Campia Libertatii de la Blaj

TIPĂREȘTE

Dupa excursia din Maramures si din Banat, in lunga vara fierbinte ce-a trecut, am ajuns si-n Transilvania. La Alba Iulia. Oras simbol al Marii Unirii de la 1 Decembrie 1918. Mai precis, in urma cu doua saptamani si 101 ani, Transilvania revenea la “patria-mama”. Marea Unire a fost precedata de alte actiuni asemanatoare “Mica Unire”, (unirea Moldovei cu Tara Romaneasca, in anul 1859 si Marea Adunare de la Blaj, in 15 Mai 1848, moment in care, pe “Campia Libertatii” de la Blaj, 40.000 de oameni au scandat “Noi vrem sa ne unim cu tara! ”

Cred ca nu exista roman care sa nu fie patruns, din cand in cand, de aceste evenimente istorice si care sa nu fie animat de dorinta de a revedea aceste locuri sfinte din cartile de istorie si din inima si constiinta lor.

Alba Iulia

Prin cetatea din Alba Iulia, am trecut repede. Nu era prima data cand o vizitam. Mai fusesm aici de cateva ori, ultima data cand a avut AFA o mega-intalnire. Am prins o zi frumoasa. Multe grupuri de tineri dar si de turisti straini insotiti de ghizi, admirau cetatea. Am vizitat Muzeul si Sala Unirii, am ratacit pe stazile cetatii fara un scop anume. Am ratat “la mustata” schimbarea garzii cetatii si o canonada. Am servit un langos cu branza. Apoi, am coborat in centrul orasului sa cautam cazare. La hotelurile centrale, camera dubla costa peste 320 lei/noapte. Era plin sezon. Asa ca am hotarat sa mergem la “noroc”, si am gasit spre seara, cazare la un hotel aproape gol din Aiud, la 90 de lei camera.

Campia Libertatii

Ajungem si la Blaj, parcam masina langa Parcul 1848. Un parc frumos, cu cateva statui de-ale celor multi, ce-au zamislit, prin cuvinte sau versuri “Mica Roma” si schimbarea spre o lume mai buna: Timotei Cipariu, Inocentiu Micu Clein, Andrei Saguna, Nicolae Balcescu, Gheorghe Sincai, Petru Maior, Simion Barnutiu, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Vasile Suciu, Miron Cristea,s.a.

Langa parc se inalta Catedrala Greco-catolica. Pe-o cladire, apare o placa comemorativa, ce consemneaza trecerea lui Mihai Eminescu prin “Mica Roma”, in anul 1866.

Ajungem si la Campia Libertatii, care ne intampina cu-o liniste deplina. E mai degraba Campia Linistii, chiar daca nu departe de ea, se afla un cartier de locuinte. Copiii se joca printre blocuri dar parca o fac in liniste, stiind ca n-au voie sa faca galagie. Stiu acest lucru de la parinti si dascali.

Pe-aceasta campie, in luna mai a anului 1848, s-au adunat multi oameni. E de presupus, ca la acea vreme, campia era mai mare si Blajul, mai mic. Aici, in anul 1911, Aurel Vlaicu a zburat cu aparatul sau mai greu decat aerul, deasupra multimii, in timpul serbarilor semicentenarului societatii ASTRA, la care au participat multi oameni de stiinta si cultura din intreaga tara.

Aici, la Blaj a avut loc una dintre reuniunile cele mai importante ale românilor din Transilvania, adunare in care acestia si-au expus o serie de revendicari nationale, politice, religioase si sociale. Cu alte cuvinte, românii din Ardeal doreau sa aiba aceleasi drepturi ca si celelalte natiuni ce locuiau aici. Practic, se cerea desfiintarea iobagiei, dreptul la libertatea cuvantului, infiintarea unor institutii de invatamant in limba româna. La Blaj a fost adoptata o proclamatie ce-a fost inmanata imparatului Ferdinad al Austriei, de catre Andrei Saguna.

Ferdinand, ce sa faca? “Vox populi, vox dei! ” Convoaca in graba o sedinta de coroana si decide ca in Ardeal, sa aiba loc doua adunari separate, in funcție de religie, dar românii transilvaneni, decid ca e suficienta si una singura, fara separare. La locul adunarii au fost trimisi doi comisari imperiali si o mica armata, pentru a asigura linistea si ordinea publica. Adunarea a decurs pasnic, n-a fost nevoie de nici o interventie a fortelor de ordine.

Presedinți ai adunarii de la Blaj, au fost episcopii Andrei Saguna si Ioan Lemeni, vicepresedinti, Simion Barnutiu si George Baritiu iar secretar al adunarii, era Timotei Cipariu.

Astazi, Campia Libertatii a devenit un obiectiv turistic important. Ea este reamenjata aproape in totalitate. Are o suprafata de 55.000 de metri patrati. Aici au fost amplasate 26 de busturi din bronz ale celor mai de seama carturari si revolutionari din cele trei provincii istorice romanesti, dar si un ansamblu monumental, numit ”Gloria”, ridicat in anul 1977, odata cu aniversarea Centenarului Independenței de stat a României. Monumentul este compus din statuile a trei tinere fete, care reprezinta cele trei mari provincii istorice românesti: Moldova, Muntenia şi Ardealul.

O oaza de liniste

Trecerea de la atmosfera agitata a unui oras, la “oaza de liniste si vedeata” de la Blaj, te transporta brusc intr-un alt timp, intr-o alta lume. Uiti de toate, de strazi, de automobile, de magazine, de cartierul de locuinte pe care tocmai l-ai parasit, de joaca copiilor si te cufunzi dintr-o data, “intr-o mare de visari dulci si senine”. Pentru o vreme, trecutul se asterne la picioarele tale. Trecutul devine prezent. Dar nu-i un trecut oarecare, ci unul care are chiar si viitor. Cat timp? Atata timp cat aceasta campie va dainui. Esti coplesit de sobrietatea si incrancenarea cu care au luptat atatia oameni, ale caror statui stau aici, in jurul tau. Reci si nemuritoare. Pentru ce au luptat ei? Pentru o idee. Una simpla dar adeseori, atat de greu accesibila. Idee numita “libertate”. Visul dintotdeauna, al oricarui pamantean.

Te-asezi coplesit pe o banca. Te simti mic si neinsemnat. Te simti strivit de moment. Si un pic jenat. Ai senzatia ca alti oameni au luptat pentru tine, pentru ca tu, astazi, sa poti fi liber ca pasarea cerului. Sau ca avionul lui Aurel Vlaicu, ce-a trecut in zbor peste aceasta campie, anuntand lumii, vremuri mai bune. Si, privind in urma, parca simti ca, de undeva din eter, se pogoara imperativ, peste toata linistea acestei campii, un vers de-a lui Eminescu:

“Zdrobiţi orânduiala cea crudă şi nedreaptă,

Ce lumea o împarte în mizeri şi bogaţi!

Atunci când după moarte răsplată nu v-aşteaptă,

Faceţi ca-n astă lume să aibă parte dreaptă,

Egală fiecare, şi să trăim ca fraţi! ”

@Web, te rog videoclipul, mersi

https://www.youtube.com/watch?v=wwB-kINIiZA

---

VIZUALIZĂRI: 1150 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI