MiniGhiduri AmFostAcolo toate destinațiile [pg.78/648]

Cred că am spus chiar în primul articol că mâncarea în Spania este multă și bună. Și că se găsește pentru toate buzunarele. Acuma, depinde de buzunarul fiecăruia și, cum spuneam și cu alte ocazii, depinde și de mulți alți factori. Din fericire, noi trecem de la o extremă la alta lejer. Putem să mâncăm un covrig care să țină loc de o masă, sau putem să comandăm și de mâncat și de băut până plecăm rostogolindu-ne din restaurant. Probabil că nu ni se întâmplă [...]citește review

În ultima decadă a lui septembrie 2021, s-a întâmplat să ajungem în Sulina pentru trei zile, pentru că soțul meu și colegii de clasă din liceu puseseră la punct o întâlnire neprotocolară, pentru destindere, pentru amintiri și povești. Abia așteptam să pornim iarăși la drum, astfel că pe 20 septembrie pe la 8,00, treceam Dunărea cu bacul spre Tulcea. Distanța nu este foarte mare, am mers lejer, drumul era liber, chiar ne-am permis să oprim pentru fotografii și pentru [...]citește review

” Nu există zi in care, visând la ceea ce am fost, să nu văd in mintea mea stânca pe care m-am născut!” Chateaubriand De” stânca” Saint- Malo, m-am indrăgostit la prima vedere. Orașul lui Chateaubriand, al corsarilor sau al lui Jaques Cartier este, după părerea mea, unul dintre cele mai frumoase orașe ale Bretaniei, poate chiar cel mai frumos. Saint-Malo este așezat chiar la gura de vărsare a răului Rance, pe malul drept al estuarului, in nordvestul [...]citește review

Așa cum spuneam în articolul despre plimbările noastre prin împrejurimile Brașovului că ne propunem să revenim la Micloșoara, iată-ne plecați la plimbare tot din Brașov spre Micloșoara. De data aceasta cu speranța că vom avea noroc să vizităm castelul... și am avut ;) Zi de duminică, sfârșit de noiembrie, vreme bună... chef de plimbare aveam așa că am plecat la drum. Am ajuns la Micloșoara și am parcat lângă Stone Pub în spațiul special amenajat pentru [...]citește review

Cer scuze pentru ordinea aleatorie în care am prezentat până acum obiectivele vizitate în Egipt. Nu am o explicație pentru aceasta. A fost, probabil, după cum am avut inspirație. Pentru că mi-am propus să nu scriu nimic despre Luxor, mult și foarte bine dezvoltat de alți colegi aici, luând-o în ordine cronologică, Templul de la Edfu ar fi trebuit să fie primul prezentat. Dar, întâmplarea a făcut să fie ultimul. În ziua a treia a excursiei, vaporul nostru părăsește Luxor [...]citește review

Cu Elafonisos treaba stă așa: beculețul ???? mi s-a aprins în urmă cu ceva vreme, când am citit pe AFA un review pe tema asta, am văzut pozele și ochii mi s-au bulbucat în cap. Și printr-un capriciu al memoriei, memorie care pare să aibă uneori, în chip inexplicabil????, o agendă personală, el (beculețul) a rămas clipind difuz în mintea mea ani la rând, până ce, în septembrie 2021, alegând Peloponezul ca loc de vacanță, s-a reaprins și a pornit să strălucească de [...]citește review

Ne-am luat ramas bun de la Malta (fotografia atasata realizata de la inaltime reflecta clar de ce este numita insula de culoarea mierii) si am zburat cu Ryan Air catre Bergamo, unde am ajuns in jurul orei 15. Am profitat de faptul ca zborul catre Romania cu Wizz Air din aceeasi zi a fost anulat, urmand a zbura a doua zi, avand astfel posibilitatea de a vizita si orasul. Din aeroport se ajunge destul de repede in Bergamo, cu autobuzul, linia 1, care ajunge in zona garii in 15 minute. Dupa ce [...]citește review

Denis Seaside este taverna aferentă plajei Trapezaki. Deci, dacă puneți pe gps plaja, veți ateriza, fără doar și poate, în parcarea lipită de mâncătorie. E și stație de autobuz acolo, dar eu nu m-aș baza prea mult pe această informație, atâta timp cât n-am zărit...roată de autobuz public în cele 10 zile în Kefalonia. Dimineața petrecută pe plajă ne-a cauzat poftă de mâncare și, Denis aținându-ne calea, noi nu ne-am împotrivit defel, mai ales că se număra [...]citește review

Prima noastră întâlnire cu Valencia nu a fost chiar wow. De fapt, a doua, pentru că prima a fost când, de la Aeroportul Manises am luat autobuzul 150 până în centrul Valenciei (8 km) și de acolo ne-am dus pe jos (1,6 km) până la autogară ca să ne transferăm la Zaragoza (vezi impresii). Dar atunci n-am reușit să ne facem vreo impresie. Așa cum am spus și în articolul de cazare, când am revenit de la Zaragoza la Valencia, am fost un pic dezamăgiți de centrul istoric, [...]citește review

Nu mă lăsa inima să nu scriu câteva cuvinte separat despre capitala insulei Mykonos, cea care ne-a găzduit şi ne-a nuanţat frumos vacanţa în alb şi albastru: alb de la casele micuţe, cicladice, albastru de la întinderea nesfârşită a mării înconjurătoare. Chora, aşa cum îi spun localnicii, reuneşte mai mult de jumătate din populaţia insulei (cam 12.500 de suflete), fiind de la sine înţeles că este principala localitate şi motorul care porneşte toate acţiunile [...]citește review