Mănăstirea Putna

TIPĂREȘTE

Anul acesta de sărbătoarea Rusaliilor am fost în Bucovina. Unul dintre obiectivele turistice pe care le-am vizitat a fost Mănăstirea Putna. De mult mi-am dorit să ajung la această mănăstire, dar până acum nu s-a ivit ocazia. Am pornit spre mănăstire pe vreme frumoasă, dar pe drum, cerul s-a înnegrit şi a pornit o ploaie zdravănă. Când am ajuns la mănăstire mai cădeau doar câţiva stropi.

Cum era o zi de mare sărbătoare, la mănăstire a venit multă lume, cu greu am găsit un loc de parcare. Parcarea Mănăstirii Putna are următoarele coordonate GPS: N – 47.866227 şi E – 25.598308. Am parcat maşina şi printre stropii de ploaie ne-am îndreptat spre biserică.

Din parcare se vede zidul gros de piatră care înconjoară încinta. Intrarea în curtea mănăstirii, se face trecând poarta unui turn, pe care se află sculptată în piatră, stema Moldovei cu capul de Bour. Turnul a fost construit în anul 1757 în timpul domniei lui Constantin Racoviţă şi este construit pe două nivele. Astăzi turnul poartă numele marelui poet naţional, Mihai Emineascu. De ce poartă acest nume? Pentru că în acest turn, la etajul superior a dormit Mihai Eminescu, în anul 1871, când împreună cu Ciprian Porumbescu, Ioan Slavici şi alţii au participat la ”Marea Serbare de la Putna”. În imediata apropiere a turnului se află o statuie a poetului. Intrarea în curtea mănăstirii se face numai în ţinută decentă. Pentru cei care nu vin îmbrăcaţi „decent” se asigură veşminte corespunzătoare la intrarea în mănăstire.

Imediat lângă statuia lui Eminescu se află Turnul Clopotniţă. Acesta a fost construit în anul 1882. În spatele statuii lui Eminescu se află cele trei clopote originale care au fost în turnul Clopotniţă construit de Ştefan cel Mare. Primul clopot, cel mai mare, poartă numele „Buga”. Este un clopot din bronz care are o greutate de 1565 kilograme. A fost dăruit Mănăstirii Putna de către Ştefan cel Mare, în anul 1484. În anul 1760 clopotul s-a stricat. A fost reparat cu ajutorul mitropolitului Iacob Putneanu. Din păcate în anul 1793 clopotul s-a stricat din nou. A fost reparat în anul 1818 cu ajuorul unor boieri din zonă. Nici de data acesta nu a fost cu noroc şi s-a stricat iarăşi. În anul 1928 se hotărăşte reconstruirea clopotului. Acesta este topit. Prin topire se pierde cam 10 procente din masa totală. Pentru a recupera pierderea au fost topite şi bucăţi din tunurile austriece rămase după Primul Război Mondial. De atunci clopotul nu s-a mai defectat.

Al doilea clopot, după mărime, poartă numele „Userul”. A fost dăruit mănăstirii de către domnitorul Petru Rareş, în anul 1530. Are o greutate de 1150 kilograme. Şi clopotul Userul s-a stricat în anul 1885, a fost topit şi returnat, iar astăzi este funcţional. La returnare a fost inscripţionat greşit şi i-a fost atribuit tot lui Ştefan cel Mare. Clopotul „Userul” era tras de obicei când la mănăstirea Putna veneau oaspeţi de seamă.

Cel mai mic clopot se numeşte „Blagovistnicul” – a fost dăruit mănăstirii Putna, tot de către Ştefan cel Mare, în anul 1490. Este turnat din bronz şi cântăreşte 318 kilograme. Era tras de obicei când erau anunţate bucurii.

Lăsăm clopotele în tăcerea lor şi pornim spre biserică, nu înainte de a admira curtea interioară a mănăstririi, bine îngrijită, plină de flori, copaci cu tulpinile zugrăvite cu var, iarba tunsă.

Am ajuns la biserică. Aceasta este construită din piatră şi nu este pictată pe exterior ca alte biserici din zona Bucovinei. Se pare că acestă biserică nu este cea originală, construită de către Ştefan cel Mare. O legendă spune că Ştefan se afla în război cu duşmanii fiind aproape înfrânt. S-a retras în munţii din zona Putnei unde la întâlnit pe Daniil Sihastru. Acesta i-a spus că dacă vrea şă câştige războiul trebuie să construiască o biserică. Ştefan şi-a strâns oastea şi i-a biruit pe duşmani. S-a întors la Daniil Sihastru şi s-a urcat pe un deal, de unde a tras cu arcul o săgeată, unde a căzut săgeata acolo a costruit biserica.

Dealul de unde a tras Stefan cel Mare săgeata, se află în apropiere şi se numeşte Dealul Crucii. Lucrările de construcţie au început în anul 1466 şi s-au terminat în anul 1469. Biserica are hramul „Adormirea Maicii Domnului”. De-a lungul timpului mănăstirea a trecut prin mai multe incendii şi cotropiri. În anul 1484 un incediu a distrus o parte din biserică şi câteva chilii. Stefan cel Mare a refăcut imediat stricăciunile. Un mare încendiu a avut loc în anul 1536 când biserica a fost distrusă aproape în întregime. Domnitorul Vasile Lupu a hotărât în anul 1653 să dărâme ruinele vechii biserici şi să construiască alta nouă. Biserica a fost terminată în anul 1662, având parte de-a lungul timpului de numeroase restaurări.

Intrarea în biserică se face printr-o uşă masivă din lemn. Se intră în pridvor. Biserica este formată din pridvor, pronaos, necropolă, naos şi altar. Din pridvor se trece în pronaos printr-o altă uşă masivă. Deasupra acesteia se află o pisanie care aminteşte despre reconstrucţia din timpul lui Vasile Lupu. Pridvorul este luminat cu ajutorul a mai multor ferestre mici. În pridvor se află şi câteva morminte, printre cele mai importante amintesc cel al Mitropolitului Iacob Putneanu.

Din pronaos se trece în camera mormintelor. Pe partea dreaptă se află mormântul domnitorului Ştefan cel Mare. Mormântul este acoperit cu o placă din marmură albă. Câteva candele atârnă deasupra mormântului. Pe lângă mormântul lui Ştefan aici mai putem vedea mormântul domnei Voichiţa, ultima soţie a voievodului, mormântul lui Bogdan al III-lea fiul voievodului, al domnei Maria de Mangop, o altă soţie a voievodului.

Din camera mormintelor trecera către naos se face printre două coloane masive. Naosul are deasupra turla bisericii, de formă octogonală la bază şi hexagonală în partea superioară. Altarul are o catapeteasmă din lemn scultat. Fiind zi de mare sărbătoare în biserică era în desfăşurare slujba de Rusalii. Am asistat vreo 10 minute la slijbă apoi am ieşit din biserică în curte.

Pe o latură a curţii se află muzeul mănăstirii. În muzeu fotografiatul este interzis. Aici sunt expuse cărţi religioase vechi, icoane, haine preoţeşti, obiecte din metale preţioase.

Singurul turn rămas din vechea construcţie a lui Ştefan cel Mare este Turnul Tezaurului. După denumire, aici era adăpostit tezaurul mănăstirii când aceasta era atacată de cotropitori.

Dacă aveţi drum în acestă parte a Moldovei, vă învit să treceţi şi pe la Mănăstirea Putna.

---

VIZUALIZĂRI: 1794 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI