Cheile Brusturețului – natură la superlativ

TIPĂREȘTE

Bazinul râului Dâmbovița este bogat în fenomene carstice de genul cheilor și peșterilor, cele mai cunoscute fiind Cheile Mici ale Dâmboviței (vezi impresii), Cheile Dâmbovicioarei (vezi impresii) și Peștera Dâmbovicioara (vezi impresii), parcurse cu câțiva ani în urmă.

În această vară, pornind de la Camping Panorama unde ne-am instalat cortul (vezi impresii), am parcurs la pas Cheile Brusturețului, până la cabana cu același nume. Se poate ajunge și cu autoturismul, drumul pietruit e ok, dar unde mai e farmecul călătoriei? Plus că aveam un puști cu noi care dorea să meargă în drumeție!

Din DN 73, în localitatea Podu Dâmboviței, accesăm șoseaua destul de îngustă ce merge spre Peștera Dâmbovicioara, oprim o clipă înainte de a pătrunde în Cheile Dâmbovicioarei pentru a plăti unui ranger 3 lei/persoană acces în Parcul Național Piatra Craiului, apoi parcurgem încet acest prim sector de chei. Pereții înalți de stâncă ne impresionează încă o dată, se poate staționa în 2-3 alveole unde există și bănci. Depășim zona Peșterii Dâmbovicioara (zona gurii de acces a fost refăcută, construcția de lemn e drăguță), situată într-un al doilea sector de chei (Cheia Peșterii); aici întâlnim ceva animație și vedem câteva tarabe cu produse alimentare și suveniruri-prostioare.

Ajungem în zona Valea Rea unde se termină asfaltul și sunt câteva gospodării și case de vacanță; aici lăsăm și noi autoturismul, pe o platformă lângă râul Brustureț. Suntem la câțiva pași de Izvoarele din Plai, o serie de fire de apă care țâșnesc din munte și se preling sub forma unor mici cascade.

Pornim voioși spre cheile care se deschid în fața noastră – vorbim de mai multe sectoare: Cheița Brusturețului, Cheia Muierii și Cheile Brusturețului (Cheia Lungă și Cheia Strâmtă) – sorbind cu nesaț aerul de munte și bucurându-ne de răcoarea oferită de pereții de stâncă și vegetație. Râul Brustureț ne însoțește cu zgomot când pe o parte, când pe alta a drumului pietruit; talvegul râului e compus din pietre șlefuite de o culoare gălbuie care ne atrage permanent privirea, ici-colo s-au format mici paturi de nisip pe fundul albiei.

Traversăm și vreo două spații mai largi, un fel de poienițe, trecem și pe lângă izbucul „La Gâlgoaie” , unde vedem doar un șuvoi de apă rapid ieșind de sub o construcție – acolo se captează apă minerală naturală îmbuteliată sub numele „Apa Craiului” . La un moment dat pereții de piatră se apropie atât de mult încât de la distanță crezi că se unesc, brazii se infiltrează printre crăpături îmbrăcând stâncile în verde intens, iar floricele de diverse culori înviorează zidurile întunecate. Nu a lipsit vânătoarea de frăguțe de-a lungul întregii drumeții.

În zona Valea Muierii, loc pe unde trece un fir de apă și se desfășoară Cheia Muierii, vedem câteva trasee de escaladă pe peretele vertical numit Pintenul Muierii. Faleza de piatră sub forma unui amfiteatru natural ascunde la ceva înălțime portalul de intrare în Peștera Dracilor sau Gaura Brusturețului. În acest sector de chei de pe Valea Brusturețului sunt mai multe trasee de escaladă sportivă și alpinism (eclimb.ro/useri/geo_bivua ... _cotat_UIAA.pdf).

Ieșim din sectorul de chei, spațiul se lărgește, mergem circa 500 m și ajungem la Cabana Brustureț din curtea căreia se auzea o melodie populară la volum măricel. Situată la o altitudine de circa 1000 m cabana a fost dată în folosință în 1969. De fapt acolo exista un adevărat complex turistic format din cabană, căsuțe de camping și restaurant. Din anii 2000 și ceva a fost închisă, apoi s-a mai modernizat cât de cât și s-a redeschis. Restaurantul arată bine la interior, cabana la fel la exterior. În cursul săptămânii nu cred că ajung foarte mulți aici; noi am dat de un cabanier simpatic care ne-a dat câteva lichide reci de la frigider pe care le-am savurat la mesele de pe terasă. Pe drumul de întoarcere tunete înfundate și câțiva stropi de ploaie ne-au anunțat sosirea unei ploi mai consistente.

Concluzii. Cheile Brusturețului sunt mai sălbatice, mai strâmte și mai puțin circulate față de cele din aval, ale Dâmbovicioarei. Acest lucru te face să te simți mai aproape de natură, îți oferă mai multă libertate de a te simți bine. Recomand o incursiune relaxantă perpedes în aceste chei, pe traseu bandă albastră, pentru încărcarea bateriilor.

Alegeri inspirate!

---

VIZUALIZĂRI: 1205 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI