EXCELENT
GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Dealul Perkö din Sînzieni, o dilemă aflată la granița dintre istorie și geografie
Pornit acum două toamne din Târgu Secuiesc spre nord, pentru a vedea Depresiunea Cașin, odată ieșit din oraș, privirea mi s-a agățat fără să vreau în dreapta, de “ceva” … Ceva-ul ăsta m-a făcut să ridic ușor-ușor, piciorul de pe accelerația atât de prietenă drumul drept și să privesc surprins cum, pe măsură ce mă apropiam de prima localitate, un fel de deal izolat astupa privirea spre catena nordică a depresiunii Târgu Secuiesc. Odată intrat în localitate, am oprit și... am oftat... privind la un fel de măgură. La poale se ițea un turn zvelt, iar în vârf trona un moț apetisant din alb și roșu, pus absolut indecent la vedere, numai bun de agățat în treacăt dependenții de senzații excursionistice. Și acum țin minte senzația înfrigurată că VREAU să văd ce e acolo..., dar, cum tempus fugit și eu aveam un alt obiectiv, m-am limitat la a căsca gura din mașină, căutând cu ochii o cale de acces, pentru viitor. Oricum, mi-am promis să revin.
La începutul verii următoare, cum mie tot îmi place să mă plimb printre secui, am zis să fac un tur la Târgu Secuiesc. Zis și făcut, m-am pus pe buchisit și mi-am stabilit obiectivele. Am aflat astfel că dealul cu pricina, care aparține de satul Sînzieni, se numește Perkő și că în vârful lui, moțul care se ițea în toamna de dinainte era cel mai probabil o capelă închinată Sfântului Ștefan, construită undeva prin secolele de început ale secuimii.
Zis și făcut, aș că am abordat dealul, într-o vâjâială pornită de la Cetatea Ika din Cernat și terminată la atelierul de turtă dulce al lui Szántó József din Târgu Secuiesc (vezi impresii). Obiectivul meu era clar, capela, fără să știu prea multe despre zonă. Vâjâiala ca vâjâiala, dar, cum treaba a fost gândită pe repede înainte, am zis că nu ar strica să-mi pun colea, o rezervă de timp și bine am făcut! Unde am făcut rabat a fost la documentarea traseului, ceea ce însă, s-a lăsat cu consecințe...
Bun! Am pornit deci, la drum, 5 km de Târg, accelerație, centrul satului Sânzieni și la dreapta, o fi vreun indicator...
Cert e că am ratat indicatorul oportun și m-am dus un km mai încolo de unde se ițea un drum de pământ la stânga, pornit din asfaltul șoselei care duce spre Estelnic. O fi drumul potrivit... n-o fi... în fine, m-am angajat pe el, știind că garda mea la sol e destul de înaltă. Mă rog, la un moment dat era cât pe ce să renunț, cu tot cu garda mea la sol înaltă, dar nu am făcut-o și cu chiu cu vai am ajuns sus. Aici, Premiul! Sprijinită de liziera nordică a unei păduri de pin, priveliște superbă a depresiunii Târgu Secuiesc, spre Munții Brețcului, se desfășura spre sud. Un drum de creastă mergând de la nord-est spre sud-vest, părea că va conduce spre capelă. Iarbă, soare, din loc în loc stânci mici, și pini mai rari, desprinși de lizieră. M-am angajat pe drum și fără grabă, mai rozând un pai între dinți, mai lenevind un pic, astfel că până la urmă am ajuns unde-mi propusesem, ca să constat că drumul propriu zis de acces, pe care ar fi trebuit să urc, venea din direcție opusă...
Dar, norocul meu: dacă nu aș fi ratat intrarea pe drumul de acces, nu aș fi avut habar de frumoasa creastă a dealului și, ca atare, nu aș fi parcurs-o. Un punct bifat, deci. Aviz amatorilor însă: dacă vreți să o parcurgeți, accesați-o dinspre centrul satului (pe la biserica fortificată) și nu dinspre ieșirea nord-estică a localității. Odată ajunși sus, după ce vizitați capela, dedicați-vă 2 ore de mers pe jos, dus-întors și nu o să regretați. Puteți și cu mașina să mergeți, e drum de pământ destul de ok atât timp cât mergeți pe creastă, dar ar fi păcat să-l faceți stând pe scaun. E puțin abrupt pe porțiunea care urcă din nou prin pădure, după ce coboară de la capelă dar e accesibil. În fine, să scriu acum despre ceea ce vroiam de fapt, la început, să văd.
Capela din vârf, cu hramul Sfântului Ștefan, e construită prin secolele XII-XIII și e un loc de pelerinaj pentru secui (pelerinaj care se desfășoară pe 20 august, anual). Are o forma unui trifoi, cu abside pe toate cele 4 laturi. E posibil să o prindeți închisă, așa că trebuie să aveți un pic de noroc. Se pot vedea părți ale frescei de la 1600. Văruită în alb pe exterior, are un acoperiș vopsit în roșu, o turlă mai mare centrală și câteva turle mai mici, o singură fereastră și o poartă de intrare sculptată. Lângă ea se află un altar în aer liber. De la locul respectiv, există o perspectivă faină asupra Sînzieniului. De la ea (sau spre ea, depinde de perspectivă...), coboară (sau urcă) un drum de acces, tot de pământ, care ajunge la asfalt, trecând pe lângă Biserica fortificată “Sfântul Duh” . Nu e prea hazos și se vede că e folosit din plin, iar curățenia lui nu pare a fi punctul forte. În tot cazul e cel mai scurt și cel mai accesibil.
Dacă tot suiți pe drumul cel mai scurt, nu trebuie să ratați biserica romano-catolică fortificată de la baza dealului, la a cărei fortificație cu 4 bastioane cilindrice, de colț, ar fi contribuit și soția domnitorului Alexandru cel Bun. Construită în secolul XV, are altarul din secolul XVII. Lateral în raport cu intrarea se găsește o coloană masivă din piatră cu o ciudățenie, în sensul că soclul este un pic rotit. Suind apoi, se ajunge la o bifurcație, de unde se suie spre dreapta pe un drum cu ceva stâncării, ca să ajungi la capelă și unde se află un panou cu o hartă a regiunii. Voi însă, înainte de a sui, merită să mergeți câteva zeci de metri înainte pe drum, spre o stâncă pe care se află o cruce. Cocoțați pe stâncă, la baza crucii, veți avea o perspectivă asupra văii Cașinului, în drumul ei spre pasul Cătrușa.
Dacă e să aveți timp și dizpoziție, urmând drumul din stânga (cel care nu urcă pe platou, ci cel pe care se află piatra cu cruce), ajungeți la un izvor de apă minerală, la capătul satului Cașinul Mic. Pentru a-l găsi, e suficient să pedalați cu Google Maps, întrucît e marcat pe hartă.
E loc de consumat un calup de câteva ore bune, așa că rezervați-vă timp suficient, că altfel e păcat... Dealul pe creastă, la pas - 2 ore; capela, în liniște - 30-45 de minute cu tot cu paiul ținut în gură privind la peisaj; piatra cu cruce, 20 de minute; biserica fortificată - 30 de minute; izvorul - 1 oră, că doar o să vreți să vă mai și odihniți... Și la asta dacă mai adăugați și un al doilea pai și-un fluierat printre dinți, alături de o masă pusă pe un ștergar în vârf de deal, cu un picotit așa... de siestă, se mai fac 2 ore.
Enjoy it!
P. S. La biserică (unde ținea lecții de cor preotul unei ciurde de copii) și la izvor, nu m-am spetit să fac poze, iar de la crucea de pe piatră nu am poze care să nu fie, IMHO, private. Foto cu pădurea din interior e de la unul dintre puradei.
LOCAȚIE și ÎMPREJURIMI
Locația este pe "Drumul Nemirei"
despre DISTRACȚIE & RELAXARE
Super fain... Merge după aia o turtă dulce la atelierul lui Szántó József
Trimis de Qvadratvus in 03.09.21 23:04:57
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în TG SECUIESC.
2 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Qvadratvus); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
2 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Câteva amănunete în plus, de la Dr. Google:
* înălțimea dealului: 719 m
* dealul e declarat rezervație naturală de interes local, pe motiv că acolo cresc dediței. Rezervația are 350 de hectare și cuprinde teritorii din comunele Sînzieni și Poian.
* biserica fortificată nu este deschisă permanent, așa că și aici trebuie un pic de baftă, sau, cel mai bine, să chitiți orele de slujbă. BTW, existența ei este strâns legată de existența unei cariere de piatră aflată la poalele dealului. Planul fortificației
* locația aparține unei zone căreia localnicii îi spun "pământul sfânt", pe motiv că aici s-a păstrat și după Reformă, o puternică religiozitate de tip romano-catolic.
* capela de pe deal (cu zidărie din piatră și boltă din cărămidă) este în stil romanic, dar are însă portalul (ancadramentul sculptat pe la 1686, se pare că la Brașov) în stil renascentist. Seamănă cu capelele Inima lui Iisus de la Odorheiu Secuiesc şi cu Rotonda de la Geoagiu-Băi și are în fresca interioară (realizată prins ecolul XVIII de un pictor brașovean) imagini ale sfinților Ștrfan, Emeric și Ladislau. Forma capelei este cea a unui pătrat cu 4 loburi (abside semicirculare), alăturate acestuia, iar acoperișul are 5 turle (turnulețe - laanternă), cea centrală fiind pe post de clopotniță.
* procesiunea de pe dealul Perko are, încă din perioada comunistă și o bogată simbolistică etnică și nașională maghiară.
* obiectivele descrise mai sus sunt incluse în "Drumul Nemirei", un traseu de 230 de km din zona Covasnei, care include aproximativ 50 de localități și 100 de monumente și alte obiective turistice (inclusiv naturale). Traseul, de principiu se străbate cu autopasul, bicicleta sau alte mijloace "verzi", gen cai sau căruțe/trăsuri.
* Link către Centrul Național de Infromare și Promovare turistică Târgu Secuiesc: cnipttargusecuiesc.ro/#prima-pagina
@Qvadratvus: Un loc interesant, mulțumim pentru prezentare.
Citisem câteva cuvinte despre capelă prin 2013 când am petrecut câteva zile în orașul Covasna. Cu acea ocazie am făcut un mic tur prin zonă, ajungând și la biserica fortificată din Sânzieni - vezi P07 din articol (vezi impresii) - frumoase locuri.
Alte info:
* Capela „Sf. Ștefan” apare pe stema comunei Sânzieni (lh3.googleusercontent.com ... o24aDm6fPD7N_Aw).
* Pentru o panoramă exterioară/interioară a capelei accesați link-ul: virtualisszekelyfold.ro/ro/pano/2. La interior se poate vedea pictura păstrată în absida altarului, precum și fragmentele de pictură/inscripții de deasupra ușii de acces. Site-ul web găzduiește numeroase panorame din Ținutul Secuiesc - explorați și veți descoperi imagini superbe.
Numai bine!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Oct.2023 # KÉZDI sau Târgu Secuiesc în alte cuvinte — scris în 21.10.23 de AZE din SIBIU - RECOMANDĂ
- Sep.2020 Târgu Secuiesc - „Orașul breslelor, cizmarilor și al curților” ... și al păpușilor! — scris în 06.12.20 de crismis din GALAțI - RECOMANDĂ
- Aug.2020 Mestecănișul de la Reci — scris în 11.09.20 de Qvadratvus din PIATRA NEAMț - RECOMANDĂ
- Aug.2020 Targu Secuiesc - un oras plin de istorie si traditie — scris în 24.08.20 de mishu din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2020 Atelierul de turtă dulce al lui Szántó József din Târgu Secuiesc — scris în 24.08.20 de Qvadratvus din PIATRA NEAMț - RECOMANDĂ
- Oct.2016 O zi in judetul Covasna — scris în 25.11.16 de Dan&Ema din BUCURESTI - RECOMANDĂ