GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Obiective turistice în Deva și împrejurimi – partea a II-a
În partea a doua a setului de impresii despre Deva și împrejurimi voi face referire la alte patru obiective turistice din județul Hunedoara care merită vizitate.
Sâmbătă dimineața ne-am îndreptat spre municipiul Brad, cu intenția de a vizita Muzeul Aurului. Drumul parcurs (pe E 79) între cele 2 orașe a fost destul de anevoios, în sensul că se efectuau lucrări de reabilitare a carosabilului și am întâlnit destule semafoare, dar și câteva porțiuni de drum unde carosabilul nu fusese reparat încă.
Întrucât intenționez să scriu un review dedicat acestui muzeu, mă voi rezuma în continuare la a da câteva informații utile celor care doresc să viziteze acest obiectiv în perioada imediat următoare.
Muzeul Aurului este situat pe strada Independenței la nr. 3. Programul de vizitare este de marți până duminică în intervalul orar 09.00 – 17.00; costul unui bilet de intrare fiind de 15 lei / adulți, 10 lei / studenți, elevi de peste 14 ani și pensionari, 5 lei pentru copii sub 14 ani.
Muzeul a luat ființă în anul 1896 și găzduiește cea mai mare colecție de piese din aur nativ din Europa. Pe lângă acestea, vizitatorul are posibilitatea de a admira și o colecție mineralogică cu exponate din mai multe țări.
După vizitarea Muzeul Aurului ne-am îndreptat către Mânăstirea Crișan (mai este cunoscută și sub denumirea de Mânăstirea Vaca sau Mânăstirea Crișan-Vaca) situată în satul cu același nume din comuna Ribița.
Din Brad am urmat drumul spre Oradea și după numai 5 km am virat la dreapta spre Ribița. Atenție, noi era să ratăm acest drum, întrucât indicatorul spre această localitate era căzut de pe stâlp, fiind rezemat la baza acestuia.
Odată ajunși la mânăstire am lăsat mașina în parcare și am plecat pietonal pe aleea care urcă spre spre biserica mânăstirii și chiliile călugărilor, lăsând în urmă o clădire administrativă care pare a adăposti trapeza. Nu după mult timp am ajuns lângă ruinele vechii bisericii. Aici se găsește un panou informativ pe care am citit că mânăstirea a fost construită în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, prin contribuțiile credincioșilor ortodocși din satele Vaca (astăzi Crișan) și Ribița. În anul 1759, în urma unor alunecări de teren care au provocat prăbușirea parțială a altarului, mânăstirea a fost părăsită, activitatea monahală fiind întreruptă vreme de peste două secole. În anul 1992, viața monahală a fost reluată aici prin punerea pietrei de temelie a noii mânăstiri.
Ne-am continuat drumul și am ajuns pe un platou pe care sunt situate chiliile, biserica mănăstirii și turnul clopotniță. Am trecut tangențial pe lângă chiliile călugărilor, un corp de clădire dreptunghiular, cu două etaje, zugrăvit în alb, ”împodobit” cu mușcate roșii și am ajuns la biserica mânăstirii în fața căreia este un mic lac.
Biserica mânăstirii are formă de cruce, un pridvor zidit în părțile laterale, care are în partea superioară pisania și 2 turle octogonale, una pe naos și cealaltă pe pronaos.
Ușa de la intrarea în mânăstire este din lemn de stejar frumos scultat. În interior ne-au atras atenția picturile frumos realizate, catapeteasma din lemn sculptat, o raclă cu moaștele unor sfinți, precum și un balcon susținut de doi stâlpi.
Pe pereții exteriori ai bisericii se poate observa în partea superioară un brâu care are deasupra sa mai multe firide
În dreapta bisericii este un mic magazin cu obiecte bisericești, deasupra căruia se înalță turnul clopotniță.
Curtea mânăstirii este vastă și frumos amenajată cu brazi, tuia și flori. De lângă lac pornește o alee care urcă spre marginea pădurii unde este situat altarul de vară.
Deși nu aveam în plan vizitarea acestui obiectiv, în drumul către Mânăstirea Crișan am văzut un indicator către Casa memorială Gheorghe Crișan, care ne indica faptul că mai avem de parcurs doar 2 km până la aceasta. Așadar, după încheierea vizitei la mânăstire ne-am îndreptat către acest obiectiv.
La casa memorială am ajuns ghidați de indicatoare și am parcat mașina în fața proprietății unde sunt 3-4 locuri de parcare. Am făcut câteva fotografii peste gard și până să sunăm la numărul de telefon afișat pe poartă (era și o sonerie, dar nu știu dacă e funcțională), a apărut o mașină din care a coborât o tânără care ne-a fost ghid în micul muzeu.
De la poartă am mers pe o alee amenajată în stil rustic, bine delimitată cu borduri proaspăt văruite. În fața casei se găsește bustul lui Gheorghe Crișan, în jurul statuii fiind mai multe coroane de flori. Acestă situație este motivată de faptul că în fiecare an, în luna octombrie Primăria comunei Ribița organizează o slujbă de pomenire a lui Gheorghe Crișan.
Casa memorială Gheorghe Crișan a fost reconstruită în anul 1979 după o fotografie publicată în anul 1934 și are aspectul unei case țărănești din secolul al XVIII-lea. Casa are fundația din piatră, este compusă din două camere și o anexă din bârne de lemn, fiind acoperită cu paie.
Am fost invitați în prima cameră, în care sunt expuse câteva fotografii și documente referitoare la istoria locală, predominând cele care fac referire la contribuția lui Gheorghe Crișan la Răscoala țăranilor transilvăneni din anul 1784 și la tragicul sfărșit al celor trei conducători: Horea, Cloșca și Crișan.
Ghida ne-a spus câteva cuvinte și despre Gheorghe Crișan. Marcu Giurgiu (acesta este numele real, i s-a spus Crișan pentru că venea din zona Crișurilor) s-a născut în anul 1733 în satul Vaca (astăzi Crișan), comuna Ribița, județul Hunedoara și a fost unul dintre conducătorii răscoalei țăranilor romani din Transilvania din anul 1784. Răscoala a fost înăbușită de trupele austriece, Crișan a fost prins pe 30 ianuarie 1785 și închis la Alba Iulia, urmând a fi judecat și condamnat la moarte. După două săptămâni de detenție s-a sinucis în celula sa, sugrumându-se cu șireturile de la opinci.
A doua cameră este amenajată în stilul uneia din zona Ribița din secolul al XVIII-lea, fiind expuse mai multe obiecte și unelte specifice epocii și locului. În încăperea anexă care a servit drept cămară, am văzut un război de țesut, precum și unelte care erau utilizate în gospodărie.
Casa memorială Gheorghe Crișan se vizitează contra cost, noi am plătit 4 lei/adult. Programul de vizitare este următorul:
- vara: marți-duminică 09.00-17.00;
- iarna: marți-duminică 10.00-18.00.
Duminică, ne-am abătut din drumul către casă și din Hațeg am mers în satul Densuș pentru a vizita Biserica Sfântul Nicolae, probabil cea mai veche biserică din piatră în care se oficiază slujbe religioase.
Biserica este amplasată pe un mic deal, ascensiunea până la aceasta făcându-se pe o alee din dale de ciment. Înainte de a intra pe poarta cimitirului se poate observa cu ușurință bustul lui Nicolae Densusianu (uneori scris Densușianu), jurist și istoric, membru corespondent al Academiei Române, cunoscut în special pentru lucrarea Dacia Preistorică.
Biserica este o construcție fascinantă și misterioasă, a cărei origine și vechime sunt controversate. Unii cred că a fost la început un templu păgân, probabil roman, dedicate zeului Marte, care a fost transformat mai târziu în biserică. Alții susțin că biserica a fost ridicată de goți sau că era în antichitate mausoleul generalului roman Longinus Maximus, a cărui soție a descoperit religia ortodoxă și a amenajat în locul mausoleului prima biserică de la nord de Dunăre. Alți specialiști susțin că nu este altceva decât o construcție medievală (informații aflate dintr-un pliant pe care ni l-au dat gazdele noastre de la Casa Alexander House din Deva).
Nucleul bisericii este turnul pătrat de 6x6 m, construit din pietre funerare romane aduse de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în jurul căruia s-au construit celelalte încăperi în diverse perioade istorice. Unele dintre ele, precum pronaosul, au suferit distrugeri, iar astăzi acest compartiment nu are acoperiș. Deasupra naosului se înalță un turn construit tot din plăci de piatră.
Interiorul bisericii nu l-am putut explora așa cum ne doream, întrucât la ora ajungerii noastre se oficia slujbă și biserica era plină de oameni. Am intrat și am poposit preț câteva minute, timp în care am observat că picturile interioare realizate în secolul al XV-lea erau într-o stare avansată de degradare.
Întrucât se apropie Ziua Națională a României și nu voi mai posta niciun review până atunci, doresc să le urez tuturor românilor: LA MULȚI ANI!
Trimis de costy69* in 25.11.15 19:52:57
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în DEVA.
5 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (costy69*); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
5 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@costy69 - La mulți ani! Să-i de Dzeu României minți luminate care să facă ce trebuia de mult pentru țara asta.
Și nouă ne-a plăcut biserica de piatră din Densuș și curtea ei, era vară și ne-am bucurat de momentul petrecut acolo.
În plus iubim și noi Deva pentru că soțului meu i-a rămas acolo cel mai bun prieten din stagiatură și când și când trebuie musai să se vadă.
Un binemeritat superbonus. Si mie imi plac Deva si zona si toata Tara Hategului mult, mult
@Aurici - Bună seara!
Subscriu și eu la cele spuse de dumneavoastră (mă refeream la mințile luminate).
@Dan&Ema - Mulțumesc pentru vizită și pentru vot!
Așa este, zona în discuție este bogată în obiective turistice / locuri de agrement. De fapt România nu duce lipsă de locuri frumoase. Din păcate nu știm să ne vindem marfa așa cum o fac alții.
Numai bine.
Buna,
Vreau sa haladuiesc putin prin zona aurifera: Certej, Sacarimb etc. Padurea de argint cu izvorul regelui...
Unde pot gasi o cazare? (curatenie, liniste, minim confort)
Sa fie la o distanta convenabila pentru a putea sa ma deplasez in fiecare zi in zonele cautate si sa ma intorc cind se lasa seara intr-un timp multumitor (adica sa nu imi ia prea mult timp drumul).
Multumesc
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Oct.2022 Dezastru pe aleea Campioanelor — scris în 28.10.22 de resita2009 din REșIțA - RECOMANDĂ
- Aug.2021 DE VAră — scris în 28.08.21 de adso din IAşI - RECOMANDĂ
- May.2021 Deva, surprinzătoare! — scris în 21.06.21 de maryka din GHIMBAV [BV] - RECOMANDĂ
- Aug.2019 Centrul Vechi și alte obiective – Deva — scris în 03.10.19 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Apr.2018 La pas prin Deva — scris în 06.07.18 de AZE din SIBIU - RECOMANDĂ
- Nov.2015 Obiective turistice în Deva și împrejurimi - partea I — scris în 19.11.15 de costy69* din TARGU-JIU - RECOMANDĂ
- Aug.2015 “Fântânile Cântãtoare” din centrul oraşului Deva — scris în 12.05.16 de vega06 din BUCURESTI - RECOMANDĂ