În mica Romă al lui Eminescu

TIPĂREȘTE

Eu jur cum ca român voi susține totdeauna națiunea noastră română pe calea dreaptă și legitimă și o voi apăra cu toate puterile în contra oricărui atac și asupriri, nu voi lucra niciodată în contra drepturilor și a intereselor națiunii române ci voi ținea și apăra legea și limba noastră română precum și libertatea egalitatea și frățietatea

Blaj 3/15 mai 1848

Am fost și eu acolo în Blaj, nu în 1848 ci în 2019... Și am văzut inscripția de mai sus scris pe un gard...

Dar precizez gardul aparține unei instituții culturale iar inscripția are o importanță de nedescris în istoria României.

Anul 2019 am început fără excursii, cel puțin deocamdată. Am fost atât de frustrat încât am început să scriu despre sejururi din anii 90 ce-i drept în rubrica filosofări. Dar cu ocazia unei vizite la Cluj din motive medicale m-am gândit puțin cât timp rămâne după aceea, ce n-am văzut până acum pe acest traseu. Și mi-a sărit în ochi Blajul de pe hartă, un orășel atât de important din punct de vedere istoric și nevizitat de mine până acum? Zis și făcut, la orele 16.00 a lunii februarie-gerar (vorba mamei în vârsta de aproape 90 de ani-încă n-a simțit ger ca acum în 2019 la sfârșit de februarie) iată-mă în Câmpul Libertății din Blaj.

Vizitând până la lăsarea întunericului orășelul mi-a lăsat o impresie foarte pozitivă de genul... vreau să mă întorc aici.

A fost o dată ca niciodată în 1252 un conte pe nume de Herbord. Contele călătorea prin Transilvania iar atunci când a văzut acest loc minunat unde se întâlnesc răurile Târnava Mare cu Târnava Mică s-a oprit și și-a verificat conturile sale din bănci. Soldul arăta că va putea cumpăra acest domeniu ceea ce a și făcut. Din acel moment contele nu mai călătorea și construia din greu Vila Herbordi preluat pe urmă în 1313 de câtre Blasius fiul său. Deci Vila Herbordi s-a transformat în Vila Blasii, tradus pe urmă în toate limbile folosite în Transilvania: Blasendorf în germană, Bluesendref în săsește, Balázsfalva în maghiară și Satul lui Blasiu în română. Dar este mai ușor, simplu și scurt: Blaj. După intrarea în posesia lui Herbordi observăm o pauză în descrierea localității și abia în 1650 prin intermediul wikipedia aflăm că noul proprietar se numește Apafi, unul bogat desigur caracterizat prin cuvântul magnat. Domeniul a fost preluat de către fiul acestuia Apafi al II –lea în calitate de principe iar după moartea acestuia Blajul a intrat în proprietatea statului. În 1738 noul proprietar a devenit Episcopia Română Unită cu Roma iar din acel moment Blajul a devenit un important centru cultural românesc.

Ceea ce am înțeles eu din wikipedia și istoria acestui loc că începând cu perioada în care Ioan Inocențiu Micu Klein și Petru Pavel Aron a fost episcop s-au înființat acolo prima școală românească, prima și cea mai mare bibliotecă cu denumirea de Biblioteca Arhidiecezană. Aflând de toate acestea mulți viitori cărturari, scriitori, filologi, istorici au studiat aici inclusiv Mihai Eminescu. Pe de altă parte ceea ce am mai înțeles că în perioada respectivă românii de rând n-o duceau prea bine. Erau și mulți iobagi care lucrau mult pe bani puțini un fel de sclavie de pe atunci. Taxele de plătit erau la ordinea zilei cu denumirile de atunci (claca, dijma și podvada) La un moment dat toate acestea erau de nesuportat iar cei știutori de carte au organizat diferite adunări la Blaj pentru a dezbate această temă de abolire a iobăgiei și altor taxe sau măcar reducerea lor. Aceste adunări au culminat în Marea Adunare de la Blaj din 1848 cu o participare de aproximativ până în 40000 de oameni.

Rezultatul adunării nu a fost chiar cel așteptat, a dus și la un război civil dar în 1868 cu ocazia Pronunciamentului din Blaj (cu o participare de 60000 de oameni) s-a pronunțat autonomia Transilvaniei iar limba română a fost declarată a treia limbă oficială pe lângă germana și maghiară.

După al doilea război mondial ritul greco catolic a fost interzis de către autoritățile comuniste și implicit tot ce aparținea lor biserici, clădiri, școli, biblioteci au fost confiscate. Episcopii, preoții greco-catolici au cam sfârșit în închisorile comuniste iar lăcașele de cult predate bisericii ortodoxe.

În prezent tot ce a aparținut în Blaj Bisericii Române Unite cu Roma este retrocedat și frumos renovat. Turiștii care vizitează aceste locuri ar trebui să afle câteva cuvinte și despre istoria locului, așa vizita devine mult mai interesantă. Eu de exemplu în timpul vizitei mi-am imaginat cum a fost acolo acum 2-300 de ani.

Locul unde se află Blajul, Transilvania bineînțeles se numește Podișul Târnavelor la o altitudine deasupra mării de 260 m. Râul care străbate localitatea se numește Târnava Mare de 221 km și aici la Blaj se unește cu Târnava Mică formând Târnava.

Localitatea se află în județul Alba iar distanța rutieră între Alba Iulia și Blaj este de 38 km. Drumurile folosite sînt pe rând DN1 și DN14B.

Din Sibiu cel mai scurt drum ar fi DN14 în direcția Mediaș și pe urmă DN14B. Sau o scurtătură pe DJ142J din Șeica Mare. Așa se vor parcurge 62 km. Noi am folosit ca nod rutier Teiușul de acolo am făcut 23 km.

Orașul este situat ca într-o groapă la malul Târnavei, se va coborâ pe câteva serpentine. După ultimul recensământ orașul avea 20630 locuitori din care români 78 %, romi 8 %, maghiari 6 %. Din punct de vedere confesional ortodocși sînt 70 %, greco catolici 13 %, reformați 4 %, romano-catolici 3 %.

Localitățile componente se numesc Deleni-Obârșie, Fliești, Tiur, Veza, Mănărade și Spătac.

Din punct de vedere geografic Blajul se află aici: 46°10′31″N 23°54′52″E

Circulând cu mașina în jurul centrului pentru a ajunge în locul numit Câmpia Libertății am trecut printr-o zonă industrială iar în prim plam am întâlnit o fabrică Bosch dar mai erau și alte hale industriale. Este un lucru bun, locuitorii au locuri de muncă și nu trebuie să se deplaseze în alte orașe. Și din turism s-ar putea câștiga mai bine, eu zic că este potențial dar nu este folosit suficient.

Primul lucru înainte să ajung a fost să opresc la indicatorul de intrare în oraș în punctul de la care se vede tot Blajul de sus. Pe soclu scrie Bine ați venit deasupra stema orașului cu inscripția Orașul marii adunări naționale Blaj iar deasupra drapelul românesc și cel european. Din acest punct e belvedere îți poți planifica vizita vezi fiecare clădire, lăcaș de cult. Celălalt punct de belvedere mut mai aproape de oraș este la Crucea lui Avram Iancu.

Piața 1848

După intrare în oraș nu m-am oprit până nu am ajuns în Piața 1848. Este cel mai important loc din punct de vedere turistic așa că de aici am început. Am găsit loc de parcare fără probleme în piața dreptunghiulară. Atât în parc cât și în jurul acestuia vom găsi obiective turistice. La intrarea în parc m-a întâmpinat Eminescu în formă de bust iar pe soclul acestuia scria:

Mica Romă, cinstește popasul Luceafărului.

Intrând în parc l-am găsit pe Timotei Cipariu membru fondator al Academiei Române, pe Vasile Suciu ctitor de școli membru de onoare al Academiei Române, pe Simion Bărnuțiu și pe episcopul Ioan Inochențiu Micu Klein. Tot în parc care și acum în februarie este îngrijit și abia așteaptă sezonul cald pentru a colora sufletele noastre am găsit un momunent dedicat celor are au înființat Astra (Asociația Transilvană pentru literatura Română și Cultura poporului nostru) Dar hai să vedem ce găsim în jurul acestui parc 1848.

Catedrala Sfânta Treime

Este fără doar și poate principalul obiectiv din Blaj, simbolul orașului, apare pe orice carte poștală, fotografie. Catedrala a fost construită în perioada de la care Blajul a devenit centrul bisericii române unite cu Roma de pe vremea episcopului Inocențiu Klein. Arhitecții vienezi au desenat o catedrală barocă iar meșterii au construit-o cu o durată de 8 ani (1741-1749) Ceea ce am înțeles din istoricul construcției că turnurile care arată foarte bine au fost adăugate mult mai târziu în 1838. Ce să zic și interiorul arată foarte bine, mobilierul diferă bineînțeles de cele găsite într-o biserică romano-catolică dar stilul baroc își lasă amprenta peste tot. După documentare am aflat că pictura cupolei datează o dată cu construcția originală 1749.

Gimnaziul din Blaj

La dreapta de catedrală vom găsi o clădire construită în 1754 este prima școală românească cu predare în limba română. Denumirile școlii au fost pe rând după gimnaziu, liceul sf. Vasile cel Mare, iar acum se numește Liceul tehnologic Ștefan Manciulea. Aici a existat înainte de construcție o mânăstire. Pe fațadă pe lângă plăcile cu denumirea ctitorilor mai scrie: De aici a răsărit soarele românilor.

La stânga de catedrală vom găsi două clădii istorice plăcute ochiului din care pe cea mai apropiată scrie că aici a fost găzduit în calitate de elev marele poet Mihai Eminescu în anul 1866.

Alte clădiri remarcate din (și din jurul) Pieței 1848

Mi-a sărit în ochi clădirea primăriei din Blaj. Frumos renovată își așteaptă cetățenii să-și plătească taxele adică afară vopsit gardul... înăuntru... știți voi, glumesc desigur.

Casa lui Augustin Bunea o putem observa pe latura opusă a catedralei. Plăcuța memorială ne aduce aminte de istoricul și teologul Bunea membru al Academiei Române. Pe lângă această casă am observat o instituție culturală pentru copii în această direcție se va ajunge în Parcul Avram Iancu de asemenea tot aici am observat pe un gard inscripția de la începutul articolului. Vom trece pe urmă pe lângă o casă în care a stat Iuliu Maniu și ajungem într-o piațetă frumoasă pavată. Aici găsim o clădire istorică în renovare dar cu fațada acoperită cu bannere colorate asemănătoare cu fațada originală.

Castelul din Blaj sau Castelul Bagdi în alte cuvinte îl găsim în această direcție în apropierea unui stadion de fotbal. A fost construit în 1535 de Georgius Bagdi aparținând episcopiei romano-catolice de Alba Iulia. Eu am găsit o clădire masivă frumos renovată, o adevărată fortăreață.

Palatul cultural din Blaj se află la colțul piațetei o clădire frumoasă construită în 1936 inaugurată atunci având ca oaspeți Regele Mihai I și Carol al II-lea. Între timp și datorită unui incendiu a ajuns într-o stare precară dar în prezent datorită unor fonduri este o bijuterie.

Înconjurând piața am ajuns înapoi la catedrală, am remarcat încă o clădire istorică în care au stat personalități și încă una frumos vopsită valabilă cu zicala cu leopardul. Ia ghici ce este înăuntru? Răspunsul: ANAF.

Bisericuța Grecilor

O iau în jos spre Târnava Mare să văd dacă pescuiește careva în zonă și dau de o biserică mică în mijlocul unui cimitir despre care am citit că ar fi cea mai veche de acolo. Biserica care poartă hramul Sfinții Arhangheli a fost construită în secolul XVIII de către călugări greco-catolici printre care wikipedia ne aduce aminte de grecul Leontie Moschonas din Naxos.

În cimitir care nu este unul oarecare se află mormintele lui Timotei Cipariu, Ioan Axente Sever, Ioan Micu Moldovan, Basiliu Rațiu, Ștefan Manciulea, Ioan Rusu. La intrare vom trece pe lângă o troiță de lemn.

În fața bisericii și cimitirului în afara împrejmuirii vom găsi bustul lui Axente Sever.

De aici am coborât pănă la podul de peste Târnava Mare, nu pescuia nimeni dar niște muncitori harnici vopseau de zor balustrăzile podului. S-o fi inventat vopseaua antiîngheț și eu nu știu?

Lupa Capitolina

După părăsirea pieței 1848 ne-am îndreptat spre o arteră principală cu multe magazine dar și locuri de parcare. La un sens giratoriu am găsit inscripția Ad perpetuam originis latinae memoriam și lupul (lupoaica) bineînțeles deasupra, o altă copie după originalul din Muoso Nuovo din Roma.

Biserica Sf. Apostol Andrei și Sf. Mare Mucenic Gheorghe

Dincolo de sensul giratoriu în care se află Lupa Capitolina vom găsi o biserică ortodoxă construită în perioada interbelică în 1935. Nu este un lăcaș de cult prea mare dar mi-a plăcut foarte mult stilul bizantin al acestuia. O singură turlă nu prea înaltă, țiglă decorativă, pictură exterioară și interioară colorează aspectul. Independent față de corpul bisericii vom observa o clopotniță. Biserica a devenit probabil neîncăpătoare și s-a construit o nouă catedrală în apropierea gării.

Catedrala Adormirea Maicii Domnului

Noua catedrală ortodoxă s-a construit lângă clădirea gării Blaj biserica veche devenind neîncăpătoare. Perioada construcției a durat din 1991 până în 2010 anul sfințirii. Biserica poartă hramul Adormirea Maicii Domnului. Biserica a fost construită în stil bizantin având formă de treflă.

Clădirea gării din Blaj este o clădire istorică construită o dată cu linia feroviară Teiuș-Mediaș în 1872. Am înțeles că în ultima perioadă a fost destul de degradată, acum văzând dinspre biserica ortodoxă mi s-a părut renovată.

Alte obiective turistice văzute în centru

Luând puțin la pas cea mai centrală zonă din Blaj am trecut pe lângă clădirea judecătoriei și undeva la mijlocul bulevardului Republicii am observat așa numită Centrul Cultural Iacob Mureșianu unde bănuiesc ca se organizează diferite evenimente culturale cred și muzicale că Iacob Mureșianu pe lângă dascăl a fost și compozitor.

Biserica romano-catolică

De fapt este o bisericuță, o capelă mai mult. Stă cuminte lângă un alt sens giratoriu. Istoria comunității romano-catolice este destul de veche din Blaj de fapt chiar de pe vremea lui Herbordi în 1252. Biserica catolică construită atunci a fost distrusă de turcul Szaidi Ahmet în anii 1600. De atunci pauză până prin 1926 atunci când s-a construit capela existentă vizibilă în prezent. Bisericuța poartă hramul Sfântei Treimi.

Biserica reformată din Blaj

Construită în 1880 o vreme a fost folosită și de catolici. Este mică dar fortificată și frumos renovată din 2008. Cel puțin așa scrie pe plăcuța de comemorare Renovatum A D 2008 SOLI DEO GLORIA. În momentul vizitei cred tocmai a început o slujbă, am aruncat șie eu o scurtă privire, totul este alb și înăuntru, destul de simplu amenajat. Merită o vizită și aici obiectivul nu se poate rata se află în drum strada Gheorghe Doja.

Muzeul Augustin Bunea

Din sensul giratoriu acolo unde se află bisericuța catolică se va continua pasul pe strada Georghe Doja și se ajunge la un pasaj de trecere deasupra căii ferate. Dincolo se află muzeul de istorie care ține închis de regulă luni și miercuri dar oricum nu aveam timp să mai vizitez aflându-mă acolo în afara orarului (8.00-16.00) Muzeul are ca exponate obiecte vechi descoperite din această zonă începând cu perioada preistorică, perioada când romanii au vrut să cucerească lumea, obiecte care ne povestesc despre istoria orașului, incluzând foarte multe obiecte folosite în învățământ. Lângă muzeu la dreapta într-o clădire istorică mare și frumoasă funcționează Liceul tehnologic Timotei Cipariu.

Având în vedere numărul participanților la adunarea din 1848 piața din oraș a fost exclusă din start. Adunarea a trebuit organizată în altă parte dar nu prea departe de oraș. Râtul grecilor se numea locul și ideal pentru asemenea mitinguri la nivelul celui din 1848. Deci în 15 mai 1848 s-a organizat una din cele două adunări din acel an. Motivele le-am explicat mai sus, părerea mea este ca fiecare român să viziteze măcar o dată în viață acel loc. Pentru a accesa locul prima dată am intrat dinspre strada Câmpia Libertății într-o zonă de blocuri dar monumentele mi s-au părut prea departe și am folosit și cea de a doua intrare dinspre strada Iuliu Maniu. Câmpul este imens și pe lângă semnificația istorică se mai organizează diferite evenimente aici. Spațiul trebuie folosit. Ceea ce am citit că în vizita din acest an Papa Francisc aici își va ține discursul. Acest lucru scrie deja și în wikipedia.

Locul este frumos amenajat există locuri de recreere, bănci, umbră, flori, un gazon frumos. Dar cel mai important lucru de văzut este monumentul. Obeliscul cu nume de Gloria imens și înalt de 18m s-a construit în anii 70 mai exact 1973-1977. Elementele principale ale monumentului sînt o inscripție care se termină cu Vrem să ne unim cu țara, 3 fete tinere din bronz reprezentând Ardealul, Moldova și Muntenia și busturile revoluționarilor din 1848 amplasate în semicerc enumăr câțiva din cei văzuți acolo: Avram Iancu, Stefan Ludwig Roth, Nicolae Bălcescu, Alexandru Ioan Cuza, Simion Bărnuțiu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, George Barițiu, Eftimie Murgu, Timotei Cipariu, C. A. Rosetti, Al. Golescu-Negru, Gheorghe Magheru, Ion Heliade Rădulescu, Costache Negri, Cezar Bolliac, Ion Ionescu.

Colegiul Național Inochentie Micu Klein

Școala s-a construit în 1929 și poartă numele fostului episcop greco-catolic și întemeietor al școlilor românești. În prezent funcționează al doilea cel mai mare liceu din județul Alba. Obiective în apropiere sînt Capela Arhiereilor construită în 1937 și un obiectiv util Podul Minciunilor că doar nu numai noi sibienii avem așa ceva.

Crucea lui Avram Iancu și Teiul lui Eminescu

Pe drumul județean 107 spre Târnăveni la ieșirea din Blaj se mai pot accesa două obiective Crucea lui Avram Iancu și Teiul lui Eminescu. Căutând motivele pentru care s-a ridicat această cruce am aflat că în timpul foametei din 1815 episcopul Ioan Bob a distrus dovezile datornicilor de pe la sate în principiu oameni săraci, ceva de genul ștergem datoriile anaf dar la o scară mai largă. Deci crucea s-a montat în semn de recunoștință față de aceste fapte. Dealul se numește așa cum mă așteptam Dealul Crucii. Crucea nu mai este originală, cea veche a fost distrusă.

Te salut din inimă mică Romă, spunea Eminescu atunci când și-a tras sufletul la umbra unui tei după drumul lung dinspre Târnăveni. Nu mai știu care tei este al lui Eminescu, dar există un monument și aici.

Cazare, masă Blaj

Nu este capitolul forte la mine nici n-am locuit nici n-am mâncat în Blaj totuși enumăr câteva locuri și aici așa ca articolul să fie complet. Pe booking dar și în realitate (lângă Lupa Capitolina) am observat o cazare pe bulevardul Republicii se numește Restaurant Pensiune Montana Popa. Pentru cei 250 lei (pe un alt sait am văzut 210 lei!!) pe noapte s-ar primi condiții de 3 stele iar recenziile arată o notă de 4,3 din 5. Sună promițător dar cine știe... este totuși la km 0 al Blajului.

Paradisul Transilvaniei Resort sună și arată promițător pe sait mai ales pentru cei 200-215 lei pe noapte. Are atât restaurant cât și piscină. Nu se află chiar în buricul târgului, de la muzeul Augustin Bunea se va circula pe strada Horia câteva minute și sîntem acolo. Centrul ar fi la o distanță de 1,1 km conform sait și uitându-mă pe hartă cam pe acolo e.

După cum am observat cazări ar fi și la apartamente dar și în împrejurimile Blajului care sînt frumoase, iar de potolit foamea pe bulevardul Republicii găsim și câteva locuri mai convenabile.

Aici închei excursia (pardon articolul dar m-am simțit ca acolo în Blaj) și recomand și celor care încă nu au fost.

Rog WM să atașeze, mulțumesc

https://www.youtube.com/watch?v=7KsviQzzcAs

---

VIZUALIZĂRI: 1163 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI