Omul care a făcut pădurea să cânte

TIPĂREȘTE

Reghinul este orasul cu cel mai mare procentaj de SRL-uri pe cap de locuitor din judetul Mures. E un oras care a pasit cu dreptul in economia de piata. E-adevarat ca aici in Reghin traiesc si multi oameni din Hodac, Gurghiu, Ibanesti si Lapusna, sate care n-au fost niciodata colectrivizate, nici macar in anii cenusii ai comunismului. Mai tineti minte pancarta infipta in mijlocul soselei de hodaceni si ibasteni inca inainte de anul ‘89? …

”Pana aici Comunism, de-aici in colo, Hodac si Ibanesti”.

O alta mare atractie turistica a urbei, la care am participat si eu de nenumarate ori ca translator sau ca insotitor, este Gimnaziul Privat Mirona si Expozitia de instrumente muzicale “Gliga Company”. Ele se afla in aceeasi cladire, perete-n perete sau mai bine zis “door to door”.

Gimnaziul privat Mirona trebuie sa vi-l inchipuiti ca pe un sistem de invatamant normal, la care se adauga zilnic cate o ora si jumatate de dans sportiv si ceva mai multa engleza. Deci gimnaziul este profilat pe aceste doua elemente. Este unic in Europa. Aici se afla pepiniera marilor campioni ai dansului sportiv mondial. Mirona, fica cea mica a lui Vasile Gliga, omul “cel mai iubit dintre toti pamantenii locului si nu numai”, a obtinut pana in prezent 115 medalii de aur, argint si bronz la campionate nationale si internationale. A fost de 10 ori campioana a tarii, de numeroase ori campioana europeana la diferite stiluri de dans si o data, chiar si vicecampioana mondiala. Acum, dupa ce un “bebe mic” a aparut pe lume, Mirona a devenit antrenoare de dans…dar acest lucru n-a impiedicat-o sa ne prezinte luni seara, odata cu “Banchetul implinirii a 20 de ani de existanta a Companiei Gliga”, un specatacol de exceptie. A fost prima surpriza a serii! A doua, a fost concertul de colinde a lui Stefan Hrusca, care, in final, insotit de vocile tuturor celor aproape 400 de participanti la banchet, a omagiat munca reghinenilor si a familia Gliga prin cantarea “Multi ani traiasca…", a fost un moment emotionant, intreaga asistenta s-a ridicat in picioare si a fredonat urarea alaturi de marele nostru bard. Toate acestea s-au petrecut intr-una din cele 4 sali de antrenament a scolii de dans sportiv de care dispune compania... Dl. Vasile Gliga, pe langa faptul ca e om politic, este si presedintele Federatiei Nationale de Dans Sportiv. Fiica cea mare a familiei, Dumitrita, pe langa actrivitatea specifica familiei, editeaza si singura revista cu profil de dans sportiv din tara ”Flash Dance”.

Langa modernul gimnaziu Mirona, se afla Magazinul de prezentare a produselor Companiei Gliga…viori, violine, violoncele, contrabasuri, statuete de lemn. 98% din productia fabricii din Reghin merge la export. Dar, Dumitrita si Mirona, mai au si un frate mai mare, Cristian Vasile Gliga, care activeaza in prezent in Passadena (USA) si care se ocupa cu aceleasi lucruri ca si restul familie, managementul si marketingul instrumentelor muzicale. Pe piata muzicala americana “site”-ul comercial Gliga, ocupa primul loc.

Pentru a vizita Expozitia de instrumente muzicale, accesul e liber, pentru a vizita insa Gimnaziul privat Mirona, salile de antrenament (unde au fost cooptati cei mai buni antrenori straini ai momentului), sau pentru a urmari fluxul tehnologic “d’al capo al fine”, al fabricarii unei viori, trebuie obtinuta o aprobare. Doamna directoare Rodica Marc a avut intotdeuna amabilitatea sa ne-o dea. Dl inginer Catalin a fost intotdeauna ghidul nostru de specialitate al grupurilor sosite din Franta, Belgia sau Romania.

Familia Gliga e-o familie unita. Atat domul Vasile Gliga cat si doamna Elena Gliga, dar si copiii lor, au fost inzestrati de natura cu o inima mare, cu un caracter bland, cu multa bunatate si altruism, calitati care, daca ramai mai mult timp in preajma lor, vei constata ca devin “molipsitoare”.

Dar nu totul a avut pe-aceste meleaguri, savoarea parfumului de roze. Inceputurile au fost grele. Intr-o baraca, in anul 1991, intreaga familie Gliga reusea sa confectioneze doar doua viori. Cu banii obtinuti pe ele, familia se intretinea, pana si una dintre fete era nevoita sa slefuiasca cu manutele ei fragile, carcasa viorii. Apoi, in jurul acestor oameni inimosi au aparut si alti specialisti “de prima mana” din Reghin. S-a format un mic colectiv. In primii ani beneficiile au fost mici. Dar nimeni nu avea de gand sa cedeze. Prezentarea si afirmarea viorilor “Gliga” la targurile internationale, nu era o treaba usoara... Dar, ca o picatura ce cade mereu si mereu, tenace, in acelasi loc si formeaza in final o stanca de calcar, acest colectiv a reusit sa “patrunda pe piata internationala”. Dupa 5 ani au aparut si rezultatele, iar la aniversarea de 10 ani de la prima lor vioara, in anul 2001, familia Gliga si viorile “made in Reghin”, castigasera deja o mare parte din piata europeana, apoi si pe cea americana...

Aproape intreaga zamislire a unei viori de rezonanta, ce necesita 270 de faze diferite de lucru, e manuala. Dintr-un bustean de 2,5 kg, se obtine in final o vioara de doar…250 de grame.

Si totusi, pe langa munca, perseverenta, iubire de oameni si bunatate, familia Gliga a avut si un dram de noroc. Pe valea Gurghiului creste “paltinul creţ” si “molidul de rezonanta”, cele doua elemente ce dau farmec acordurilor unei viori. La 1000 de copaci, gasesti un singur paltin de valoare. Nici molidul de valoare nu e usor de gasit. Exista specialisti care intreaga zi “ciocane” copacii prin padure si dupa sunet ei isi dau seama daca din acel arbore va iesi o vioara de calitate. Stradivarius si Guarnieri isi trimteau aici, pe valea Gurghiului (numita si "valea italianului"), specialistii lutieri, ca sa caute materia prima pentru celebrele lor viori ce-au incantat intreaga omenire. O vioara Stradivarius, proprietate a maestrilor Ioan si Madalin Voicu, a fost donata statului roman, si astazi, cu ea canta doar cei mai buni violonisti ai tarii. Dar, viorile Gliga sunt la fel de bune. Insusi maestrul Yehudi Menuhin, i-a adresat o scrisoare de felicitare acestui om care a dat glas padurii. Acestui om care a facut padurea sa cante.

Fabrica de instrumente muzicale din Reghin, e structurata pe 3 nivele si se afla langa Expozitia de instrumente muzicale si Gimnaziul Mirona. Aici lucreaza multi tineri, la cioplit, la slefuit, la taiat, la fasonat sau la finisat lemnul, . E-o munca grea si exclusiv manuala. Intr-una din destainuirile sale, dl. Gliga afirma, ca nimic n-ar fi reusit sa faca in viata fara ajutorul sotiei sale si a copiilor sai. Tot dânsul, a prevazut suprasaturarea pietei instrumentelor muzicale din lume, afirmand. ca “de o vioara nu ai nevoie in fiecare zi, ea se schimba odata la 20 de ani, dar de mancare ai nevoie zilnic”. Asadar, dl. Gliga si-a diversificat productia, investind in agricultura, zootehnie, piscicultura sau viticultura.

Acest articol l-am scris intr-un moment in care tara noastra este aratata prea des cu degetul, pe nedrept. S-ar parea ca ducem lipsa de valori, dar nu e deloc asa. Mergeti la Reghin si veti intalni acolo oameni buni, drepti, harnici si ospitalieri. Oameni cum nu mai gasesti astazi nicaieri in lume.

Reghin, oraş al dansului şi al viorilor

Cu bărbaţi mândri si femei frumoase

Trimite în cele patru colţuri ale zărilor

Faima unei naţii primitoare şi voioase

Dorgo

@Webm te rog videoclipul, mersi

http://www.youtube.com/watch? v=-xraIOU5epk

---

VIZUALIZĂRI: 5581 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI