GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Ţara Haţegului - Meleaguri romaneşti de poveste
„Iată giganticul Retezat limpede și aeric. Iată umerii munților, iată poalele, iată șesul, iată Valea Hațegului.” (Aron Densușianu)
Mirific ţinut străvechi românesc, străjuit de Retezatul maiestuos si de-o inegalabilă frumuseţe a cărui vârf a fost “ciuntit” în lupta a doi uriaşi –conform legendei locale – aceasta este Tara Hategului, poate cel mai bogat ţinut istoric şi etnografic al României, renumit prin bisericile de piatră – cele mai vechi din ţara, situri arheologice din perioada Daciei Romane, ţinutul dinozaurilor pitici, cetăţi, castele...
Pe aceste meleaguri au fost găsite vechi dovezi ale exploatării fierului (extras din apropiere de la Ghelari şi Teliuc) datând din perioada predacică şi diferite obiecte din epoca bronzului timpuriu.
După istoricul Ioan Aurel Pop şi alţii, pe lângă celebrele familii românești cu nume maghiarizate, care îşi au originile aici: Kendeffy-Cândea, cnezii de Sântămărie şi Râu de Mori, Nopsca-Nopcea - Săcel, Silvaş şi Zam tot în acestă zonă îşi are rădăcinile şi familia Corvinilor.
De vizitat:
Parcul Naţional Retezat – “Tărâmul fermecat cu ochi albaştri” cu rezervaţia ştiinţifică Gemenele - unde aveţi nevoie de aprobare specială pentru a-l vizita, genţiane, marmote, capre negre sunt cateva “unicate” care le veţi vedea aici. Despre Retezat s-au scris multe, multe articole şi cărţi pentru că frumuseţea lui unică inspiră.,
Aş menţiona doar că traseele de aici sunt destul de accesibile, aşa că puteţi vedea cu ochii domniilor voastre unicele lui frumuseţi.
Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina cu minunatele peisaje ale Platoului Luncanilor – zonă care parcă a îngheţat acum peste 100 de ani, peşterile de la Cioclovina-monumente UNESCO, sistemul carstic Ponorici-Cioclovina sau cetăţile dacice.
Castelul din Păclişa – un mic şi frumos castel fostă reședință a familiei Pogany, acum retrocedat către urmaşii acestui neam.
Castelul Nălaţ Vad – fosta reşedinţa familiei Fay, este un castel splendid, înconjurat de un parc dendrologic extrem de valoros, aflat acum în ruină datorită proceselor de retrocedare iniţiate de mai mulţi moştenitori...
Castelul Sântămărie Orlea – reşedinţa familiei Kendeffy – ramură a familiei Cândea este un monument foarte frumos, fost hotel “renovat” într-un mod deloc reuşit, din păcate acum închis, ca urmare a neînţelegerilor dintre administratori şi noii proprietari.
Castelul Săcel - reședința familiei Nopsca – Nopcea - Noapte (o să folosesc numele Nopcea, adică numele lor original) locul unde s-au născut celebrii Faţă Neagră – Vasile Nopcea şi nepotul lui, Franz Nopcea părintele paleobiologiei moderne. Probabil despre această familie ar trebui scris măcar un review, eu o să aştern doar câteva rânduri. Deocamdată.
Familia Nopcea îşi are originile în satul Silvaş, de altfel în acest sat sunt şi acum multe familii cu numele Nopcea. Reşedinţa principală a familiei a fost aici, la Săcel în acest superb castel. Vasile Nopcea, cel supranumit Faţă Neagră (pe seama căruia circula o legendă locală sub mai multe variante) a fost subiectul celebrului roman “Sărmanii Bogaţi” scris de Jokai Mor.
Vasile Nopcea a fost un mare patriot şi unul dintre fruntaşii Marii Adunări de la Blaj din 1848, lucru care i-a adus o serie de represalii şi şicane din partea autorităţilor din acele vremuri. Ca urmare a acestor represalii a fost nevoit să vândă Castelul de la Zam-de pe Valea Mureşului.
Franz Nopcea a fost un personaj la fel de excentric ca şi bunicul său, a fost un călător neobosit dorind să devină la un moment dat rege al Albaniei?! Dar a fost mai ales un mare savant el fiind cel care a descoperit şi studiat dinozaurii pitici care au trăit în aceste locuri.
Castelul de la Săcel va intra în proiectul administraţiei judeţene numit circuitul celor 7 castele şi va fi reabilitat in perioada imediat următoare.
Castelul de la Berthelot a fost tot în proprietatea familiei Nopcea până la 1918 când au fost expropriaţi la sfârșitul războiului. Castelul a trecut în proprietatea Generalului Berthelot (cel care în 1917 a transformat oastea romană într-o armată) donat de către statul român.
În anul 1926 generalul pleacă în Franţa şi donează castelul Academiei Române. În prezent castelul este sediu de cercetări pentru Academie, fiind reabilitat complet. De menţionat ar fi că Academia Română are în proprietate mai multe imobile în Ţara Haţegului, pe lângă castelul de la Fărcădin mai are încă trei cabane în Retezat.
Cetatea de la Mălăieşti - pe care peste aproximativ un an o veţi putea admira reabilitată complet ca urmare a unui proiect de 2 mil euro, proiect aflat în implementare. Oferă splendide privelişti ale Retezatului şi a Luncii Streiului.
Barajul Gura Apei - unul din cele mai mari baraje de arocamente din Europa şi cel mai mare din ţară-tunelul de aducţiune al apei la hidrocentrala Brazi, este săpat în piatră pe o distanţă de aproximativ 20 km şi autostrada apelor, adică salba de lacuri de acumulare de la Clopotiva, Păclişa-Sânpetru, Haţeg-Sântămărie şi mai nou Strei.
Tapae - Porţile de fier ale Transilvaniei - aflate la aprox 8 km de Sarmizegetusa pe drumul către Caransebeş, este locul mai multor războaie daco-romane. În primul război daco-roman din anul 87 romanii fiind învinşi aici fără drept de apel. Nu întâmplător pe columna lui Traian, în scenele ce evocă bătăliile de la anii 101-102, apar soldaţi romani răniţi.
Cetatea de la Subcetate - după unii istorici aici ar fi fost capitala Daciei Sunt cateva ipoteze interesante ce pleacă de la Tabulele Peutingeriane, hartă pe care găsim o altă amplasare a Sarmizegetusei Regia faţă de cea cunoscută.
Ulpia Traiana Sarmizegetusa - prima capitală a Daciei Romane, binecunoscută din toate cărțile de istorie așteaptă si ea sa fie descoperită mai ales cu ochii minţii pentru că deocamdată veți găsi aici doar “urme” ale vechii colonii romane.
Mănăstirea Prislop - situată în Silvaşu de Sus, aici se află locul de odihnă al Sfântlui Ardealului, Arsenie Boca. Tot aici se află şi peştera săpată în stâncă de Sfântul Ioan de la Prislop. Trăirea pe care o ai când ajungi la Mănăstire, cu greu poate fi descrisă.
Veniţi aici într-o zi obişnuită! - veţi găsi un mic colţişor de rai şi o linişte extraordinară.
Cele mai vechi biserici româneşti de piatră:
Biserica Sf. Gheorghe din Streisângeorgiu
Cea mai veche biserică românească ortodoxă ridicată în secolul 12 şi conservată foarte bine.
Biserica din Sânpetru se deosebeşte prin altarul din marmură de la intrarea în biserică. Se spune că acesta a fost adus de la un templu roman. Inscripţia în latină a altarului ne spune o poveste interesantă. Altarul antic fusese închinat lui Silvanus, zeul roman al pădurilor, şi a fost ridicat de un funcţionar de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, drept mulţumire pentru că fusese înaintat în grad.
Biserica Reformată-Calvină Sântămăria-Orlea
Biserica veche ortodoxă, construită în sec 13, regăsim în arhitectura sa multe elemente ale goticului târziu.
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Strei.
Construită în secolele 13-14, construită în secolele 13-14, surprinde prin stilul arhitectonic romano-gotic unic între bisericile ortodoxe din zonă.
Biserica „Pogorârea Sfântului Duh” din Ostrov - veche biserica romaneasca construita in secolul 14
Biserica Densus - biserica fără pereche, după Nicolae Iorga, o construcţie ciudată şi misterioasă –
În acest sat sunt originile uneia dintre cei mai mari familii de învăţaţi romani, aici s-au născut şi au crescut Aron, Nicolae şi Ovid Densusianu.
Biserica cnezilor Cândea-Suseni Râu de Mori - sau Mănăstirea Colţ una din cele mai vechi mănăstiri româneşti atestate.
Cetatea Colţ - renumita cetate din romanul “Castelul din Carpaţi” al lui Jules Verne - mai multe detalii în acest review - vezi impresii.
Geoparcul Dinozaurilor pitici - o poveste de succes, fiind declarat sit Natura 2000 şi acceptat în reţeaua Europeană şi Mondială a Geoparcurilor.
Pe aceste locuri au fost descoperite ouă, fragmente osoase sau părţi din schelete ale dinozaurilor pitici, fiind se pare unicate în lume.
Despre geoparc şi nu numai găsiţi informaţii detaliate aici şi aici (Valea Dinozaurilor şi situl de la Tuştea).
Vizitaţi şi Casa Dinozaurilor Pitici - aflată în satul Sânpetru (foarte aproape de Valea Dinozaurilor) pe drumul ce duce de la Sântămărie Orlea la Râu de Mori.
Mlaştina de la Peşteana sau Tăul fără fund - locul unde se găseşte una din puţinele plante carnivore din ţară - Roua Cerului.
Fânațele cu narcise Nucșoara – primăvara la poalele Retezatului natura continuă să ne uimească oferindu-ne o imensă poiană plină de narcise. Tot atunci în Sălaşu de Sus au loc mai multe evenimente: menţionez doar Şezătoarea de la Sălaş – aici veți vedea pe viu portul popular specific zonei, ori felul în care trăiau şi se distrau locuitorii acestor meleaguri cu sute de ani în urmă.
Preparate locale renumite:
Celebrii Virşlii de Sălaş – cârnăciori subţiri din carne de oaie preparaţi în mod tradiţional- se produc în localitatea amintită anterior de câteva familii care au mici carmangerii- îi puteţi găsi şi în aproape toate restaurantele din zonă sau în piaţa din Haţeg. După cum spune un sălăşean: ”Înainte să fie cotropiţi de către romani, dacii s-au aşezat gospodăreşte şi au pregătit nişte virşli. Cel puţin aşa le place să creadă localnicilor din satul Salaşul de Jos, pentru care meşteşugul cârnăciorilor tradiţionali este moştenit din moşi-strămoşi. Oricum, reţeta este veche de sute de ani şi se pierde în negura timpului”.
Ţuica de Răchitova – ţuica naturală făcută doar din prune, pe care o găsiţi aproape la orice casă în localitatea amintită.
Haţegancele sunt de asemenea renumite pentru măiestria lor în a face prăjituri aşa că nu ezitaţi să întrebaţi vreun localnic (în Haţeg mai ales) unde puteţi găsi prăjituri de casă. Sunt delicioase şi mai ales preparate cu ingrediente naturale.
Posibilităţi de cazare găsiţi peste tot aici, multe pensiuni din zona Sălaş – Nucşoara - au fost primite în reţeaua Europeană Pan Parks, detalii despre posibilităţle de cazare din acea zonă găsiţi pe internet.
Pensiuni găsiţi în toată zona, cele mai multe fiind în comunele Râu de Mori (Statiunea Râuşor şi pe Râul Mare – spre Barajul Gura Apei) şi Sarmisegetusa.
Cele enumerate mai sus se doresc a fi o invitaţie în a vizita aceste meleaguri româneşti străvechi, pentru că veţi fi plăcut surprinşi de ospitalitatea haţeganilor, români faini şi harnici, obişnuiţi de veacuri cu mulţi musafiri... care apoi le-au devenit stăpâni!
Dar când vor vedea că sunteţi doar în trecere vă vor pune şi sufletul pe masă!
Legat de aceste castele româneşti trebuie să aflăm, pe lângă frumuseţea şi vechimea lor, istoriile nespuse în mass media, trebuie să știm faptul că aceşti proprietari – uneori şi excentrici – foşti stăpâni ai acestor locuri nu au fost deloc iubiţi sau admiraţi de localnici şi asta datorită comportamentului faţă de ţăranii de pe domeniile lor şi mai ales diferenţei uriaşe între felul în care trăiau unii şi alţii. Deşi majoritatea au fost familii româneşti acestea s-au “adaptat” se pare destul de repede la cerinţele diriguitorilor vremii.
... şi am fost echilibrat in rândurile scrise mai sus, raportându-mă la cele auzite despre aceşti baroni...
Așadar veniţi sa vizitaţi Ţara Haţegului „Una din cele mai frumoase priveliști de poesie ale pământului românesc” după cum spunea Ovid Densuşianu.
Trimis de padureanu in 24.09.13 22:37:17
12 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (padureanu); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
12 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
Foarte multe informatii pretioase am gasit citind review dvs, Tara Hategului e unica, merita sa-i descopar frumusetea. In drum spre Prislop i-am admirat peisajele dar nu i -am explorat comorile tainuite. Next time...
Felicitari pentru articol!
@danamandache: multumesc. daca aveti nevoie de ceva informatii suplimentare despre zona, va rog nu ezitati sa ma contactati.
Măi ardelene, mulțam' fain pentru această incursiune admirabilă în Țara Hațegului, despre care, vai, știam atât de puține până acum.
Iar P06,07 și 08 sunt superbe. Cu ce cameră le-ai făcut? Ai umblat și la filtre sau prelucrare digitală?
@mauricius: salutare. am un Canon IS -destul de vechi si mi-au iesit asa din... intamplare, jucandu-ma prin setari:
Felicitări, ți-au ieșit tare bine. Cât despre virșli, mie mi-au rămas în amintire cei de la Vața de Jos, unde am fost de câteva ori imediat după ce a preluat și renovat Romtelecom-ul baza de tratament. Să tot fie vreo 15 ani de atunci. Ehe, ce vremuri...
@mauricius: ooo... stiti Vata. la acele vremuri nu exista in tot Ardealul asa hotel de 4*. piscinele erau super! apele termale de acolo, folosite cum trebuie fac minuni de-a dreptul.
virslii cei mai buni si renumiti sunt de Brad si de Salas.
legat de Vata, nu stiu ce ar mai fi de zis... probabil doar ca ne meritam soarta.
Excelent articol, superbe poze!
Felicitări!
@ardeleanu:
Uau! Alt articol de exceptie! felicitari!
Surpriza placuta pentru mine, este ca te-am descoperit aici pe AFA si ca descopar multe gusturi comune cu ale tale. Vezi de exemplu una din incursiunile mele in Tara Hategului - vezi impresii. Mai e si alt articol cu Santamaria Orlea. Mai e ceva si cu Muntii Tarcu.
Chiar vreau sa povestim putin.
Numai de bine!
Dan
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jan.2023 Biserica părăsită, Bretea Română — scris în 01.03.23 de Daniela H din ARAD - RECOMANDĂ
- Mar.2022 Castelul din Carpați - mai aproape de cer — scris în 25.03.23 de Daniela H din ARAD - RECOMANDĂ
- Aug.2021 Câteva zile prin județul Hunedoara (III) - Țara Hațegului — scris în 14.08.21 de Marius 72 din MEDIAş [SB] - RECOMANDĂ
- May.2021 O foarte scurtă vizită în Țara Hațegului, dar suficientă pentru a-mi dori să revin! — scris în 24.05.22 de maryka din GHIMBAV [BV] - RECOMANDĂ
- May.2021 Câteva zile prin județul Hunedoara (II) - Părți de Rai în Țara Hațegului — scris în 02.06.21 de Marius 72 din MEDIAş [SB] - RECOMANDĂ
- May.2021 Câteva zile prin județul Hunedoara (I) — scris în 01.06.21 de Marius 72 din MEDIAş [SB] - RECOMANDĂ
- Aug.2019 Cheile Crivadiei - un must pentru iubitorii de aventura in Tara Hategului — scris în 09.09.19 de snakebyte din BUCURESTI - RECOMANDĂ