Muzeul Mănăstirii Putna – fragmente ale memoriei ștefaniene (II)

TIPĂREȘTE

Mănăstirea Putna este legată pentru totdeauna de numele lui Ștefan cel Mare, domn al Moldovei în a doua jumătate a veacului al XV-lea. Loc de evlavie și rugăciune, necropolă domnească de prim rang, oază de cultură și valoros centru artistic ansamblul mănăstiresc ctitorit de Ștefan al III-lea, devenit „cel Mare” în scrierile străinilor din prima jumătate a secolului al XVI-lea (în scrierile românilor cognomenul apare prima dată la Dimitrie Cantemir), găzduiește un important muzeu.

Informații acces. Colecția muzeală de la Putna este expusă din 1976 într-o clădire aflată lângă turnul-tezaur (adăpost vechi de secole pentru odoarele bisericești). Programul de vizitare se pliază în general pe orele de acces în mănăstire, nu l-am văzut afișat. Prețul unui bilet de acces în muzeu este de 10 lei/adult și 5 lei/studenți, elevi, pensionari; am primit un bilet personalizat (așa cum ar trebui să aibă fiecare importantă instituție muzeală). Se permite și fotografiatul, fără blitz.

Muzeul se întinde pe două caturi, exponatele sunt bine puse în valoare prin spoturi direcționate și vitrine largi. Fiecare obiect beneficiază de etichete explicative cu text în limba română și limba engleză. La intrare în muzeu există un stand cu albume, cărți, broșuri, cd-uri.

Vizita în muzeu

Criticul și istoricul de artă Claudiu Paradais consemna: ... Mănăstirii Putna i-ar reveni gloria celei mai înfloritoare academii de arte frumoase din trecutul românesc. Și acest fapt aveam să îl simțim în interiorul instituției muzeale: o pleiadă de exponate valoroase, unele vechi de peste jumătate de mileniu.

Urcăm la etajul I și începem să trecem pe rând prin fața vitrinelor cu obiecte vechi. Prima parte a expoziției conține hărți, artefacte descoperite în urma săpăturilor arheologice, schițe și planuri, o listă a domnilor Moldovei care ne introduc în contextul epocii ștefaniene. Chiar bustul în gips al domnului Ștefan, realizat de Oscar Han, veghează această secțiune. La loc de cinste stă candela pusă la temelia bisericii în 1466 de către ctitorul Ștefan.

Urmează o serie de vitrine cu obiecte liturgice, unele donate chiar de Ștefan cel Mare (o cădelniță, o ripidă/evantai, o cruce de mână), altele provenind de la alți domni și domnițe sau de la înalți prelați ori călugări. Colivarul dăruit de Alexandru Lăpușneanu se distinge prin lucrătura îngrijită și gravurile în argint, stema Moldovei e bine păstrată.

Încă de la înființarea mănăstirii se pun aici bazele unui scriptoriu unde vor veni meșteri iscusiți în arta caligrafiei și miniaturii. Sunt atestați circa 10 caligrafi/miniaturiști în epoca ștefaniană la Mănăstirea Putna, oameni care lucrau pentru înzestrarea cu cărți religioase a bisericilor și mănăstirilor din țară și nu numai. Printre manuscrisele de valoare expuse se numără: Tetraevanghelul de la Humor (1473) dăruit de Ștefan cel Mare complexului monastic de la Humor care conține o miniatură ce îl înfățișează pe domn – este cel mai vechi și cel mai bine păstrat portret al lui Ștefan cel Mare; Scara dumnezeiescului urcuș (1472) ; monumentalul manuscris ferecat în argint numit Tetraevanghelul anonim de la Ștefan cel Mare și Bogdan al III-lea (1504-1507) . Pe lângă cărți religioase, la Putna s-au copiat și cântări bisericești, tratate de medicină, date astronomice, cronici istorice.

În colecția muzeală putneană se află una din cele mai importante colecții de broderie din secolul al XV-lea din Europa. Broderiile și țesăturile realizate cu fir de aur și argint constituie alături de piesele metalice/din argint o categorie importantă în rândul obiectelor utilizate în oficierea cultului. Piesa de rezistență a colecției, unicat la nivel mondial, o constituie Acoperământul de mormânt al Doamnei Maria de Mangop (a doua soție a lui Ștefan cel Mare). Am privit cu atenție broderia executată în 1477 care reprezintă cel mai vechi portret brodat în mărime naturală din arta moldovenească. Mătasea policromă a fost restaurată, chipul e redat cu acuratețe, veșmintele și podoabele reflectă însemnele de putere ale dinastiei bizantine a Paleologilor, familie din care provenea Maria.

Am trecut rând pe rând prin fața vitrinelor în care stau alte țesături vechi: dvere, epitafuri, pocrovețe, epitrahile (unele dăruite de domnul Ștefan). Mi-a plăcut dvera „Răstignirea Domnului” (dvera = draperie mobilă aflată deasupra ușilor împărătești), care datează de la 1500 și îl înfățișează într-un colț și pe domnul Ștefan alături de soție.

Coborâm la parter unde vedem alte broderii și țesături, printre ele: Acoperământul de mormânt al Voievodului Ștefan (1504) (comandat de fiul său Bogdan) – un brocart greu brodat cu fir de aur, argint și mătase și decorat cu motive vegetale, Acoperământul de mormânt al Mariei Voichița (a treia soție a domnului Moldovei), Acoperământul de mormânt al Mariei Despina (mama Mariei Voichița și soția lui Radu cel Frumos) – o catifea brodată cu fir de aur și mătase.

Mai vedem o serie de manuscrise, icoane și obiecte de cult datând din secolele al XVII-lea – al XVIII-lea din întreaga zonă putneană, unele având legătură cu Sf. Mitropolit Iacob Putneanul. Iacob Putneanul a fost al doilea ctitor al Mănăstirii Putna și autorul primului abecedar/manual din Moldova – „Bucvarul” din 1755 (basilica.ro/302-ani-de-la ... dar-din-moldova).

Concluzii. Am descoperit la Putna un adevărat tezaur de artă și civilizație medievală compusă din broderii și țesături, manuscrise, icoane, argintărie și ceramică. Zeci de minute am petrecut în fața vitrinelor cu exponate, cu popasuri mai lungi în fața elementelor importante. Apreciez munca meșterilor care au brodat materialele textile, a caligrafilor și miniaturiștilor, a argintarilor și aurarilor, a tuturor celor care au trudit pentru ca noi să vedem azi obiecte de înaltă calitate artistică. A nu se ocoli acest muzeu.

Alegeri inspirate!

---

VIZUALIZĂRI: 1467 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI