GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Castelul Sükösd - Bethlen
Plecăm din București spre Ploiești pe care îl ocolim, apoi facem un prim popas la Câmpina pentru cafeaua pe care - trebuind să ajungem devreme la întâlnire - nu reușiserăm să o bem acasă. Valea Prahovei nu ne-a creat probleme de trafic așa cum ne așteptam, în schimb, la Predeal, ceața deasă care depunea stropi grei de umezeală pe parbriz ne-a făcut să credem că am pășit cu stângul în micul nostru circuit care abia începea. Ocolim și Brașovul și ne îndreptăm spre Sighișoara. Cerul s-a mai degajat, a apărut și soarele, iar speranțele noastre de vreme bună au reînviat.
Din E60 (DN13, Brașov - Sighișoara) trecând de localitatea Hoghiz, dar înainte de Rupea Gară, la indicator, am părăsit drumul național. Spre dreapta, pe DJ131C, după vreo 10 km am ajuns la Racoș. Am făcut prima oprire în sat, la Castelul Sükösd-Bethlen, o construcție cu o istorie interesantă, care zace în ruină străduindu-se să supraviețuiască. În comună mai sunt și alte obiective demne de atenția vizitatorilor, obiective la care voi face referire într-un articol viitor. Le-am amintit aici pentru că trebuie spus că vizitele la toate obiectivele se fac cu plata unei singure taxe (adulți - 20 lei/persoană, copii cu vârsta cuprinsă între 4 și 15 ani - 15 lei/persoană, iar cei sub 4 ani - gratuit. Noi, fiind în grup, am achitat câte 15 lei/persoană).
Despre Castelul Sükösd-Bethlen
Primele referiri documentare privind Castelul Sükösd-Bethlen datează din 1636 când se amintește de o construcție cu trei camere, înălțată în perioada 1594-1603 din dispoziția lui István Sükösd, extinsă mai apoi de György Sükösd. Pe baza unei inscripții vizibile pe fațada turnului de sud-vest, făcută publică de baronul Balázs Orbán - "Soli deo gloria Extrui fecit ex fundamento Georgius Sükösd A. D. 1624.9. maj. " - literatura de specialitate reține ca dată a construirii castelului anul 1624.
Se presupune că extinderea construcției și edificarea turnurilor circulare de colț datează din primele decenii ale sec. XVII.
După moartea lui György Sükösd (1631), castelul este preluat de Peter Budai, perceptor, om politic cu legături diplomatice cu voievozii din Țara Românească și din Moldova, care primește clădirea ca donație din partea principelui Barcsai Ácos în 1660. În 1694, după moartea acestuia, neavând urmași, întreaga proprietate intră în posesia fiului său adoptiv, Sámuel Bethlen (1663-1708).
Instabilitatea politică de la începutul sec. XVIII a impus fortificarea castelelor deja existente, motiv pentru care Sámuel Bethlen a înălțat zidurile și turnurile bastioanelor, precum și turnul de la intrare, cu ancadramente de piatră la ferestre.
Piatra cioplită montată deasupra intrării din sud a castelului reprezintă blazonul familiei Bethlen - șarpele încoronat, cu măr în gură, și inscripția care enumeră și funcțiile deținute de Sámuel Bethlen: locotenent al ținutului Küküllö (Târnava Mică) și căpitan general al Scaunului Mureș - COMES SAMVEL DE BETHLEN COMES COMITATUS DE KÜKÜLLŐ, AC SEDIS SICULICALIS MARUS CAPITANEUS UTROBIQUE SUPREMUS. 1700.
Castelul nu a fost locuința permanentă a familiei Bethlen. Timp de 200 de ani a servit ca locuință temporară pentru familie, dar și pentru ofițeri si personalul de serviciu. După 1873 castelul intră în proprietatea contelui Teleki Sámuel, explorator și om de cultură, vestit pentru expedițiile sale în Africa.
Începutul sec. XX coincide cu începutul procesului de degradare a Castelului Sükösd-Bethlen. Trecut în proprietatea comunității locale, castelul a suferit modificări. S-a intenționat amenajarea unui orfelinat, iar o perioadă de timp a fost depozit de grâne și grajd pentru animale. Zidul dinspre strada principală a fost spart pentru a se permite accesul mașinilor de mare tonaj. Din 1962 anexele castelului au devenit depozit de cereale pentru CAP - ul din localitate, iar unul dintre turnuri a devenit stație de pompieri. Cutremurul din 1977 a avariat grav construcția și așa destul de degradată, ducând la dărâmarea turnului de nord-est.
Comunitatea locală este interesată de conservarea ansamblului arhitectonic. În 1992 din inițiativa pastorului bisericii reformate din comună a fost înființată Fundația Bethlen prin intermediul căreia s-au strâns fonduri cu care s-a început renovarea castelului. În prezent, Castelul Sükösd-Bethlen se află în administrarea Asociației Alsórákosért, dar lucrările de renovare se pare că stagnează.
Vizita noastră la Castelul Sükösd-Bethlen
De la căsuța de lemn amplasată lângă zidul gros al cetății, în timp ce ghidul îndeplinea formalitățile de intrare pentru grup, am procurat un pliant pe care l-am citit de îndată, eu neștiind nimic despre Castelul Sükösd-Bethlen - obiectivul pe care urma să-l vizităm.
Castelul Sükösd-Bethlen sau, mai simplu, Castelul din Racoș, se află în centrul satului, are un plan patrulater, cu turnuri circulare la fiecare colț. În latura sudică, sub un turn înalt, cu bază pătratică, se află intrarea în curtea interioară. Am aflat că inițial castelul era înconjurat de încă un zid de apărare, mai scund, cu bastioane, din care astăzi se mai păstrează doar rămășițe pe latura sudică. De asemenea, castelul era înconjurat de un șanț de apărare (umplut începând cu anul 1911) cu pod rabatabil amplasat în fața porții.
Deoarece castelul este în renovare de câteva decenii, zidurile acestuia sunt în mare parte netencuite. De îndată ce am pătruns în curtea interioară, privirile mi-au rămas ațintite pe zidul din dreapta, din piatră, lângă care își așteaptă finalizarea un cerdac de cărămidă și beton, sprijinit pe stâlpi circulari, din aceleași materiale, estetic fără nici o legătură cu restul ansamblului. O scară de lemn, nouă, robustă, facilitează urcușul la primul nivel de unde se poate admira și fotografia întreaga curte cu construcțiile înconjurătoare.
Singurul turn care comunică direct cu locuința este cel de sud-est, legătura făcându-se printr-un coridor îngust, boltit. Poți circula liber pe acest coridor, absența ușilor permițând și o privire în încăperile goale, cu ziduri doar din cărămidă, fără tencuială.
Foarte interesant mi s-a părut turnul sud-vestic. Aici se află bucătăria castelului. La parter, în nișe cu arcade ușor reliefate, erau vetre, plite, cuptoare, precum și rafturi pentru veselă și toate cele trebuincioase într-o bucătărie mare. Acoperișul foarte înalt, boltit, este străbătut de un horn țuguiat, din cărămidă.
Am urcat pe scara abruptă, din lemn, până la nivelul superior de unde acest ciudat horn poate fi studiat mai bine. Am urcat și pe alte scări, tot din lemn, foarte abrupte, puse acolo pentru turiștii curioși și am văzut podul ruinat și ceea ce a mai rămas din încăperile de la cel mai înalt nivel. Pe una dintre laturile ansamblului arhitectural se disting încăperi auxiliare, foste depozite de cereale și de alimente și poate grajduri de cai. În zidurile roase de vreme, se evidențiază guri de tragere și de observație realizate în unghi optuz, orientate către inamic. Unele dintre ele sunt la nivel mic, direcționate spre spațiul care precede intrarea în incintă făcând-o astfel mai ușor de supravegheat și de apărat.
Din cele relatate de ghid referitor la trecutul Castelului Sükösd-Bethlen am reținut că prin anii 1860 castelul - împreună cu celelalte proprietăți care aparțineau de acesta - a fost oferit spre cumpărare foștilor iobagi din Racoș. Din cauză că moșia avea și păduri aducătoare de profit semnificativ, Banca Comercială și de Credit din Transilvania de unde localnicii voiau să împrumute banii necesari cumpărării moșiei, a oferit un preț mai bun, moșia intrând astfel în posesia băncii. În 1903 comunitatea locală a reușit totuși să cumpere domeniul - împreună cu castelul - de la Sámuel Teleki plătind suma de 420.000 de coroane. Documentele vremii menționau: "dacă tranzacția se realizează, în acel caz castelul domnesc din Racoș va fi păstrat, renovat și întreținut pe veci de cumpărător". Cu toate acestea, după numai 10 ani încep să apară primele semne de degradare.
Prin vechimea lui și prin strădania localnicilor de a-l conserva și de a-l valorifica turistic, Castelul Sükösd-Bethlen - inclus în Lista monumentelor istorice din județul Brașov - m-a impresionat. Chiar dacă așteaptă de zeci de ani să fie refăcut, banii adunându-se cu țârâita, se speră la un viitor mai bun.
Trimis de iulianic in 10.08.22 08:49:25
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în VISCRI [BV].
4 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
4 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@iulianic: Am vizitat castelul acum vreo 6-7 ani, pe atunci nu se percepea nicio taxă de vizitare; mai mult decât atât, nici nu exista un program de vizitare, ci trebuia să suni la un număr de telefon afișat la intrare și venea o tanti în vârstă să deschidă. De asemenea, scările alea nu prea erau amenajate, mi se pare că și scria pe undeva că te cocoți pe proprie răspundere... Și, desigur, nici urmă de bănci și loc de joacă pentru copii în incintă! Altfel, zidurile erau cam la fel, din câte îmi amintesc, hornul ce pornește din fost bucătărie țin minte că ne-a impresionat și pe noi în mod special!
Bolta cu horn de deasupra bucătăriei este prezentată de ghid drept HOTĂ, ce-i drept într-o variantă medievală ????
@crismis:
Știu că în trecut nu se percepea nici un fel de taxă pentru vizitare. Nu mă miră faptul că s-a instituit această taxă. Ceea ce mă miră este faptul că se percepe o singură taxă de vizitare pentru toate obiectivele de la Racoș. Mă întreb cum se procedează în cazul celor care nu au timp, nu pot sau nu vor să le viziteze pe toate. Pe un colțișor al pliantului pe care l-am primit de acolo scrie: „Veniturile din plata biletelor sunt investite în protecția și amenajarea ariei protejate și a castelului, precum și la dezvoltarea comunității” .
Chiar e nevoie de așa ceva.
Scările acelea abrupte, din lemn, sunt noi, din scândură foarte groasă. Pericolul de a le urca nu constă în ele însele (nu se pot rupe sub greutatea noastră), ci numai în modul în care noi le abordăm, cum călcăm pe trepte, cum amețim...
Împreună cu continuarea / continuările sale, articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinație.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jun.2023 Etna Romaniei, situl geologic Racosul de Jos — scris în 17.06.23 de raducondurache din SFANTU GHEORGHE - RECOMANDĂ
- Aug.2022 Racoș și minunile lui naturale — scris în 16.08.22 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2021 Racoș – fenomene geologice și istorie într-un singur areal — scris în 08.10.21 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Sep.2020 Comorile naturii si ale istoriei din zona Racos — scris în 27.02.22 de geani anto din GALAţI - RECOMANDĂ
- May.2019 Racoș, o experiență unică — scris în 17.06.20 de mprofeanu din PITEşTI - RECOMANDĂ
- Oct.2018 Vulcanul Stins, Lacul de Smarald și Coloanele de Bazalt de la Racoș, obiective minunate de vizitat în Rezervația naturală Complex Vulcanic Racoș — scris în 20.10.18 de Dana2008 din TîRGU MUREş - RECOMANDĂ
- May.2018 Satul Racoş (Bv) şi coloanele de bazalt — scris în 20.06.18 de profesor73 din BUCUREşTI - RECOMANDĂ