ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 12.03.2018
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 24.06.10
STATUS: APOLLO
DATE SEJUR
FEB-2018
DURATA: 1 zile
prieteni
"ECHIPA" A INCLUS:
4 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat
DISTRACŢ. / RELAXARE:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat

NOTA MEDIE REZULTATĂ
95.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Descoperă Câmpulung Muscel și împrejurimile

Alte obiective turistice în zona Câmpulung Muscel

TIPĂREȘTE URM de aici

Muscelul oferă turiștilor obiective turistice din categorii diferite care pot acoperi o multitudine de sfere de interes: natură, istorie, arheologie, spiritualitate, muzeistică, agrement etc. Am vizitat multe din comorile acestui pământ, loc al „primului descălecat”, dar întotdeauna mai rămâne câte ceva, mai descoperim în cărți sau pe Internet obiective noi. Chiar dacă unele nu sunt promovate decât pe plan local ori nu au o amploare istorico-culturală de nivel național, ele contribuie la bucuria sufletului și îmbogățirea cunoștințelor despre România. Vă prezint pe scurt câteva locuri frumoase și obiective importante din orașul Câmpulung Muscel sau din imediata sa apropiere.

Muzeul Automobilului Românesc. Venind dinspre Pitești pe DN 73, la 5 km distanță de centrul administrativ al orașului Câmpulung Muscel, se află acest muzeu particular dedicat automobilului de proveniență autohtonă. Vizionasem acum câțiva ani pe postul național de televiziune un reportaj despre acest muzeu și îl aveam în vedere, dar timpul scurt nu mi-a permis decât să observ din autoturism amplasarea muzeului. Un inginer a colecționat (și parțial restaurat) peste 20 de autovehicule fabricate în România. Alături de vechi modele de IMS, Aro sau Dacia stau cuminți și câteva prototipuri. În afară de autovehiculele adăpostite în curte, inginerul Emil H. a deschis în clădirea din apropiere și un muzeu care conține fotografii, documente felurite obiecte care au legătura cu industria auto. Programul de funcționare este zilnic, intrarea gratuită.

Castrul Jidova. Cea mai bine conservată construcție militară păstrată de pe traseul graniței TranAlutanus este castrul de la Jidova, obiectiv situat la circa 6 km distanță de centrul orașului. Castrul este bine semnalizat prin panouri indicatoare de mari dimensiuni, amplasate atât la 200 de m distanță de obiectiv, cât și la intrare pe aleea de acces. Au fost refăcute porțiuni de ziduri, turnuri și porți; există chiar un muzeu pe teritoriul fortificației. Următoarea vizită în zonă mă va conduce și spre castrul roman, descris într-un articol publicat anul trecut de @fredutza (vezi impresii).

Muzeul de etnografie și artă populară. Pe str. Republicii nr. 5, în cea mai veche casă păstrată din Câmpulung Muscel („Vila Ștefănescu”, 1735), se află expus tezaurul popular al zonei Muscelelor. În 2016 am vizitat superba construcție și expozițiile etnografice grupate pe parter (încăperi specifice din casa țăranului muscelean) și etaj (piese de port, ceremonii populare de trecere, ceramică, mobilier). Opriți-vă timp de o oră la acest muzeu și veți descoperi crâmpeie de viață rurală, obiecte inedite și nu în ultimul rând o clădire autentică de secol al XVIII-lea. Pentru amănunte citiți articolul de anul trecut: vezi impresii.

Bulevardul „Pardon” și Grădina publică „Merci”. Cele două elemente urbane se completează în centrul urbei muscelene, constituind încă din secolul al XIX-lea principalul mijloc de petrecere a timpului liber în oraș. De la legendara aglomerație de pe bulevardul central, evitată elegant prin termenul „pardon” și până la cuvântul de mulțumire „merci” rostit de cei care participaul la evenimentele desfășurate în parcul orașului avem de-a face cu peste un secol de istorie urbană. Și astăzi, în perioada vacanței de vară, bulevardul e destul de aglomerat, iar parcul găzduiește o serie de acțiuni culturale. Grădina publică își păstrează forma din anii '30, atunci când arhitectul Dimitrie Ionescu-Berechet a trasat planul parcului și a ridicat frumosul gard din piatră de Albești.

Constantin D. Aricescu publica în 1878 un text în versuri în care amintește și de bulevardul muscelean:

Singura distracțiune Domniloru Câmpulungeni
E o cafenea unică; aci Domnii cetățeni
Beu cafea și joacă table. Mai este în Câmpulungu
Și altă distracțiune, unu bulevardu nu prea lungu:
Căci toată a lui lungime e de patruzeci de metre;
Iar lățimea de vr-o patru... Cum ți se pare, cumetre?
Pe astă stradă îngustă, poreclită bulevard
Se primblă omulu prosaicu alăturea cu unu Bardu;
Și pe astă piacetta sute de oameni se-ndeasă
Bărbați, copii, femei, fete; o stradă igrasioasă...

Mănăstirea Nămăiești. La doar 8 km distanță de „buricul târgului” se află un lăcaș mănăstiresc săpat parțial în stâncă. Legende se înșiră în jurul întemeierii bisericii, preoții zamolxieni, apoi cei romani, Sf. Apostol Andrei și păstorii – toți joacă un rol în tradițiile populare ale ctitoririi. Am vizitat de două ori mănăstirea, înainte ca acele clădiri moderne să înghesuie spațiul sacru, înainte de existența muzeului etnografic. Pereții de piatră, nepictați și turla care străpunge monolitul de stâncă creează senzații aparte. Mănăstirea atrage numeroși turiști, pelerini, vizitatori fiind accesibilă din drumul național (vezi impresii).

Mausoleul Eroilor Mateiaș. Acum circa o lună de zile, pe o ploaie măruntă, pătrundeam între zidurile reci ale monumentului dedicat eroilor din primul război mondial, ridicat pe Dealul Mateiaș, comunaValea Mare – Pravăț. L-am privit de multe ori din mersul autoturismului, chiar am oprit o dată pe platforma din apropiere, dar niciodată nu am pătruns în interior. Același arhitect, D. Ionescu-Berechet – importantă personalitate a orașului muscelean, a alcătuit planurile ansamblului monumental terminat în anii '30, construit în mare parte din calcar de Albești. Muzeul de pe terasa inferioară ne aduce în prim plan sacrificiul oștirii române care timp de peste o lună de zile, în toamna anului 1916, a reușit să țină pe loc o armată mult mai bine pregătită și dotată tehnic. Preotul I. Răuțescu, un mare monograf al ținuturilor muscelena, scria: Dacă ostașii noștrii n-ar fi rezistat cu atâta eroism în linia de luptă ce avea centrul Mateiașul și Pravățul... invaziunea în Muntenia ar fi avut loc în primele zile ale lunei octombrie 1916. Iar armata din vestul țării n-ar fi putut să se mai retragă și să se refacă în Moldova. Chiar generalul de infanterie Erik von Falkenhayn scria: Cheia poziției inamice, Muntele Mateiaș (1241), foarte bine întărit, nu a putut fi cucerit... Pentru Divizia 12 infanterie bavareză, ajunsă cu primele elemente la Rucăr, era foarte problematic dacă va reuși prin efortul depus, să continue înaintarea, din cauza pozițiunilor excelente ale Românilor, și a debarcărilor continue de întăriri, ce soseau în gara Câmpulung, și pe care puteam să le urmărim cu ochi. Obiectele expuse în vitrinele micului muzeu reușesc să redea puțin din greutatea și sacrificiul ostașilor români; fotografii, schițe, scrisori și documente întregesc epopeea de pe Dealul Mateiaș. Nu poți să nu stai și să te întrebi: Cum a fost posibil? Ar mai fi posibil?

Impresionantă și de mare efect este și diorama militară care reproduce momentul unui atac de noapte pe dealurile din împrejurimi. Este, cred, cea mai mare dioramă de acest gen din țară; a fost realizată sub coordonarea prof. univ. Ștefan Trâmbaciu, director timp de 40 de ani al Muzeului Municipal de Istorie Câmpulung Muscel. Tranșee și întărituri din saci de nisip, nuiele și sârmă ghimpată, un cuib de mitralieră, soldați care apără prima linie sau care aprovizionează tranșeele cu muniție, picturi ambientale sunt elementele care recreează un episod de pe frontul muscelean. Episodul de sunet și lumini care urmează te înfioară! Tot aici este reprodus un punct de comandă, amplasat într-un buncăr întărit cu trunchiuri de copaci și prevăzut cu post telefonic.

Terasa superioară adăpostește mausoleul propriu zis format dintr-o sală cu mozaicuri tip Murano (tablourile-mozaic realizate de Petre Achițenie au înlocuit picturile în tempera ale Olgăi Greceanu, deteriorate de condens), un osuar la subsol – un fel de capelă (pe pereți se află listele de nume) și un turn care domină întreagul ansamblu monumental (accesul era închis). Afară putem admira basoreliefurile cu scene de luptă (autor Adrian Radu), dar și cupa de piatră în care ar fi trebuit să ardă o flacără eternă. Mai multe amănunte despre construcția acestui monument puteți lectura aici: evenimentulmuscelean.ro/i ... -a-fi-construit.

Alte recomandări. Nu am dorit să scriu un singur articol despre Mausoleul Mateiaș, obiectiv care m-a impresionat în mod deosebit, ci am preferat să înșir mai multe obiective turistice care ar putea interesa pe vizitatorii orașului Câmpulung Muscel. Ar mai fi de menționat: Mănăstirea Negru-Vodă, străveche ctitorie domnească, Muzeul Municipal de Istorie și Artă (situat în apropierea primăriei, pe str. Negru Vodă) și Casa memorială „George Topârceanu” din Nămăiești (acum ceva timp am citit că era în proces de restaurare, nu știu dacă s-au încheiat lucrările).

Nicolae Iorga descria orașul timpurilor sale: Astăzi, cu desăvârșita îngrijire a caselor sale înflorite, a stradelor sale bine pietruite, a primblării sale, cu adăoșagul nou al școlilor vesele, cu mișcarea din zilele de târg a unei țărănimi harnici și vioaie, Câmpulungul e vrednic de a se număra între cele dintâi orașe ale României: vile cochete, instalațiile de băi ale Eforiei Crețulescu aduc vara haine elegante, pe persoane care aparțin cosmopolei franco-române... . Nu mai este ce a fost, dar un pic de farmec tot a mai rămas. Nu îl ocoliți!

Citește și CONTINUAREA aici

---
Trimis de tata123 in 12.03.18 15:01:57
Validat / Publicat: 12.03.18 16:59:25
VIZUALIZĂRI: 2949INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în CÂMPULUNG-MUSCEL.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
7 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 39800 PMA (din 42 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

7 ecouri scrise, până acum

Lucien [12.03.18 17:59:11] »

Un articol îngrozitor de bun pentru-că atunci când ceva (sau Cineva!) e bun, chiar că e bun.

Acum chiar că vreau să vizitez Câmpulungul.

Și a propos de asta, în străfundul meu molecular simt că s-a făcut și mică dreptate vorbindu-se de Câmpulung Muscel și nu doar de Câmpulung deoarece mai există un Câmpulung, cel Moldovenesc, care și el (nu vreau să zic că poate mai mult el) reprezintă o lume aparte.

În paragraful automobilului românesc este o frază neterminată.

AZE [12.03.18 22:04:30] »

@tata123: Mi-au plăcut mult fotografiile cu dioramele militare.

Feicitări pentru articol

mihaelavoicu [13.03.18 07:37:17] »

Am trecut pe lângă Monumentul Mateiaș cu mult timp în urmă, dar abia acum văd interiorul. Este impresionant ce vremuri au fost și cum soldații noștri și-au dat viața pentru țară.

Felicitări, multe felicitări!

tata123 [13.03.18 09:33:57] »

@Lucien: Fiecare oraș/localitate beneficiază de obiective turistice și locuri frumoase, depinde din ce punct de vedere le privești. Toate au părți bune, dar și părți rele. Noi le trecem prin filtrul nostru de valori și le apreciem ca atare. Mulțumesc pentru aprecieri.

@AZE: Mulțumesc. Dioramele sunt creația marelul naturalist român Grigore Antipa, care la începutul secolului al XX-lea revoluționează lumea muzeelor prin conceperea unor diorame biologice. Aceste scene recreează peisaje naturale sau tablouri istorice prin utilizarea mai multor mijloace tehnice și audio-vizuale. M-a impresionat diorama de la Mateiaș. O scenă asemănătoare e creată și în Muzeul Militar Național „Ferdinand I” din București.

@mihaelavoicu: Impresionant, într-adevăr - respect și admirație. Mausoleul inițial, așa cum se vede în vederea din prima imagine, era compus doar din cripta/capelă și turn. Cred că picturile lui Olga Greceanu erau redate pe tripticul existent în muzeu, triptic pe care eu nu l-am mai văzut acum în februarie 2018 expus (vezi aici imagini: doxologia.ro/fotografii-a ... i-primul-razboi). Mulțumesc pentru aprecieri.

mihaelavoicu [13.03.18 13:05:13] »

Interiorul capelei este fantastic! Dar am o nelămurire.

Mozaicul de la P12 se află tot în capela de la P13? Aceasta (P13), primește lumină naturală prin acele ferestruici. P12 de unde primește lumina? Dedesupt se vede un arc de boltă. Tripticul Olgăi Greceanu o fi fost inițial în locul mozaicului de la P12?

Scuză-mă, dar am căutat să le amplasez imaginar și nu am reușit.

Lucrarea Olgăi este la superlativ! Și dacă nu era în muzeu, o fi fost la restaurare.

Mulțumesc!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
tata123 [13.03.18 13:17:28] »

@mihaelavoicu: Mozaicul din P12 se află la așa-numitul „parter”, exact în fața ușii de acces și beneficiază de lumină naturală de la ferestruicile din jurul cupolei care se află deasupra. Apoi se coboară pe trepte în capela-osuar de la „demisol” care are într-adevăr ferestruici spre exterior.

În ceea ce privește frescele Olgăi Greceanu, acestea s-au pierdut pentru totdeauna din cauza condițiilor climatice care au afectat pictura în tempera. Tripticul care apare în fotografiile din linkul de mai sus probabil reprezenta doar o reproducere a picturilor originale, dar - așa cum am scris - nu am mai văzut acest triptic în muzeul mausoleului.

Se găsesc greu informații despre această pictură; se pare că prin 1957 un zugrav local a „restaurat” într-un mod nu prea reușit pictura doamnei Greceanu, apoi clima și-a desăvârșit an de an opera de distrugere a picturii.

Numai bine!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
mihaelavoicu [13.03.18 19:20:41] »

@tata123: Acum am priceput. Mă derutau ferestruicile. Mulțumesc pentru explicații!

Toate cele bune!

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
4 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
AZE, Lucien, mihaelavoicu, tata123
Alte impresii din această RUBRICĂ:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2020 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
pagină generată în 0.126493930817 sec
ecranul dvs: 1 x 1