Prin Bucovina...

TIPĂREȘTE

Pentru că mai aveam de cheltuit un vaucer de la o agenție cu nume de lanț muntos, am zis să alegem. Din multitudinea de 2 (două) oferte, ținând cont și de valoarea vaucerului, am ales... ce a mai rămas, adică Circuit România - Bucovina, Maramureș și Transilvania. Mai vizitasem obiectivele din program cam/în jur de/ aproximativ 2-3 ori, dar - pentru că merită - am plecat cu plăcere.

Deși am trecut prin Brașov, pentru că am intitulat reviewul “prin Bucovina... “, nu fac acum o prezentare a impresiilor din Brașov, și în reviewul următor.

Ziua 1: București – Brașov – Lacu Roșu - 361 km

Lacu Roșu, sau Lacul Ghilcoș s-a format datorită unui cutremur, în anul 1838, cutremur ce a făcut ca un întreg versant să blocheze apele mai multor pârâuri, formând actualul lac. Din stațiune se pot face câteva trasee, mai lungi sau mai scurte, dintre care amintesc: Circuitul Lacului Rosu, Cheile Bicazului, Varful Suhardu Mic, Varful Suhardu Mare.

Noi, din lipsă de timp, ne-am plimbat doar de la hotel până la lac. Locurile par oarecum neîngrijite, se vede o preocupare pentru obiectivele private, în rest … drumurile oarecum neîngrijite, pe lângă lac, obișnuitele căsuțe cu tot felul de lucruri, de la mâncare - tradiționalul langoș și kurtoș colac - până la tot felul de ace, brice și … știți voi încă mai ce.

Cazarea a fost în Lacu Roșu, la Hotel Iasicon 3 * - vezi impresii.

Ziua 2: Lacu Roșu – Cheile Bicazului – Mânăstirea Neamț – Mânăstirea Voroneț – Gura Humorului – Câmpulung Moldovenesc - 344 km.

Am pornit la drum căte destinația zilei, Câmpulung Moldovenesc. Dar stai! … vorba unei stresante reclame, pe drum mai avem multe de văzut. Primul obiectiv, Cheile Bicazului. Nu le mai văzusem de mulți ani, am văzut poze și, bineînțeles, le-am inclus în obiectivele circuitului pe care ni l-am propus. Pe care, din cauza vremii, nu l-am mai făcut!

Ei bine, Cheile leagă orașele Gheorghieni și Bicaz, făcând în acelaș timp legătura între Transilvania și Moldova. Sau viceversa … Ghidul a hotărât ca să o luăm pe jos prin Chei, urmând ca autocarul să ne preia de la ieșirea din Chei. Care Chei … impresionante! Le-am văzut nu numai prin ochii fostului alpinist, ci și (doar) prin ochii turistului! Dacă nu ar fi fost atâtea și atâtea reviewuri și laude și postări și poze, aș fi spus că sunt eu subiectiv. Dar nu! Cheile Bicazului sunt un adevărat monument al naturii. Pe drum, am putut admira Piatra Altarului, Piatra Pinteștilor și Piatra Arșitei, adevărați masivi muntoși ai zonei.

În Chei, un târg cu obiecte tradiționale, care, deși nu dă prea bine cu peisajul, face parte totuși din cultura zonei.

Și uite așa, tot admirând și tot comentând, am ajuns la

Mânăstirea Neamț.

Este o mânăstire de călugări, atestată documentar din anul 1407, și este construită de Petru Mușat. Biserica construită de el a ars, dar a fost construită alta, de către Ștefan cel Mare. Din cele spuse de părintele-ghid am reținut că mânăstirea are cea mai mare și mai veche bibliotecă mănăstirească, având un număr de 18.000 volume, și că turnul-clopotniță are 11 clopote! Bine, ne-a spus el mult mai multe, dar neuronii mei se gândeau deja la următorul obiectiv! Nu, nu la o bericică rece, ci la …

Mânăstirea Voroneț

Mânăstirea este o mănăstire de maici, și mai este cunoscută ca și „Capela Sixtină a Estului” ! Și pe bună dreptate. Aici, la Mânăstirea Voroneț, am avut parte de cea mai amplă, complexă și complectă prezentare întâlnită de când tot vizitez mânăstiri! Maica Tatiana, fostă învățătoare, ne-a împuiat capul cam o oră cu prezentarea - subliniată cu o lanternă-laser - a fiecărei scene din picturile aflate atât pe peretele sudic, cât și a celor de la intrarea în biserică! Am înregistrar prezentarea, dar nu o postez deoarece, neavând în față picturile respective, nu ar avea nici o importanță.

Ridicată de cel care... "v-a fost baci, până la adânci bătrâneți", Ștefan cel Mare și Sfânt, Mânăstirea Voroneț a fost construită în anul 1488. A face, aici, un istoric al Mânăstirii, ar însemna umplerea multor pagini. Ce să spun? Că - alături de Moldovița, Humor, Arbore și Sucevița - a primit, în 1975, "Mărul de Aur" (în ciuda interdicției de a-l fotografia, eu - ca mai tot românul - am făcut-o), fiind încluse și în patrimoniul U. N. E. S. C. O. ? Despre faimosul "albastru de Voroneț", a cărui compoziție constituie și astăzi un secret? Sau, poate, de includerea mânăstirii - tot de către U. N. E. S. C. O. - în grupul celor 7 biserici pictate din Bucovina? Cred că știți deja aceste lucruri!

Mânăstirea Humor

Mai este denumită și Mânăstirea Humorului și este tot o mânăstire de maici și, cum spuneam, și această biserică a fost inclusă de U. N. E. S. C. O. în grupul Bisericilor pictate din nordul Moldovei. Totul a pornit de la o bisericuță, construită de un mare logofăt, Toader Bubuiog, în anul 1530, pe locul unui mai vechi schit de călugări, dar în sec. al XV-lea vornicul de la Humor a ridicat o bisericuță pe malul unui pârâiaș, unde exista deja un mic schit de călugări. În jurul acestuia s-a format Mânăstirea Humor. O diferență față de celelalte biserici este lipsa omniprezentei turle, aflată deasupra naosului. Picturile exterioare sunt bine păstrate, caracteristica generală a picturilor fiind nuanța de roșu, această culoare fiind specifică acestei biserici. Mai putem remarca un mare turn, de unde amatorii de fotografii pot face poze de ansamblu ale mânăstirii.

În Câmpulung Moldovenesc am fost cazați la Hotel Șandru 3* -vezi impresii.

Ziua 3: Câmpulung Moldovenesc – Mânăstirea Arbore – Mânăstirea Sucevița – Mânăstirea Moldovița – Bistrița - 126 km.

Mânăstirea Moldovița

"Căci din vultur, vultur naște / Din stejar, stejar răsare". Continuând tradiția tatălui său, Ștefan cel Mare, dar și pentru a reînvia cumva vechea mânăstire căzută în ruine, Petru Rareș a ridicat în anul Domnului 1432 Mânăstirea Moldovița. Este o mânăstire de maici, înconjurată de ziduri și turnuri de apărare foarte înalte, și - cum altfel - face și ea parte din patrimoniul U. N. E. S. C. O. Fiind o mânăstire de maici, mânăstirea este plină de flori. Ca și pictură exterioară, s-a păstrat bine cea de pe peretele mai ferit de intemperii, cel sudic.

Mânăstirea Sucevița

La aproape 30 de km, se află o mânăstire (de fapt, biserica ei) ce a fost inclusă, în 1993, de U. N. E. S. C. O. - alături de alte 7 - pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul Biserici pictate din nordul Moldovei Enumerându-le pe celelalte (Pătrăuți, Moldovița, Sf. Ioan cel Nou din Suceava, Voroneț, Arbore, Humor, Probota), și vizitând cea mai mare parte din ele, pot spune că merită cu prisosință această includere!

Ridicată de un mitropolit din marea familie de intelectuali a Movileștilor, Gheorghe Movilă, între 1583-1586, mânăstirea continuă, arhitectural, tradiția arhitecturii moldovenești - o combinație dintre stilul bizantin (normal, fiind la porțile Orientului), și stilul gotic, împrumutat din occidentul care începea să-și facă simțită prezența.

Și, a propos de stil, mai toate bisericile din Moldova au o caracteristică ce la este comună: o biserică este construită având pronaos, naos, și altar, din naos se extind în lateral absidele laterale, care completează binecunoscuta formă de cruce a bisericilor ortodoxe. Ei bine, aproape toate bisericile din Moldova mai au o încăpere, situată între pronaos și naos, numită "Camera Mormintelor", unde, după cum îi spune și numele, sunt înmormântați ctitorii acelor lăcașe, și membrii familiei.

Dacă la Voroneț avem o pictură ce reprezintă Judecata de Apoi, Sucevița se face remarcată - ne-a spus ghidul - prin ceva oarecum asemănător, și anume "Scara virtuților", sau Scara Sfântului Ioan Climax, ambele referindu-se - de fapt - la acelaș lucru: judecarea faptelor săvârșite în timpul vieții.

Mânăstirea Arbore

O altă biserică înscrisă pe lista U. N. E. S. C. O. în grupul Bisericilor pictate din nordul Moldovei, construită de hatmanul Luca Arbore, în anul 1502, este Biserica Arbore. Doar biserica se mai păstrează din acele vremuri, restul construcțiilor fiind reduse la ruine.

De notat la această biserică ar fi culoarea verde. Așa cum Voronețul este cunoscut (și) pentru albastrul de Voroneț, tot așa, din cele 47 de nuanțe de verde, cel folosit la Biserica Arbore este unică, compoziția ei nefiind cunoscută!

Alt lucru de notat ar fi exemplul de smerenie al copiilor hatmanului Arbore. Aceștia au lăsat vorbă să fie îngropați în pronaos (prima cameră la intrarea în biserică), dar îngropați în podea, fără nici un însemn, astfel ca, cei care intră și ies din biserică, să calce pe mormintele lor!

Cazare în Bistrița: Hotel Diana 3* - vezi impresii.

---

VIZUALIZĂRI: 940 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI