Frumusețea lumii e adunată la Kroller Muller, a doua casă a lui Van Gogh, în comoara verde a Olandei

TIPĂREȘTE

Frumusețea lumii e adunată la Kroller Muller, a doua casă a lui Van Gogh din parcul național Veluwe …arta și natura aduc liniște

Salutare dragi prieteni …nu mai trepidez pe site de ceva vreme, fiind plină de temeri, ca omul singur …fac mișcare toată ziua, sar dimineața cu ochii spre soare, zbor pe coada unei rândunici spre dealul înverzit dincolo de Olt, dau cu mătura în gugustiuci pe balconul deschis să le jumulesc penele, că fac mizerie, desenez trasee pe cer cu pescărușii de pe acoperisul casei vecinului, beau cafeaua care râde vesel, asezată pe un suport pictat cu tablouri celebre ale lui Van Gogh, azi e la rând Dormitorul din Arles.

As vrea acum să fiu în țara lalelelor înflorite cu familia mea de acolo, așa că îmi aplic un tratament de autoterapie…. vreau să întorc fusul orar și să fiu„en plein air’’în cel mai fain muzeu, căutând alinare si liniște în artă …. o să vă invit în natura verde a Olandei minunate, pe urmele lui Van Gogh, căruia i s-a furat recent în pandemie, un tablou din tinerețe cu grădina tinereții de la Nuenen, tocmai la Laren, un orășel aproape de Amsterdam, costă cam 5 milioane de euro…am apucat să văd pictura la Groningen, unde e adevărată lui casă.

Kroller Muller, o destinație de top 10, unde nu mă satur de Van Gogh

Lonely Planet plasează în 2020 Muzeul Kroller Muller si parcul international de sculpturi în aer liber, în top 10 destinații europene, e închis până la 1 iunie, ne trântește ușa în nas, e în criză culturală, dar poate fi vizitat virtual.

Chiot mare de veselie personală în cea mai mare colecție privată din lume cu operele lui Van Gogh, într-o locație scenică, în pădure... milioane de vizitatori au trecut pe aici... mă umflu în pene de bucurie, energia mea nervoasă pusese stapânire pe mine de un șir lung de ani, am tot pictat torente de linii pe hartă, am căpiat familia, le-am arătat un brici și i-am amenințat că le tai urechea, dacă nu mă depun plocon la casa de bilete a muzeului Kroller Muller, aflat în inima țării, în cel mai mare parc rezervație naturală, Hoge Veluwe, care deține și una din cele mai mari expozitii de sculpturi moderne din Europa.

Van Gogh a fost un călător prin viață, și eu fuga fuga după el... în galeria din inima muzeului am făcut o baie artistică în a doua casă a artistului prin cele 90 de tablouri și 180 de desene originale, am simțit cum bate în ele o inimă agitată, sunt frumoase foc, de le pui pe rană, sunt tablouri din perioada olandeză și franceză, parcă mai frumoase decât cele din Amsterdam.

Haide să cădem în visare sub cerul înstelat la Arles, unde sorela îmi face o poză strâmbă și să stăm de vorbă în fața faimosului tablou, Terasa Cafenelei noaptea.

Picturile artistului sunt o poveste despre viața personală, atăt de tumultuoasă, sunt o simfonie de culori de la clar obscurul din perioada olandeză, până la tușele puternice de galben și albastru din ultimii ani de viață... am fost acolo la Kroller Muller și am dat trei ture lente prin galeria Van Gogh, văzută prin ochii mei cu prospețimea totală a noutății.

Uitați-vă la tablourile verii, auziți oare cum șusotesc în urechi lanurile de grâu în adierea vântului provensal, sub discul solar, simțiti cumva mirosul de floarea soarelui tăiată și uscată, de un galben crom puternic, mă uit la ea cu tristețe, ghiciți poate focul din inima lui Van Gogh când a pictat semănătorul, coborând de pe scările soarelui, pentru a împrăștia semințe pe câmp, din care va rodi viața... nu era departe de sfârșit, vedea deja corbii prin lanul de grâu.

Bucurați-vă ca mine de mirosul piersicului înflorit în primăvară sau poate rămâneți fascinati de livezile de măslini noduroși din Saint Remy de Provence„prea frumoși pentru a fi pictați’’?

Deschideți ochii să vedeti cum își ridică chiparoșii capul printre stele, sunt atât de singuri, neînțelesi ca și artistul, aruncați pe un drum de țară în Provence, acesta este marele Van Gogh, care nu a vândut la viața lui decât un tablou din cele 1800, el însuși rămâne o stea nemuritoare pe cerul artistic al acestei lumi, a lăsat în urmă doar frumusețea sufletului său zbuciumat, neînțeles de semeni.

Acestea sunt doar câteva argumente de suflet să mergeți la Otterlo, unde am descoperit cel mai frumos muzeu în natură, e unic în Europa.

Argumente cultural –obiective... ce trebuie să știe orice turist la prima vizită.

Începerea lumii e lucrarea care a dat și titlul expozitiei interioare de sculpturi... bingo, cântă în mine sufletul de român, explicăm olandezului din familie ce e cu părintele sculpturii moderne și se bucură pentru noi, mă trage de ureche ca am ratat lucrarea Muză Dormind pusa în sala principală.

Cine a fost doamna Hélène Muller?

o tipă formidabil de bogată, colecționară de artăHelene Muller, o doamnă de origine germană (1869-1939), a fost o tipă bogată, patroană a artelor și mare iubitoare a lui Van Gogh. In Europa începutului de secol 20, ea a strâns ca albinuța 11500 de opere de artă între 1907-1939, având în spate un soț olandez milionar Anton Kroller, proprietar al unei mega companii industriale și unul din cei mai înstăriti oameni de afaceri ai Olandei la acea vreme.

El a cunoscut-o pe Hélène în Germania, unde avea afaceri cu tatăl acesteia... între 1909 - 1921 cuplul cumpără 6500 de hectare în actualul De Hoge Veluwe National Park, deoarece doamnei îi plăcea nespus viața la tară și domnul era căpiat după vânătoare.

Din viziunile lor combinate iese o casă de vânătoare Sent Hubertus, proiectată de faimosul H. Berlage, am salutat reședinta doar din mersul maținii, la întoarcere, după ora 17, ieșind pe altă poartă.

Helene a fost consiliată artistic de un profesor numit H. Bremmen, ea a visat să deschidă o casă muzeu pe care să o lase moștenire eternității, a cumpărat 90 de picturi ale lui Van Gogh la licitațiile de artă din Paris, Haga sau Amsterdam, fiind plină de hotărâre, era îndrăgostită de arta lui și dumneai are meritul de a-l fi popularizat pe artist.

Henry van del Velde, un arhitect belgian proiectează la poalele unui deal o clădire uriașă pentru muzeu, dar criza globală economică aduce cuplul în pragul falimentului și lucrările sunt întrerupte, Elena donează în 1932 toată colectia statului olandez.

Muzeul se deschide în 1938 sub numele de Rijkmuseum Kroller Muller , pe vremea războiului operele de artă sunt ascunse într-un buncăr... Elena moare din motive de boală în 1939.

In 1953 Henry van del Velde proiectează un spațiu muzeal nou, cu ferestre de la podea până la tavan, ca să te uiti direct în pădure, clădirea a fost extinsă prin 1977 cu o aripă nouă, cu aportul unui arhitect olandez, Wim Ouist.

Vizita muzeului pe cont propriu

Dorința Helenei a fost să creeze un muzeu în plină inimă a naturii, unde vizitatorul să uite de problemele sale personale si să –si deschidă mintea spre artă... 160 de statui de anvergură internațională asteapta să le descoperi în uriașul parc, unde am cutreierat 3 ore.

Salut la intrare pe o pajiște, pe Monsieur Jacques , un mic burghez cu o haină lungă, are mânuțele la spate, un picior împins în față și capul usor aplecat înapoi, el e simbolul artistic al vizitatorului obișnuit, poate ești tu sau eu... dincolo de muzeu am descoperit și restaurantul Mr Jacques, unde am sevit după masa o prăjitură Van Gogh printre copaci

Colecția de artă a muzeului –Galeria Van Gogh

Nu vedem bine decat cu inima

Am demarat călătoria prin primele săli, la stânga și la dreapta culoarului central... am poposit pe tărâmul impresionistilor francezi, am prins rochița unei zile de vară cu Claude Monet, părintele curentului, în Bateau –atelier am ghicit prezența artistului ascuns într-o barcă ancorată pe o apă nemiscată.

Cu Camille Pisarro am prins în compas„Un Arc de ciel’’pe un cer întunecat, apoi am aplaudat de pe un ring pe Renoir cu„Clovn muzical’’, am mers pe drumul lui Cezanne în„Drum spre lac’’și am rămas uimită de colecția numeroasă de tablori semnate de Georges Seurrat și Paul Signac... ce baie de culori, acesta a fost tare iubit de Helene Muller și e răsfatat în muzeu cu o serie de lucrări, am trecut în revistă pe Picasso cu„Femeie nud’’și sculptura Bufnița, pe Juan Gris, Piet Mondrian, Theo van Doesburg și mulți altii.

Voiajul meu artistic prin galeria lui Van Gogh a fost unul în pași de melc, picturile și desenele sunt dispuse în mai multe săli, însoțite de panouri explicative pentru cele patru teme... pe un perete mare e o hartă pictată cu anii în care Helene a cumpărat tablourile... primul tablou achizitionat se cheamă„La marginea pădurii’’.

La dreapta mea sunt lucrări despre oameni, la stânga e natura –cele 4 teme expuse sunt -studiul figurii umane, viața țăranului și munca la câmp, studiul naturii și da, peisajele... ele nu sunt aranjate în mod cronologic ca la muzeul din Amsterdam.

Van Gogh mă privește aspru din singurul autoportret expus, Zelportret 1877, ca dintr-o fotografie, parcă ar zice„nu e ușor să te pictezi pe tine ’’.

Eu voi merge cronologic pe firul vieții artistului, descoperind aici la Kroller Muller o altă versiune a Măncătorilor de cartofi din perioada olandeză de început a carierei, atunci când Van Gogh picta țăranii olandezi cu mare simpatie instinctivă în tinuturile Brabantului.

La Kroller Muller am descoperit aceleași culori pămantesti într-o suită bogată de desene, unde el pictează realist viata grea de la tară a fermierului, parcă simțeam pe umeri greutatea căldării cu apă dusă pe umăr de o țărancă.

Din perioada anilor de ucenicie de la Paris, Helene achizitionează... Four cut Sunflowers gone to seed, pictată înainte de faimoasa serie cu Sunflowers de la Arles, Interiorul unui restaurant sau Moulin de la Galette.

Floarea soarelui tăiată, care se usucă e tabloul care a fost pus pe sicriul de funeralii al Helenei Kroller, o floare solară cu semințe care vor râde în viitor, aceasta a fost moștenirea ei... un muzeu de vis pentru viitor.

Explozie de culoare la Arles-capodopere la Kroller Muller

Sătul de Paris, Van Gogh pleacă spre sudul însorit al Franței cu tonuri de albastru, pentru o baie de căldură, la Arles închiriază o cameră într-un restaurant, împrietenindu-se cu proprietarii, sotii Ginoux... nu cunoștea pe nimeni, era excentric și introvertit, se amesteca printre locuitori, căuta subiecte, motivele lui de inspiratie sunt dealurile, copacii, cabanele de pescari, pictează în 15 luni 300 de tablouri... de dorul Olandei si al canalelor sale, merge la marginea orasului și studiază podul Langlois, expus într-o superbă variantă chiar în fata ochilor mei... Podul Langlois cu femei la spălat e o capodoperă mondială, ma rup cu greu de tablou.

Mă eternizez în fața lucrararii, Piersici roz în floare, Souvenir de Mauve, o pictură superbă, dedicată mortii pictorului Anton Mauve, un văr de-al lui, simți bucuria sosirii primăverii, piersicul e un simbol al dorințelor optimiste ale lui Van Gogh la Arles.

Terasa Cafenelei noaptea e în opinia mea cel mai frumos tablou după„Noaptea înstelată’’văzută de mine la americani.

Van Gogh devenise preocupat de felul cum să pictezi scenele de noapte, timp de 4 zile doarme ziua și se trezește noaptea, pune lumânări la pălărie pentru a picta la Arles faimoasa Terasă în 1888, el nu semnează tabloul, culoarea neagră nu există pe pânză, opera degajă pesimismul vieții, atmosfera nopții cu cerul înstelat o asociem cu singurătatea artistului... am dat 7 euro pe un magnet ceramic.

După episodul trist cu Paul Gaugain și urechea tăiată, Van Gogh se aruncă spre portrete... Dna Ginoux pozează în, Arleziana, poștasul și prietenul lui Joseph Roulin, cu o față ca a lui Socrates e pictat alături de soția acestuia, în La Berceuse ... ei sunt expuși alături... de notat și„Portretul sublocotenentului Paul –Eugene Millet’’.

Ciclul vietii și al naturii... Van Gogh a fost puternic legat de pământ... pe un perete zburdă Semănătorul , care e în conceptia lui Van Gogh„semănătorul cuvântului lui Dumnezeu, Lan de grău cu semănător și soarele care apune, Snopi de paie în Provence, Peisaj cu grău si luna care răsare .

Perioada finală, Saint Remy de Provence-1889-1890

Chiparoșii și copacii...

Van Gogh se apropie de natură, mai mult ca niciodată, odată ajuns la spitalul de boli nervoase de langă Saint Remy de Provence, stă aproape un an de zile să se trateze la Saint Paul de Mausole, o zonă înconjurată de viță de vie, măslini, lanuri de porumb. Avea voie să picteze afară însotit de un gardian.

Am văzut Grădina Azilului, Trunchiuri de copaci în iarbă și desigur„Livada cu măslini, ei se îndoaie parcă de durere mută și neliniște... apoi Van Gogh începe să picteze faimosii chiparoși, E uimitor cum nimeni nu i-a pictat așa cum îi văd, în liniile și proporțiile lor, sunt la fel de frumoși ca niște obeliscuri egiptene .

Traseul expozitional continuă cu faimosii chiparosi, acest simbol al Provenței, e calmul dinaintea furtunii... privesc facinată Drum cu chiparoși si stele, aceasta e una din ultimele picturi ale lui Van Gogh, înainte de a ajunge la Poarta eternității... ce tablou, ce avalanșă de tușe, două figuri umane apar pe drum, un cal și un han luminat pe fundal, energia nervoasă pusese stăpânire pe artist.

Oprire de 30 de minute în magazinul muzeului, cu un spatiu insuficient, e plin de suvenire scumpe și turisti, am plătit 16 euro pe un album, cu multe fotografii... e comoara mea de preț, care a atarnat 1kg juma în valiza de cabină.

In muzeu există o expozitie de sculptură interioară numită, Inceperea unei lumi noi, în interior au fost aduse din grădină 7 sculpturi, inclusiv Rodin cu„Femme accroupie’’.

Initiatorul colectiei de sculpturi internaționale a fost Hammacher, directorul muzeului prin anii 60, el a achizitionat lucrări de Rodin, Antoine Bourdelle, Julio Gonzales, Barbara Hepworth, Henry Moore, Jean Arp și Marino Marini.

In expozitie e pus intr-o vitrina mare Oul lui Brâncuși , sculptura care a dat și titlul expozitiei, alte vedete admirate de public -Alberto Giacometti cu„Omul care merge ’’sau Marino Marini cu Cavallo e Cavalieri.

Grădina cu sculpturi internaționale din parcul national, o experientă artistică în toate anotimpurile

Am mers la pas pe alei romantice printre copaci seculari, pe unii era inscriptia„Păzea, omizi păroase periculoase’’... m-a topit de plăcere un lac, dincolo de muzeu plutea artistic o lucrare simbol a Martei Pan numita Sculptura flotantă ... am fotografiat două forme albe organice, independente, în lucrarea Amfiteatrul descoperită prin pădure, aceeași Marta Pan invita publicul să se adune și să asculte muzică.

Jean Dubuffet cu a lui Jardin d’Email , o sculptură uriașă care măsoară mai mult de 20 de metri era închisă pentru conservare si acoperită cu un cort uriaș.

Plimbare în aer pe o scară nonconvențională, 57 de metri în aer

Nu am ratat„Penelopa” lui Antoine Bourdelle„, Aerul” lui Aristide Maillol sau„Look out Attention” ... o scară, operă de artă pe care te cațeri cu mare grijă... habar nu am cine e creatoarea, Krijn Giezen. Scara de 87 de metri, înclinată, are 270 de trepte daca ai curaj, urci, am vazut o tânără mămică cărând un bebe în spinare si doi copii de mână, am zis că e nebună de legat, eu am găsit un scaun și am așteptat olandezul zburător să coboare din ceruri, un gardian supravegea activitatea, datorită unor accidente care au avut loc în trecut... existau bare de sprijin până sus.

Punctele de atractie ale expozitiei în aer liber sunt două pavilioane de sculptură total diferite, autorii lor sunt Alde van Eyck si faimosul Gerrit Rietveld.

Alde van Eyck e prezent cu un pavilion misterios, o reproducere a celui prezentat la Arnhem în 1966, o structură răsărită în parcul Veluve, mă plimb printre șase pereti paraleli, în curbă, fără geam sau uși, ca într-un mic oras și mă uit la statui ciudate.

Gerrit Rietveld un nume consacrat în arta internatională e prezent cu un pavilion din linii drepte, unde sunt expuse lucrările faimoasei englezoaice Barbara Hepworth, cu sculpturi abstracte ale lumii moderne.

Catalogul operelor e prea vast, fiecare gaseste acolo ceva sa-i placa, am finalizat vizita la restaurantul domnului Jacques, afara la terasa sub cort, ca la un picnic modern printre opere de artă.

De la bufetul restaurantului pot fi închiriate pături pentru picnic... recomand o vizită de o zi, muzeul închide la ora 17... la 16.30 am părăsit domeniul, salutând la întoarcere pe alee, un autocar plin de asiatici, care alergau să prindă muzeul deschis, pe ultima sută de metri... nu îi lovise încă pandemia.

Vă rog atașati un video clip cu parcul național Hoge Veluwe și muzeul Kroller -Muller

---

VIZUALIZĂRI: 3501 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI