Cheile Șușiței – creație continuă a Naturii

TIPĂREȘTE

Pentru pitorescul peisajelor, obiective cultural-istorice și relaxare deplină alegem de multe ori să revenim într-o anumită zonă. Totuși de fiecare dată încercăm să găsim și locuri noi, fie ele de importanță locală, fără o amploare națională vădită. Pentru a îmbina cultura cu natura am căutat ceva oarecum apropiat de locul cazării, pensiunea Andreea din Baia de Fier (vezi impresii). Cercetând harta online am descoperit acest sector de chei situat în apropierea municipiului Târgu Jiu: Cheile Șușiței.

Întrucât vremea era destul de mohorâtă, mai mult o toamnă târzie decât plină iarnă, ne-am deplasat toată ziua cu autoturismul până la punctele de interes. Urmând drumul național care iese din Târgu Jiu către Baia de Aramă și Băile Herculane după numai câțiva kilometri virăm pe un drum județean urmând indicațiile aplicației de navigație. Șoseaua asfaltată ne poartă cale de peste 15 km până în zona submontană a munților Vâlcan străbătând câteva sate cu accente picturale.

Sate gorjene tradiționale

În drum spre chei am traversat două sate, Curpen și Vaidei, care păstrează încă trăsăturile arhitecturii tradiționale a Gorjului submontan. Sate de tip răsfirat așezate pe valea râului Șușița și versanții văilor secundare păstrează încă multe gospodării tradiționale formate din casa de locuit, anexele destinate creșterii animalelor și acareturile necesare depozitării produselor agricole și alimentare.

Am fost fascinat de îmbinarea perfectă dintre piatră și lemn în procesul de construcție a caselor, dar și gardurile vechi din bolovani de piatră de râu. Având în vedere zona în care ne aflăm e de înțeles că a existat materie primă din belșug! Piatra s-a utilizat pentru realizarea soclului, de multe ori înalt pentru a face loc beciului, nivelul superior fiind realizat din lemn de stejar. Dacă inițial se utiliza pentru acoperirea caselor șița ori șindrila, ulterior țigla a ajuns la putere. La mai toate casele vechi nu lipsește prispa cu parapeți din lemn traforat și stâlpi împodobiți cu crestături decorative. Stâlpii de pridvor din satul Curpen fac parte dintre cele mai vechi reprezentări ale civilizației lemnului de factură populară din nordul Gorjului.

Porțile din lemn abundă în decorațiuni sculptate cu o simbolistică populară deosebită; gardul din piatră de râu și fântâna nu lipsesc din peisaj. Am oprit de mai multe ori în fața unor gospodării pentru a face fotografii, dar multe le-am admirat din mersul autoturismului.

Cheile Șușiței

Asfaltul se termină la intrarea pe drumul forestier Șușița Verde, lângă Ocolul Silvic. Dar chiar înainte de a se termina ultimele case ale satului Vaidei ghicim profilul sectorului de chei, versanții apropiindu-se tot mai mult iar locuitorii fiind siliți să exploateze fiecare petec de pământ disponibil pe malul râului. La un moment dat peretele de stâncă se înalță chiar la marginea șoselei, mai multe grote căscându-se în zidul de piatră. Ici-colo punți de lemn traversează râul, vedem și un izvor de unde oamenii se alimentează cu apă.

Lăsăm autoturismul într-o alveolă imediat după ce se termină drumul asfaltat și facem câțiva pași pe jos; șoseaua forestieră continuă o bucată în stare bună. Poposim pe malul râului învolburat, cu creste înspumate, cu debit crescut din pricina ploilor recente. Pe râul Șușița se află o captare de apă potabilă pentru orașul Târgu Jiu, iar puțin mai sus cascada Vaidei. De fapt, de-a lungul cursului de apă, aflându-ne într-un sector de chei, sunt prezente mai multe cascade, de înălțimi diferite.

Se pare că undeva mai sus se află niște cuptoare vechi închise în care se ardea lemn pentru a obține mangal, așa-numite „bocșe” . De asemenea, din cheile Șușiței se ajunge sus în munte pe mai multe trasee turistice. În satul Vaidei găsiți un centru de informare și promovare turistică, dar nu cred că mai e deschis; în curte găsiți un panou cu harta zonei.

Alegeri inspirate!

P. S. Pe un drum paralel se ajunge la Poiana lui Mihai Viteazul din Schela Gorjului, unde se află un monument din piatră și bronz înălțat în 1932 de „Liga Cultul Eroilor” . Monumentul marchează locul pe unde voievodul a trecut în anul 1600 în Transilvania, prin Pasul Vâlcan (verticalonline.ro/%E2%80% ... 9i-povestea-lui).

---

VIZUALIZĂRI: 1309 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI