ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 16.08.2022
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 24.05.11
STATUS: APOLLO
DATE SEJUR
AUG-2022
DURATA: 1 zile

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTA MEDIE REZULTATĂ
100.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Descoperă Racoș și 'comorile' ascunse ale zonei

[fb]
NOU TIMP CITIRE: 10 MIN

Racoș și minunile lui naturale

TIPĂREȘTE URM de aici

Hans Christian Andersen spunea că "A călători înseamnă a trăi".

Dacă fiecare dintre locurile vizitate înseamnă o amintire care devine tot mai vie de fiecare dată când o povestim, atunci, să povestim! Și dacă fiecare poveste este un nou motiv pentru a călători, atunci, să călătorim!

Munții Perșani, întinși pe aprox. 1000 km², situați la limita de vest a Țării Bârsei, între Carpații Orientali și Carpații Meridionali, au altitudini joase (800-1000 m) și multe pasuri accesibile ceea ce-i face un fel de punte de legătură între Țara Bârsei și Podișul Transilvaniei. Aceasta a fost și calea pe care am urmat-o noi în drumul spre Transilvania din cadrul circuitului Nordul Apusenilor - Satu Mare. Dar, vorbind despre Munții Perșani, lumea turistică nu uită a menționa "Paradisul de la Racoș".

În afară de Castelul Sükösd-Bethlen, pe teritoriul comunei brașovene Racoș, iubitorii de călătorii au ocazia să admire peisajele naturale, deosebite, de la Lacul de Smarald, Coloanele de bazalt și Vulcanul stins din dealul Hegheș. Toate aceste obiective se situează relativ aproape unul față de celălalt, iar accesul nu este dificil.

Cu autoturismul, din E60 (DN13, Brașov-Sighișoara) după ce treceți de Hoghiz, dar înainte de localitatea Rupea Gară, la indicator, virați la dreapta, pe DJ131C, spre Racoș. Cei care optează pentru călătoria cu trenul, vor ști că trenul personal, pe linia Brașov-Sighișoara, are stație și în gara Racoș. Noi, călătorind cu autocarul, am făcut prima oprire în sat, la Castelul Sükösd-Bethlen, abia mai apoi abordând și celelalte obiective.

De la început trebuie să menționez două lucruri. Mai întâi că vizitele la toate obiectivele enunțate se fac cu plata unei singure taxe de vizitare (adulți - 20 lei/persoană, copii cu vârsta cuprinsă între 4 și 15 ani - 15 lei/persoană, iar cei sub 4 ani - gratuit. Noi, fiind în grup, am achitat câte 15 lei/persoană). Gândindu-mă la cei care - din diverse motive - nu pot vizita toate obiectivele, e oare normal acest tip de tarifare? În al doilea rând, drumurile între cele trei obiective aflate în afara localității sunt înguste și nu tocmai bune. Există locuri de parcare și chiar bariere dincolo de care accesul autoturismelor nu mai este permis. Dar, nu trebuie să fiți îngrijorați. Deplasarea pietonală este cât se poate de plăcută, iar direcțiile de mers sunt semnalizate. Deci, nu există riscul de a te rătăci.

Lacul de Smarald de la Racoș

În cariera de la Brazi, unde până la începutul anilor 2000 se exploata roca bazaltică, în urma săpăturilor s-a ajuns la pânza freatică. În timp, apa s-a adunat formând un mic lac. Alimentat de izvoare subterane, de precipitații și de apa provenită din topirile zăpezilor de pe versanți, lacul a ajuns în zilele noastre la dimensiuni considerabile. Referitor la adâncimea actuală a lacului se vehiculează diferite cifre, dar fără un fundament științific.

Pe panoul informativ aflat pe mal, citim: "În locul acestui lac, la începutul anilor 2000 era o carieră de piatră, activă, de unde se exploata bazaltul (lava bazaltică solidificată). Bazaltul este folosit mai ales în construcții (drumuri, căi ferate), dar și pentru decorațiuni, statui, etc... Prin încălzirea și extrudarea bazaltului este produsă vata bazaltică, un produs excelent folosit ca izolator termic. Odată cu adâncirea carierei, a fost atins un nivel de la care a izbucnit un mic izvor de apă. Acesta, împreună cu apa de ploaie și topirea zăpezii, a format un lac al cărui nivel crește anual cu câțiva centimetri. Astăzi lacul are o adâncime de 10-20 metri. Culoarea de ' smarald' a lacului se datorează unor alge verzi și a unor particole de rocă foarte mici care se află în suspensie în lac reflectând lumina soarelui. Lacul are diferite nuanțe în diferite perioade ale zilei pentru că își schimbă culoarea în funcție de unghiul de cădere a razelor de soare sau/și în funcție de anotimpuri. Culoarea cea mai intensă este primăvara și vara când înfloresc algele. "

Culoarea deosebită a apei este cea care face ca acest lac să fie unic. Stâncile înalte care îl mărginesc, și ele având o culoare aparte, se reflectă în claritatea luciului de apă creând frumoase peisaje, demne de imortalizat în fotografii.

Scăldatul este interzis în Lacul de Smarald, nu știu dacă și pescuitul. Când am fost noi acolo, un localnic își încerca norocul la undiță. Nu cred să fi prins ceva cel puțin în momentele în care ne-am tot foit noi pe lângă el. Se spune că zona are și un ecou puternic. Nici nu m-ar mira dat fiind că pereții de stâncă sunt înalți și aproape verticali.

Pe cărări late, bătătorite, orientându-ne cu ajutorul săgeților indicatoare aflate la tot pasul, de la Lacul de Smarald, am pornit în căutarea Coloanelor de bazalt.

Coloanele de bazalt de la Racoș

La mică distanță de Lacul de Smarald, cei care ajung acolo pot vedea o altă minune naturală - Coloanele de bazalt de la Racoș. Se spune că locul emană energii pozitive. Nu știu. Știu doar că în apropierea unor locuri deosebite, pe care nu le văd în fiecare zi, mai ales dacă sunt în mediu natural, eu mă simt foarte bine. Să fie din cauza energiilor pozitive pe care le emană?

Coloanele de bazalt de la Racoș, monument al naturii din 1962, fac parte din Rezervația naturală de tip geologic (cu o suprafață de 1,10 ha), declarată arie protejată prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate).

Ca localizare, am specificat partea sud-estică a Transilvaniei (în zona de contact a munților Harghitei și Baraoltului cu Munții Perșani), în nord-estul județului Brașov, în apropierea DJ131C care leagă localitățile Racoș și Augustin.

Impresionantele coloane de bazalt, înalte de 10-15 metri, au rezultat în urma scurgerilor de lavă și au formă pentagonală sau hexagonală. Se înțelege că oricât ne-ar tenta, escaladatul acestor formațiuni este nu doar interzis, ci și foarte periculos. Faptul că roca de bazalt cu precizie cioplită de natură a devenit o importantă atractie turistică în ultimii ani se deduce și din multitudinea de movilițe de pietre formate de turiștii în trecere pe acolo.

Coloanele de bazalt de la Racoș se datorează ultimelor erupții vulcanice care au avut loc pe teritoriul țării noastre în Cuaternarul inferior. Conform celor citite pe panoul informativ amplasat acolo, coloanele s-au format în urma răcirii rapide a lavei vulcanice (de la 1100-1250 grade Celsius). Cu forme de prisme pentagonale sau hexagonale cu diagonalele de aprox. 50-75 cm și cu înălțimi de 10-15 metri, aliniate una lângă cealaltă într-o armonie perfectă, coloanele de bazalt alcătuiesc un perete imens care te duce cu gândul la o gigantică orgă de piatră.

La Racoș, exploatarea bazaltului pentru pavele și criblură a început în anul 1872.

Cei care doresc să admire Coloanele de bazalt și să-și însemne trecerea pe acolo cu o pietricică depusă pe una dintre sutele de movilițe de la baza peretelui cu coloane, nu trebuie să uite că au nevoie de apă, de pălărie și de ochelari de soare. Pe cărarea până acolo nu există locuri umbrite și nici un chioșc sau ceva asemănător de unde să-ți procuri cele necesare în caz de nevoie. În toată zona, dar destul de departe de Coloanele de bazalt, am identificat doar o terasă - Terasa Belvedere Racoș - unde poți găsi ceva de mâncare, o cafea sau o băutură răcoritoare. Nu știu care sunt condițiile pentru că nu am fost acolo. În trecere, am pozat doar panoul cu prețuri (nu știu cât de actuale) expus pe peretele exterior. Pentru edificare, atașez imaginea.

Vulcanul stins de la Racoș

Despre Vulcanul de la Racoș se spune că este vulcanul cu cea mai recentă activitate de pe teritoriul României. Recentă, recentă, dar asta s-a întâmplat - conform specialiștilor geologi - acum multe mii de ani.

În urma erupției și apoi a răcirii lavei, s-au format zgura, bazaltul și roca poroasă și ușoară pe care noi o numim "piatra ponce". Această rocă poroasă și ușoară a fost folosită de localnici la construcții. Chiar și la cea mai impresionantă construcție din sat - Castelul Sükösd-Bethlen - a fost folosită roca de la vulcanul stins.

Din craterul Vulcanului stins de la Racoș a fost exploatată multă vreme și zgura. Ea este cea care dă zonei culoarea aceea roșiatică, specifică. Peisajul este sărac în vegetație. În vârful unui deal, de pe platoul neted, pornesc spre cer formațiuni ciudate, pereți înalți, surpați, într-un amestec de culori (roșiatic, bej-gălbui și negru). În lateral, de o parte și de alta, poți privi în interiorul craterului sau al gropilor rămase în urma exploatării zgurei.

Dacă ați ajuns acolo cu mașina (drumul trece chiar pe la baza dealului cu platoul vulcanic) autovehicolul rămâne aproape de panoul informativ și se continuă pietonal. Escaladarea dealului este cea mai dificilă parte a plimbării prin aria minunilor de la Racoș. Partea bună este că dealul nu este foarte înalt.

Panoul informativ de la marginea drumului ne face cunoscut faptul că specialiștii geologi aseamănă Vulcanul stins de la Racoș cu Vulcanul Etna. Nu-i contrazic, ei știu mai bine. Am văzut Vulcanul Etna, chiar am urcat parțial (cu telefericul, până la altitudinea de 2.500 m). Muntele este negru, aerul viciat de gaze, iar peisajele sunt sinistre. Deși ești la înălțime, ai senzația că te apropii de iad. N-am avut aceleași trăiri la Vulcanul stins de la Racoș. Culoarea predominant roșiatică datorată oxidării termice a rocii care conține mult fier, stabilitatea terenului pe care calci (la Etna terenul nu este sigur, pe cărarea netasată piciorul afundându-se în zgura neagră) fac diferența.

Pe panoul informativ căruia e bine să-i acordați câteva minute, specialiștii ne vorbesc despre conul de scorie de pe dealul Hegheș și despre produsele vulcanice de aici (cenușa - particole mici, sub 2 mm în diametru, lapilii - fragmente de rocă de 2-64 mm în diametru și bomba vulcanică - bolovani de lavă solidificată mai mari de 64 cm în diametru).

Am aflat că Vulcanul stins de la Racoș s-a redeschis de curând, anumite lucrări și - se zice - niște filmări, au sistat accesul publicului larg pentru o bună perioadă de timp. De aceea Vulcanul stins de la Racoș nici nu era inclus în programul nostru de vizite în zonă. L-am primit ca pe un bonus și ne-am bucurat că am mai văzut una dintre minunile naturale de la Racoș.

Dacă vă plac peisajele naturale, deosebite, dacă nu ați fost încă la Racoș, mergeți acolo! Lacul de Smarald, Coloanele de bazalt, Vulcanul stins de pe dealul Hegheș, precum și Castelul Sükösd-Bethlen vă așteaptă!

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de iulianic in 16.08.22 06:25:52
Validat / Publicat: 16.08.22 08:35:00
VIZUALIZĂRI: 239INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în VISCRI [BV].
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P10 Racoș - Vulcanul stins.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 29000 PMA (din 30 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
  • Niciun abonat la acest review, încă...
  • Alte impresii din această RUBRICĂ:


      SOCIALs
    Alătură-te comunității noastre

    AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
    SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

    [C] Copyright 2008-2022 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
    AmFostAcolo® este marcă înregistrată
    pagină generată în 0.0903010368347 sec
    ecranul dvs: 1 x 1