La pas de voie prin Blaj

TIPĂREȘTE

Blajul este un orasel linistit din judetul Alba, hai sa spunem situat in centrul tarii, flancat de raurile Tarnava Mica si Tarnava Mare, a caror confluenta se gaseste la iesirea din Blaj spre Alba Iulia. Ca sa informez corect, Blajul este un municipiu din judetul Alba si are o populatie de circa 20.000 locuitori. Se afla intr-o zona viticola cu traditie din Podisul Tarnavelor, pe unde si AFA-istii s-au plimbat organizat cu ocazia Intalnirii aniversare AFA de la Alba Iulia, edita a X-a vezi impresii.

Din punct de vedere rutier, Blajul este strabatut de DN14B, care leaga Teiusul situat pe DN1 de Copsa Mica pe DN14. Pana la Alba Iulia sunt 35 km, pana la Bucuresti 350 km.

Dintr-un ghid cu care m-am orientat in oras, am aflat asa:

- 1535 - povestea Blajului incepe cu construirea unui castel de vanatoare, astazi Castelul Mitropolitan

- 1745 – s-a construit prima scoala sistematica a romanilor din Transilvania

- 1755 – prima trupa de teatru

- 1738-65 – s-a ridicat Catedrala Sf. Treime undfe se afla cel mai mare iconostas din tara

- 1847 – apare primul ziar romanesc cu litere latine

- 1848 – Marea Adunare de la Blaj de pe Campia Libertatii

- 1866 – Eminescu locuieste in Blaj urbe pe care o numeste “Mica Roma”

- 1881 – prima gradina botanica din lume pe langa o scoala secundara

- 1918 – Blajul a jucat un rol major la unirea Transilvaniei cu Romania

Si un fapt din cotidian: Blajul este cel mai mic oras din tara care gazduieste o campioana. Este vorba de echipa de volei feminin Alba Blaj, vicecampioana continentala cu putini ani in urma si multipla campioana nationala.

Incepem cunoasterea orasului de la Parcul Avram Iancu. Aici se poate parca gratuit unde se termina strada Nicolae Balcescu. Ne gasim langa Centrul de Informare si Promovare Turistica Blaj. O doamna draguta mi-a furnizat cateva informatii, chiar si niste pliante sau harti care sa ma ghideze pe la obiective. O dotare si o pregatire sub medie a acestui centru fata de altele pe care le-am vzaut unele situate in locuri izolate si putin batute dar bine “utilate” cu informatie.

Parcul Avram Iancu este un parc mic, curat, care reprezinta o placuta zona pietonala de tranzitare a orasului putin mai departe de noxele emise de autovehicule. In parc este o fantana, un teren de joaca, un spatiu amenajat cu un mic lac si bar si tribuna pentru spectacole. Parcul este pavat cu piatra cubica, are banci, scaune, mese, este simplu si cochet, La o intersectie de alei troneaza statuia de piatra a lui Avram Iancu. In parc mai este insa un obiectiv in sine: Stejarul lui Avram Iancu. Este un copac gros, datand de peste 600 de ani, care este declarat monument al naturii. Se spuene ca sub umbra acestui batran gorun s-a scris multa istorie … chair si Avram Iancu s-a retras aici odihnindu-se si cantand din fluier.

Invitatia mea este de a traversa parcul. In 500 metri drumul ne conduce pe langa stadionul CSS Blaj si o sala de sport, pe o alee in Piata de la 1848 unde cotim dreapta pe str. Pavel Aron si imediat ne aflam la poarta Castelului Arhiepiscopal sau Mitropolitan Apafi. Accesul la acesta nu este permis, astazi fiind proprietate privata si centrul bisericii romane unite cu Roma, greco-catolica. Privim superbul castel prin zabrelele portii. Este o constructie galbena cu 2 etaje. Este cea mai veche cladire a Blajului (1535). A fost ridicat in stil renascentist, este monument istoric si de arhitectura. In curtea sa este gazduita “Piatra Libertatii”. Castelul arata de afara foarte bine si este pacat ca nu se poate vizita. Pe acelasi domeniu se gaseste si Biblioteca Documentara Timotei Cipariu, cu acces separat fata de castel, dar pe care eu am gasit-o in proces de renovare.

Ne intoarcem 100 metri in Piata de la 1848. Este un alt parc mic de forma dreptunghiulara, cu cateva alei si inconjurat pe cele 4 laturi de o strada cu sens unic, atentie! pavata cu piatra cubica, alunecoasa iarna. Un fel de sens giratoriu foarte mare. Pe latura unde ne aflam vom identifica o cladire marcata drept Casa lui Timotei Cipariu. In Parcul Piata 1848 se gaseste bustul lui Simion Barnutiu. Traversam parcul si pe partea opusa ne oprim in dreptul Catedralei mitropolitana Sf. Treime. Piatra de temelie a acesteia a fost pusa de episcopul Ioan Inocentiu Micu – Klein, intemeietorul Blajului, in anul 1738. Este ridicata in stil baroc. In 1848 a adapostit romanii care au ascultat discursul marelui istoric Simion Barnutiu. Iconostasul din lemn este unic in tara si este cel mai mare de pe la noi. Datorita inaltimii sale, catedrala Sf. Treime este un reper de orientare bun in Blaj.

Trecem pe o a treia latura a pietei unde se gaseste Palatul Cultural. La inaugurarea acestuia in 1936 au participat Regele Carol al II-lea si Printul Mihai, pe atunci voievod de Alba Iulia. In 1995 a suferit un puternic incendiu, dar astazi este din nou o emblema vie a Blajului.

Pana acum am avut multe obiective pe metru patrat, de acum facem putina miscare. La 1 km distanta, via strazile Astra si Saguna se ajunge la Campul Libertatii. Traseul este in forma de “U rasturnat”, exista si o varianta alternativa, in forma de “U nerasturnat”. Si aici se poate parca gratuit. Ne aflam in fata unui parc mai mare, de fapt a unui camp. Sunt doar alei, gazon, un stindard romanesc inaltat pe un catarg inalt si monumentul “Gloria”. Aici in mai 1848 s-au adunat 40.000 de romani pentru a –si cere drepturile. Ansamblul “Gloria” a sculptorului Ioan Vasiu are o inaltime de 18 metri si ii “”imbratiseaza”” pe vizitatori cu bratele sale istorice realizate din 26 de busturi ai celor mai de seama carturari si revolutionati din tarile romanesti. Eu am trecut pe aici intr-un moment inghetat, cand era aproape pustiu. Era o liniste care te imbia sa te concentrezi si sa iti imginezi cum arata campul atunci in 1848. Cand citesti numele de pe busturi ramai impietrit de ce oameni “grei” de valoare aveam in a adoua jumatate a secolului XIX: Sincai, Cipariu, Cuza, Avram Iancu, altii. Aici s-a strigat “Vrem sa ne unim cu tara”!

Din acest loc ne urnim catre periferia orasului spre Lacul Chereteu. Sunt 2 km pana la lac, se poate merge cu masina. Lacul poate fi vazut din mai multe parti. Accesul catre malul lacului, aflat intr-o covata, cel putin cand am ajuns eu mi s-a parut neprietenos, poate vara sa fie alei pe care se coboara la lac, eu nici nu am cautat vazand doar buruieni cat casa. Se spune ca acest lac l-a inspirat pe Eminescu cand a scris poezia “Lacul” pe perioada cat a stat la Blaj. Este un lac mic ca suprafata, si are, am citit, si o legenda, cea a Rosalinei, pe care o puteti gasi pe net daca sunteti curiosi. Eu v-am prezentat acest obiectiv pentru ca a fost in drumul meu, dar nu m-a impresionat cu nimic.

Ar fi fost bine sa fi venit catre lac pe strada Barnutiu, o artera principala a orasului, pentru ca putem continua pe aceasta catre Teiul lui Eminescu aflat la 400 de metri distanta, unde intr-o curba a soselei a stanga, trebuie sa urmam un drum lateral la dreapta si ne si trezim la obiectivul nostru. Aici este amenajat un loc frumos curat, langa tei se gaseste o placa explicativa iar in mijlocul unui parculet amenajat un monument in cinstea lui Mihai Eminescu. Am citit ca Eminescu s-a oprit in anul 1866 la umbra acestui tei batran si vazand panorama oraselului, caci suntem pe un deal, oras laudat de mentorul sau Aron Pumnul si-ar fi ridicat palaria in semn de omagiu exclamand: “ Te salut din inima, Mica Roma, iti multumesc, Dumnezeule, ca m-ai ajutat s-o pot vedea! ”.

Pe langa spatiul amenajat ca un fel de giratoriu, dar care nu poate fi inconjurat cu masina ci numai parcurs pe un sfert al circumferintei sale, continuam, la deal si aici citim cu atentie ca acesta este drumul de acces catre un alt obiectiv, dar si un avertisment ca acest drum nu se curata iarna, si accesul se face pe proprie raspundere. Eu am indraznit sa urc panta abrupta pe alocuri chiar foarte abrupta si cu o mica curba, atentie! , a drumului pavat cu piatra cubica si am parcat in varful dealului. Aici se gaseste Crucea lui Avram Iancu, care se vede si de langa Teiul lui Eminescu dar si de jos din oras. Suntem in punctul de belvedere al Blajului de unde se deschide perspectiva frumoasa asupra oarsului aflat jos la poalele dealului, care pare destul de departe din varf desi nu este chiar asa. Aici Avram Iancu este reprezentat pe un monument stilizat ce-i poarta numele. In anul 1848 aici a popsit o legiune de moti condusa de Avram Iancu pentru a ocroti manifestarile de la Campia Libertatii.

Merita sa urcati la cruce chiar si pe jos de la tei, sunt doar 300 metri distanta.

Vizita se poate incheia aici, dar ca sa nu ramanem cocotati si sa veghem si noi Campia Libertatii unde astazi nu se intampla nimic, va prooun sa coborim din nou in oras pana la Muzeul de Istorie Augustin Bunea, situat al 2 km pe strada Vasile Suciu la intersectie cu strada Micu Klein, pe langa Parcul Timotei Cipariu, langa linia de tren. In spatele muzeului este sala de sport unde joaca marea noastra campioana la volei feminin Alba Blaj. Muzeul de Istorie este gazduit de o cladire impozanta de tip cetate. Aici se gaseste vechea tiparnita cu care s-a tiparit Noul Testament de la Balgrad (Alba Iulia) in 1648. In muzeu se gaseste o sala intreaga dedicata Revolutiei de la 1848. Mai sunt colectii de icoane, vechi, picturi, sculpturi, si bineinteles povestea petrecuta in timp pe meleagurile din Blaj.

Am sa fiu sincer si sa am spun ca Blajul nu m-a impresionat. NU stiu de ce am avut asteptari mai mari, caci si asta conteaza. Poate ca mi-am dorit de mult sa il vizitez si nu am ajuns pana acum, si asta in special datorita faptului ca nu este pe drumuriile mari, importante ale tarii. Acum, ca am facut-o si am vizitat Blajul, am ramas doar cu imaginea frumoasa de perspectiva din punctele de belvedere de la Crucea lui Iancu sau de la intrarea dinspre Alba Iulia. Altfel mai totul inchis si pustiu. Poate vara sa arate mai viu. Peisajul de iarna mi-a placut mai mult decat suma obiectivelor pe langa care mi-am plimbat pasii.

Eu cred ca orasul este frumos, dar trebuie pus in valoare de Centrul Turistic de aici si organizate vizite ghidate, pentru ca in prezenta explicatiilor povestea capata culoare.

Sarbatori Fericite de Sf. Pasti! Numai de bine!

---

VIZUALIZĂRI: 1951 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI