei123. Obiectivele cuprinse în program le văzusem in două runde, prima prin 65 cu copiii, cortul si Dacia 1100 iar a doua oară in 2014 cand am vizitat si am scris pe AFA despre cetatea Devei, Sarmisegetuza Regia (dacică) si castelul corvinestilor. M-am bucurat enorm ca in program au fost incluse cele doua biserici de piatră si rămăşiţele Sarmisegetuzei romane, toate acestea impresionându-mă puternic la vremea respectivă. Scurgerea multor decenii a estompat însă amintirile aşa că de la început am fost hotărâţi să mergem.
Ideea lui Cornel a prins, şi fiecare şi mai toţi ne-am exprimat opţiunile. Castelul corvineştilor şi mănăstirea Prislop a lui Arsenie Boca erau printre cele mai citate şi solicitate dar erau şi multe preferinţe pentru cetăţile dacice. Devenise clar că vor fi mai multe grupuri dar şi useri care aveau şi alte preferinţe aşa că drumeţeau singuri.
Toate bune şi frumoase dar unde mâncăm şi cu ce mergem? La prima întrebare a sărit cu răspunsul Dan&Ema care ştia că la intrarea în Sarmisegetuza Ulpia Traiana e un local cu ale mâncării la preţuri muncitoreşti. Altă alternativă era să luăm hrană rece de la hotel (n-au fost adepţi) şi a treia, fiecare cu pacheţelul lui sau cu răbdări prăjite.
A doua întrebare, cu ce mergem? N-ar fi trebuit pus în discuţie pentru că aproape toţi aveam maşini şi se puteau cupla câte două familii. Mie nu-mi convenea ca soţul, după ce cu o zi înainte condusese 350 km şi seara de vineri urma să se culce mai târziu, sâmbătă să alerge de la un obiectiv la altul, mai ales că acestea erau foarte condensate ca timpi. Am lansat cu timiditate întrebarea dacă nu putem închiria ceva?
Tocmai când mă lămurisem că nu sunt amatori a apărut ecoul lui Carmen draga de ea, care a spus că şi ei preferă să fie conduşi de altcineva şi dacă nu, ne invita să mergem cu maşina lor. Cornel s-a interesat imediat şi a aflat că închirierea unui microbuz cu şofer cu tot costă 350 lei, deci câte 175 lei/ familie. Exclus! Când aproape renunţasem s-au exprimat afirmativ Elviramio două persoane, apoi Adri Nico cu patru persoane, MSND două... Am mai venit de-acasă. Au urmat X, Y (nu că n-ar avea nume dar s-o scurtez). Bref, nu unul ci două microbuze s-au umplut ochi revenindu-ne câte 35 lei/ persoană în care intra transportul şi ceva donaţii simbolice la biserici. Bingo!
1. Castelul huniazilor sau corvineştilor
A fost primul obiectiv vizitat. Îl văzusem în 2014 v. aici vezi impresii, când luându-mă valul, am urcat singură până în vârful turnului. Destul de greu pe scara întunecoasă şi spiralată cu trepte distanţate dar priveliştea oferită până hăt departe, a meritat.
La intrarea în castel ne-a întâmpinat un grup de fete îmbrăcate în costume de epocă iar intr-o logie un naist cânta o melodie medievală. Anul ăsta n-am mai riscat şi am urcat numai până la etajul doi unde am revăzut capela cu sarcofag, a domniţelor, sala cavalerilor, a dietei şi turnul Mathia cu camera de aur- dormitor a lui Matei Corvin.
Înainte de ieşirea din castel am mai făcut câţiva paşi prin curte să revăd turnul Buzdugan pictat şi fântâna pentru care au trudit trei prizonieri turci timp de 15 ani, apoi mi-am mai aruncat un ochi la temniţa amenajată cu manechine supuse torturilor medievale.
Ca date generale, castelul a fost construit ca reşedinţă nobiliară în sec. XIV pe locul unui castru roman. Regele maghiar Sigismund de Luxemburg l-a dăruit cneazului Voicu, tatăl lui Iancu de Hunedoara. De fapt Iancu era fiul ilegitim al monarhului şi al unei femei din partea locului. Aici intervine legenda corbului. Pentru a fi recunoscut la curte, Sigismund i-a dăruit fiului un inel de aur. Furat de un corb, inelul a fost recuperat de copil care a fost înobilat de rege atribuindu-i ca blazon un corb cu un inel în cioc. Iancu de Hunedoara a dezvoltat şi modernizat castelul în perioada 1440-1453.
Fiul lui Iancu de Hunedoara, Matei, ajuns unul din cel mai mari regi ai Ungariei a construit în castel logia Matia în stilul renaşterii italiene. Castelul corvineştilor este clasificat de Inspiring Discovery.com drept ˝ top 10 destinaţii de basm din Europa˝. Cum nu vreau să dau chiar copy/ paste la ce am scris acum doi ani, nu mai detaliez dar am de gând să postez câteva poze luate acum.
2. Rezervaţia de zimbri din Haţeg
Se află în pădurea de stejari Slivuţ, la 3 km de oraşul Haţeg. Am putut vizita rezervaţia pentru că timpul deşi foarte rece era uscat şi aleea prin pădure practicabilă. De la parcare am mers vreo jumătate de kilometru pe jos până ce am ajuns la un loc îngrădit în care, pe un teren de 40 ha îşi duc viaţa captivă şapte zimbri. Rezervaţia din Haţeg a fost înfiinţată în 1958, prima pereche de zimbri fiind adusă din Polonia. Descendenţii lor au fost strămutaţi în alte rezervaţii nou înfiinţate.
În rezervaţia din Haţeg ultimul pui s-a născut în 2012. Pentru cine n-a văzut un zimbru în carne şi oase, aflaţi că aceştia îţi impun respect prin masivitate şi echilibru. Zimbrul este cel mai greu animal din Europa, masculii adulţi ajungând până la 900 kg greutate, la o înălţime de 2 m şi lungime de până la 3 m. Cu toate că gardul prin care îi priveam avea bârnele foarte dese am reuşit să fac câteva poze cu zoom.
3. Biserica reformată- calvină Sântamaria Orlea
Este un monument medieval de o excepţională valoare prin vechime, arhitectură şi picturi murale. Denumirea de Orlea s-a păstrat de pe vremea dacilor când un rege Orole sau Orolea a fost învins de bastarni, un trib germanic. Biserica a fost construită din piatră înainte de anii 1300. Ca şi cea din Densuş pe care am vizitat-o în aceeaşi zi, este o mărturie a existenţei şi continuităţii românilor pe aceste meleaguri. A aparţinut familiei cnejilor români Cândea, deveniţi Kandeffi. Ei au completat picturile iniţiale cu fresce reprezentând Răstignirea Domnului şi Apostolii din altar.
Este cel mai vechi ansamblu pictural ortodox din ţară. Picturile au fost realizate în trei etape cu straturi suprapuse până în anul 1400. Din punct de vedere al oficierii slujbelor iniţial biserica a aparţinut unei comunităţi catolice din Ţara Haţegului, apoi pentru două sute de ani a fost ortodoxă, perioadă în care au fost realizate picturile bizantine. Din anul1555 a devenit reformată.
Din pliantul care oferă câteva informaţii rezultă că "actualmente, biserica este loc de rugaciune nu numai al cultului reformat, ci si al credinciosilor calvini, catolici, greco-catolici, ortodocsi si neoprotestanti". Iată cum într-o localitate mică abia figurând pe hartă şi într-o biserică modestă veche de 800 de ani s-a realizat idealul ecumenic al Papei Ioan Paul al II-lea de comunitate a religiilor creştine.
4. Ulpia Traiana Sarmisegetuza
A fost capitala provinciei romane după cucerirea Daciei de împăratul Traian în anul 106. Oraşul a fost construit în doi ani (108-110) la o distanţă de 40 km de vechea capitală dacică Sarmisegetuza Regia. În scurt timp a devenit metropolis cu o populaţie de cca. 25000 locuitori. Amplasamentul ales a fost strategic, la câţiva kilometri de trecătoarea Tapae (azi Porţile de Fier) şi apărat de munţii Retezat şi Poiana Ruscăi. Era de formă rectangulară cu o suprafaţă de peste 30 ha, interiorul fiind apărat de ziduri înalte de 4-5 m din blocuri de piatră.
Deşi hărţuit de triburi barbare şi de dacii liberi, oraşul a avut o continuă dezvoltare până la retragerea lui Aurelian din anul 271. Clădirile au fost construite din materiale locale: piatră de râu, marmoră, s-au fabricat cărămizi, spărturile lor fiind încă răspândite în tot situl arheologic. Vizita a durat cca o oră jumătate timp în care am văzut ruinele amfiteatrului cu o capacitate de 5000 locuri, forul lui Traian din centrul oraşului la intersecţia a două străzi principale, sediul procuratorului financiar, Tribunalia, Curia, sanctuare, temple, locuinţe şi necropole
Din păcate din necunoaştere şi lipsa de interes al autorităţilor, ruinele au fost devalizate de localnicii care au folosit materialele pentru propriile construcţii. Coloane de marmoră şi statui au fost topite în varniţele amplasate chiar în sit. Acest dezinteres se manifestă şi acum, fondurile alocate pentru conservare (nici nu se pune problema decopertării în continuare) fiind cu totul insignifiante.
5. Legendarium
Este o expoziţie interactivă în care se ilustrează prin tablouri, obiecte şi machete cinci legende din Britonia, vechea denumire a Sarmisegetuzei. Iniţiativa aparţine unor tineri inimoşi Laura S şi Dacian M, care au avut ideea actualizării în imagini a unor poveşti păstrate din generaţie în generaţie. Acestea sunt:legenda muntelui Retezat, a bătăliei de la Tapae, a cnezilor Roşii ai Britoniei, a bătăliei de la Poarta de Fier şi a descoperirilor Sofiei Torma.
Dacă legenda muntelui Retezat este o poveste încântătoare pentru copii fiind vorba despre un balaur, o domniţă şi un paloş care a retezat vârful unui munte, celelalte legende conţin poate adevăruri istorice care ar trebui cercetate. Foarte interesantă este legenda Szofiei Torma, o baroneasă de origine maghiară care s-a născut şi a trăit în Transilvania (1832-1899). A studiat la Cluj şi a fost prima femeie arheolog din Transilvania.
Cercetările ei din 1874 de la Turdaş lângă Alba Iulia asupra unor obiecte cu incrustaţii asemănătoare scrisului au condus cu un secol mai târziu la descoperirea plăcuţelor de la Tărtăria. A fost primul arheolog care în 1875 a demonstrat că la Sarmisegetuza ruinele sunt ale unui oraş roman important. Lucrările ei au fost apreciate de Schliemann cu care s-a întâlnit la congrese de arheologie.
6. Biserica din Densuş
Este un monument controversat în privinţa datei construcţiei. Unii cercetători printre care şi N. Iorga consideră că ar fi fost ridicată ca mausoleu al generalului Longinus Maximus ucis în războaiele dacice, alţii că ar fi fost un templu al zeului Marte. În susţinerea celei de a doua ipoteze sunt forma acoperişului din plăci de piatră care din laterală pare o pasăre cu aripile deschise (formă neuzuală în bisericile creştine) şi orientarea altarului spre sud nu spre răsărit.
Deasemeni turnul de formă neobişnuită ar fi fost un cuptor care funcţiona în vremea în care în templu se aduceau jertfe. Pe fundamentul mausoleului sau al templului a fost construită biserica probabil în sec. IV-V, aceasta fiind considerată cea mai veche din Europa. S-au folosit coloane, capitelii, stele funerare, părţi din statui, tuburi de canalizare, aduse de la Ulpia Traiana care se află la o distanţă de numai 10 km.
Forma bisericii este ciudată, stranie şi nu are cum să nu te impresioneze. În cursul lungii sale existenţe a suferit multe modificări, principalele adăugirii şi finisări fiind făcute în sec. XIV. Atunci a fost şi pictată în interior de zugravul Stefan a cărui semnătură şi anul 1443 sunt scrise pe zid. Ca şi în alte biserici vechi toţi sfinţii au ochii scoşi, sacrilegiul fiind făcut de păgânii ale căror hoarde au mărşăluit pe aceste meleaguri. La ieşire din biserică am mulţumit lui Dumnezeu că am mai văzut o dată această capodoperă care m-a impresionat mai mult decât grandioasele catedrale ale lumii.
Cu privire la ghizi
Parte din excursiile pe care le-am făcut în ţară sau străinătate au avut ghid. Unii mai buni, alţii mai slabi, în general majoritatea plictisiţi de povestea pe care trebuiau s-o repete zilnic. Ei bine această excursie ar fi pierdut mai mult de jumătate din valoare dacă nu am fi avut ghizii de exceptie Dacian M., Florin D. şi Laura S. Scoliţi şi instruiţi, dăruiţi cu pasiunea meseriei pe care o fac, ei practică un altfel de ghidaj. Cu suflet. Interactiv. Ca să explic celor care n-au fost în excursie, de ex. într-una din biserici ghidul întreba˝ Cine credeţi că a scos ochii sfinţilor? ˝ Răspunsul corect era răsplătit cu un pliant sau o carte.
Ca la orice concurs (doar avem cu toţii experienţa competiţiei), userii îşi ţineau urechile ciulite, atenţia încordată şi dacă răspundeau corect primeau un premiu. Alt exemplu: după vizita obositoare şi pe frig din Ulpia Traiana, în faţa clădirii Legendariumului am fost provocaţi să jucăm un joc roman cu pietricele. Foarte fini psihologi, ghizii îşi dădeau seama când oamenii obosiţi aveau nevoie de o deconectare.
Per total această excursie a fost o mare reuşită
Nici nu mi-am dat seama când a trecut timpul până după şase seara şi nici că n-am mâncat de prânz. Mulţumesc încă o dată pentru iniţiativă, pentru program şi nu în ultimul rând pentru bonusul acordat de AFA celor care am participat (cheltuielile de organizare ale excursiei inclusiv ghizii).
Trimis de Michi in 24.03.16 09:45:42
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în HAȚEG [HD].
8 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Michi); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
8 ecouri scrise, până acum, la acest articol
”Mulţumesc încă o dată pentru iniţiativă, pentru program şi nu în ultimul rând pentru bonusul acordat de AFA celor care am participat (cheltuielile de organizare ale excursiei inclusiv ghizii).
Preţul "standard" al acestei excursii este destul de mare = 975 lei (menţionez că eu am primit o reducere substanţială), dar din câte am intuit - şi văd re-confirmat şi prin review-ul lui Michi - merită această investiţie din partea oricărui grup interesat. Şi încă CU VÂRF şi-NDESAT!
Şi încă o menţiune importantă: c/v organizării şi a ghidării merg oricum înspre ONG-ul care promovează zona, fiind, cea mai mare parte, reinvestiţi în amenajări şi promovări!
Am crezut ca sunt pe faza si pot vota prima articolul, insa am vazut ca deja era un vot si m-am gandit oare cine mi-a luat fata, si am vazut "semnatura" lui Cornel asta e, ma multumesc si cu pozitia secunda in votare.
Asa cum ne-ai obisnuit, articolele sunt calde, pline de amanunte atat tehnice cat si "civile" impletite intr-un tot plin de sensibilitate si intelepciune.
Am citit articolul cu mare placere si la fel cu mare placere am vazut pozele. Felicitari, votat cu foarte mare drag.
@Michi - Foarte bine prezentată excursia, care a fost într-adevăr deosebit de bine organizată şi de interesantă, mai ales că am beneficiat de ghizi competenţi.
Noi văzuserăm toate obiectivele, în afară de Sf Maria Orlea, care m-a impresionat mult, iar la Sarmizegetusa am renunţat (o re- re- revăzusem în urmă cu trei ani) şi am profitat de ocazie ca să ne întremăm cu o ciorbă, după care am avut la dispoziţie mai mult de oră (vizita voastră la ruinele cetăţii romane s-a prelungit mult), pe care am petrecut-o la Legendarium în compania tânărului istoric Dacian Muntean.
Am discutat cu el despre restaurarea Castelului Huniazilor, pentru că atât pe mine cât şi pe Adrian ne-au frapat adăugirile la zidurile exterioare, care în mod cert nu existaseră în varianta iniţială de construcţie. Ajunsă acasă, am intrat pe net şi am descoperit un articol pe această temă. Iată linkul, pentru cei interesaţi: castelulcorvinilor.ro/2011/restaurare.
Aşa după cum mă aşteptam, restaurările au fost demarate în a doua jumătate a sec. XIX, pe vremea Imperiului Austro-Ungar, şi au fost făcute conform "modei" din acea perioadă, adică nerespectând stilul original, în ciuda existenţei de material documentar suficient (în special gravuri), ci în conformitate cu viziunea proprie a restauratorului. Ce vreau să subliniez este că ceea ce vedem acum NU este varianta iniţială, şi nici cea rezultată în urma modificărilor aduse în timp de diverşii locatari, ci un produs al concepţiilor restauratorilor.
Nu e deloc ceva singular: ca să dau un singur exemplu, într-un review postat cu aproape doi ani în urmă despre vizita noastră la cetatea Carcassonne din sudul Franţei, aminteam de "Eugène Emmanuel Viollet-le-Duc (1814-1879), faimosul arhitect francez responsabil de restaurarea multor edificii, printre care catedralele Notre-Dame, Sainte Chapelle şi Saint-Denis din Paris sau Basilica Saint-Sernin din Toulouse. Adept al principiului că restaurarea unei clădiri nu implică în mod obligatoriu refacerea acesteia aşa cum a fost, ci presupune mai degrabă modificări care să fie în concordanţă cu principiile arhitecturale (desigur, aşa precum le vedea el), Viollet-le-Duc şi-a pus din plin amprenta asupra Carcassonne-ului prin adăugarea unor elemente fanteziste, ca de exemplu turnurile conice, inexistente în varianta medievală originală, sau folosirea de plăci de ardezie pe acoperiş. "
Sigur că aceste intervenţii nu ştirbesc din spectaculozitatea castelelor/mănăstirilor/fortăreţelor etc. vechi, ba poate le adaugă. Totuşi, orice restaurare ar trebui făcută cu profesionalism şi amănuntele pe care ni le-a dat Dacian M. în discuţia avută cu el despre refacerea unor monumente din Ţara Haţegului ne-au îngrozit pur şi simplu: se pare că o bună parte din comorile noastre arhitectonice sunt restaurate de oameni care n-au nicio calificare în domeniu!
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
Felicitari pentru rezumatul excursiei in Tara Hategului! Multumesc si ca am fost amintit la bibliografie. Valoare reala excursiei au dat-o insa cu adevarat GHIZII. Remarcabila initiativa de a organiza acest tur, Cornel!
@Michi - Deși în bună parte am vizitat și noi obiectivele amintite în articol (excepție făcând Rezervația de zimbri și Ulpia Traiana Sarmizegetusa) am citit cu mare interes rândurile dumneavoastră. Sunt și eu adepta circuitelor în grup, cu ghid, iar dacă aceștia sunt și buni, am grijă să le mulțumesc la final. Fiind specializați pentru o anumită zonă, este firesc să fi citit mult și mai ales să cunoască amănunte și legende pe care nu toate documentațiile le pun la dispoziție.
Mă bucur că ați avut parte de o zi turistică plină și frumoasă!
@Michi - Ma bucura foarte tare faptul ca v-ati simtit atat de bine in zona mea de bastina
Din fericire pentru zona, exista acesti oameni extraordinari cum sunt V Brilinsky, Dacian M, Laura V si Dan Bera care au facut si fac pentru zonele unde actioneaza, lucruri minunate.
Profit de ocazie pentru a mentiona faptul ca Turdasul este situat langa Orastie si nu langa Alba.
Realitatea este ca la Turdas respectiv Sibot autostrada trece efectiv peste niste situri foarte vechi predacice, din cate am citit. Dar descarcarea arheologica s-a incheiat, autostrada trebuia terminata repede si ca la noi... a fost un mic scandal si cam atat!
În sfârşit, mama Michi, am reuşit să te (re) găsesc prin noianul de postări pe care le-am citit săptămâna asta şi cărora, în parte, le-am şi răspuns!
(o mică paranteză - "Boboacă" fiind, nu credeam că voi petrece atât de mult timp pe site-ul AFA. Aproape că nu mai am timp să fac şi altceva - cum ar fi prepararea mâncării, făcutul curăţeniei, ce mai! , ştii şi tu cam ce trebuie făcut prin casă).
Felicitări pentru articol! (am votat şi pozele şi articolul şi... sunt atentă la ce vei mai posta!)
Mă bucur că toţi colegii nu au avut decât cuvinte de laudă pentru ghizii noştri, adevăraţi profesionişti!
(dacă ai timp intră, te rog, pe adresa mea de AFA şi citeşte ce-am scris despre Rucăr, Casa memorială a lui Topârceanu, Acropole, Atena! - Sper să-ţi placă!)
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jan.2023 Biserica părăsită, Bretea Română — scris în 01.03.23 de Daniela H din ARAD - RECOMANDĂ
- Mar.2022 Castelul din Carpați - mai aproape de cer — scris în 25.03.23 de Daniela H din ARAD - RECOMANDĂ
- Aug.2021 Câteva zile prin județul Hunedoara (III) - Țara Hațegului — scris în 14.08.21 de Marius 72 din MEDIAş [SB] - RECOMANDĂ
- May.2021 O foarte scurtă vizită în Țara Hațegului, dar suficientă pentru a-mi dori să revin! — scris în 24.05.22 de maryka din GHIMBAV [BV] - RECOMANDĂ
- May.2021 Câteva zile prin județul Hunedoara (II) - Părți de Rai în Țara Hațegului — scris în 02.06.21 de Marius 72 din MEDIAş [SB] - RECOMANDĂ
- May.2021 Câteva zile prin județul Hunedoara (I) — scris în 01.06.21 de Marius 72 din MEDIAş [SB] - RECOMANDĂ
- Aug.2019 Cheile Crivadiei - un must pentru iubitorii de aventura in Tara Hategului — scris în 09.09.19 de snakebyte din BUCURESTI - RECOMANDĂ