GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Cheile Vârghișului și Peștera Mare de la Merești
TIPĂREȘTECheile Vârghișului au mai fost prezentate pe scurt în februarie 2016 de către ”sebi_2569”, impresiile fiind însoțite de fotografii excelente: vezi impresii
Cheile Vârghișului constituie o rezervație naturală complexă: geologică, speologică, botanică. Sunt situate în extremitatea nordică a Munților Perșani, la limita dintre județele Harghita și Covasna. Cheile sunt săpate de râul Vârghiș în calcarele mezozoice ale Munților Perșani. Râul Vârghiș izvorăște din craterul Vârghiș (Munții Harghita) și se varsă în râul Olt.
În chei se poate intra (ajunge) atât dinspre amonte (Harghita), cât și dinspre aval (Covasna). Cum eu sunt harghitean din fiu în tată, accesul dinspre aval nu vi-l pot povesti. Dinspre Harghita, ca să ajungeți la chei, prima destinație este comuna Merești situată pe valea Homorodul Mic în lungul căreia se află DJ132 Vlăhița - Lueta - Merești - Jimbor - Homorod - Rupea, recent asfaltat și deosebit de pitoresc. Din centrul comunei Merești veți vedea panouri turistice și indicatoare spre chei și spre peștera Orban Balazs (Nume folosit de localnici pentru Peștera Mare de la Merești). Mergeți spre est câțiva kilometri pe un drum județean nemodernizat (DJ132A), dar în stare bună. Toamna, fânețele din lungul drumului sunt pline de brâzndușe (foto). Coborâți în vale, traversați râul Vârghiș și sunteți într-o poiana mare cu ceva clădiri (poate că deja s-au înființat ceva pensiuni-cabane). Fie găsiți aici un loc potrivit pentru a lăsa mașina, fie mai faceți încă vreo 200-300 m spre sud, exact până la intrarea în chei, unde valea se închide dintr-o dată și deplasarea continuă numai pe jos (vezi foto cu cai).
Trebuie să vă mai spun că pe un panou scria ceva de o mică taxă de intrare în rezervație, dar noi nu am întânit niciun taxator.
Cheile Vârghișului, deși relativ scurte, sunt deosebit de sălbatice, abrupte, așa că pot fi vizitate numai pe jos. Cheile sunt străbătute de mai multe poteci turistice marcate, dar vă recomand traseul principal care urmărește firul văii și este aranjat sub forma unei poteci tematice (cu mai multe panouri informative). Trebuie să fiți pregătiți pentru o drumeție de 2x4 Km pe o cărare accesibilă, largă, foarte evidentă, dar cu mici denivelări. Nu necesită abilități de montaniard. Recomand să aveți totuși cele mai comode încălțări, ceva apă, ceva mâncare concentrată (și/sau dulciuri), o haină de ploaie și o lanternă bună (pentru peșteri). Kilometrajul nu e neapărat foarte mare, dar cu vizitarea peșterilor și mici popasuri, vă va lua jumătate de zi.
Pe traseul potecii principale (firul văii), marcată cu cruce albastră, râul este traversat de peste 10 punți suspendate (construite relativ recent; până nu demult, turiști trebuiau să traverseze râul de mai multe prin apă). Dintre punți este una deosebit de spectaculoasă, situată spre aval, construită nu peste râu, ci fixată de peretele vertical al defileului.
Versanții defileului au o lungime de circa 4 km, formând un relief carstic spectaculos.
Videoclipul atașat, făcut de mine, prezintă defileul de la intrarea în chei (amonte, dinspre Merești) până la Peștera Mare, inclusiv. Mai există un videoclip, indicat mai jos, dedicat numai Peșterii Mari.
Vegetația
În Cheile Vârghișului au fost identificate 44 de specii de plante rare și periclitate, respectiv 16 specii de plante endemice carpatice. Plante rare care cresc pe stâncăriile calcaroase: garofița albă de stânci (sau Barba ungurului, Dianthus spiculifolius), stânjenelul, albăstrica (Centaurea triumfetti), urechelnița galbenă, tisa. În luminișuri cresc orhidee: untul vacii (poroinic), căpșunica (Traunsteinera globosa), papucul doamnei, dumbrăvița roșcată. Printre ierburi cresc plante endemice carpatice: crucea voinicului, brusturele negru, colțișorul, crinul de pădure, omagul. În fânețele din zona cheilor cresc stânjenelul siberian, gladiola, bulbucii de munte.
Date istorice
O parte in peșterile din Cheile Vârghișului au fost locuite de om începând chiar din Paleolitic. Astfel, în peștera Șura Cailor (video) au fost identificate vetre de foc și unelte din os și din piatră cioplită. Din Epoca Bronzului (culturile Coțofeni și Wietenberg) au fost descoperite fragmente ceramice, unelte de os și bronz. O așezare datând din Epoca Fierului a fost identificată în apropierea cheilor. În perioada medievală peșterile au fost folosite ca loc de refugiu în timpul năvălirilor străine și a războaielor. Peșterile mari, și anume Peștera Mare (Orbán Balázs) și Șura Cailor, chiar au fost întărite cu ziduri construite la intrare.
Liliecii din Cheile Vârghișului
Peșterile din Cheile Vârghișului reprezintă paradisul liliecilor, fiin una dintre cele mai mari colonii din Carpații Orientali. Pe teritoriul rezervației au fost identificate 19 specii de lilieci (din totalul celor 30 de specii cunoscute în România). Speciile comune de lilieci locuiesc permanent în peșterile de aici. Toamna (perioada împerecherii) și iarna (perioada de hibernare) apar și alte specii rare e lilieci. Toate speciile europene de liliac sunt protejate de lege și în România. Populațiile de lilieci s-au redus dramatic în ultimele decenii. Este interzisă deranjarea în orice fel a coloniilor de lilieci. Vizitarea liliecilor la căsuța lor (peșterile) consituie pentru turiști o experiență unică.
Peșterile din Cheile Vârghișului
În Cheile Vârghișului au fost explorate peste 120 peșteri însumând peste 7 Km lungime. Cele mai importante sunt Peștera Mare de la Merești (peștera Orbán Balázs), peștera Șura Cailor și Peștera Tătarilor. Primele două peșteri amintite sunt prinse în videoclipul de față.
Peștera Mare de la Merești se află în zona central-sudică a Cheilor Vârghișului, pe versantul stâng al văii, fiind cea mai mare peșteră din această zonă. A fost cartată în detaliu de către Fekete Istvan în anul 1835, cercetările fiind completate ulterior de Orbán Balázs (1829-1890, mare encicloped, aventurier, revoluționar și care a întocmit o monografie monumentală, de excepție, a Ținutului Secuiesc, în 6 volume), al cărui nume, în varianta ungurească, a fost de altfel atribuit acestei peșteri. Accesul în peşteră se face pe o scară metalică, intrarea în peșteră (12 metri lăţime şi 6 metri înălţime) fiind una din cele mai mari din țară. În zona de intrare, galeriile sunt ușor de străbătut. Peștera are mai multe galerii, din care una, ușor de parcurs, are o ieșire secundară spre chei. Peştera a fost folosită de localnici drept refugiu împotriva năvălitorilor, dovadă stând încă urmele zidului de apărare de la intrare. Peştera Mare de la Merești se remarcă prin numărul mare de lilieci ale căror sunete ciudate, unele sub formă de pocnituri ca scoaterea unui dop (sunetele obișnuite, un fel de țiuit tipic întâlnit și în zonele urbane, se aud pe tot parcursul galeriilor. Sunetele liliecilor sunt surprinse în videoclipuri.
Cu ocazia vizitelor făcute în zona rezervației Cheile Vârghișului, am făcut două videoclipuri:
- Cheile Vârghișului de la intrarea din amonte până la Peștera Mare de la Merești: youtube
- Peștera Mare de la Merești (peștera Orbán Balázs): youtube
Trimis de Lucien in 04.03.17 11:20:28
19 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Lucien); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- Coordonate GPS: 46.21874500 N, 25.54447400 E - neconfirmate încă
ECOURI la acest articol
19 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@Lucien: Mutat, la reorganizare, în rubrica "Cheile Vârghişului, VLĂHIȚA-HOMOROD [HR]" (deja existentă pe sait)
===
Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).
Rog așteptați...
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
Frumoase drumuri faci și frumoase invitații pentru noi, felicitări!
@elviramvio: Mulțumesc! Este impresionant cum pot sta ascunse asemenea obiective superbe. Noroc de membrii AFA care se mai ”rătăcesc”...
Mă bucur să citesc despre, și mai ales să văd pozele și filmele tale din, Cheile Vîrghișului. Știu de ele de mult, din răsfoirea unor cărți despre peșterile României, și le am de atunci pe o listă de dorințe cam prea bogată, pesemne ăsta fiind motivul pentru care încă nu le-a venit rîndul.
Splendid şi splendid, text şi poze ca să nu mai vorbesc de videoclip. Eşti fericit că ai ajuns acolo. Felicitări.
@abancor: Chiar că le-a venit rândul odată cu asfaltarea drumului din lungul Homorodului Mic, a drumului de acces la chei și cu instalarea acelor punți suspendate peste râul Vârghiș. Nu cu mulți ani în urmă, toate acestea nu existau...
@Michi: Mulțumesc tare mult! O primăvară frumoasă!
@Lucien: Superbă zona și fotografiile pe măsură - felicitări! . Citisem acum câțiva ani despre Cheile Vârghișului cu ale sale podețe de lemn și fenomene carstice și am notat obiectivul pe listă. Cândva îi va veni rândul, până atunci m-am delectat cu nuanțele colorate din fiecare imagine. Cheile Vârghișului sunt menționate printre cele mai frumoase obiective naturale din zona Covasnei și Harghitei.
@Lucien: O foarte frumoasa invitatie la descoperirea frumusetilor. Un articol citit cu mare placere iar filmarea si pozele reprezinta chiar o si mai frumoasa invitatie.
Felicitari, votat cu mare placere.
@tata123: Mulțumesc! De meritat, cu prisosință merită văzute. Eventual cuplate și cu alte obiective din zonă, de exemplu fântânile cu saramură (una este chiar în Merești și zilele astea dau drumul la articol). Cheile Vârghișului nu sunt tocmai în calea fluxului turistic, dar amenajările privind accesul din ultimii ani, le fac mult mai ușor de vizitat.
Ca o curiozitate istorico-turistică, uite probabil una din primele descrieri ale zonei, în anuarul SKV din 1885 sites.google.com/site/rom ... -muntii-persani
@abancor: Mulțumesc! Trebuie să fie foarte interesant, dar eu nu cunosc limba germană. Era cumva și vreo traducere și eu nu am văzut-o?
Din păcate nici eu, de aia am și zis că e doar o curiozitate. Nu e nicio traducere, cei care se ocupă de siteul ăla chiar au făcut apel la un eventual voluntar. Abia au postat paginile alea, așa că cine știe, poate peste ceva vreme cineva o să le și traducă.
@Lucien: Ai scris aici ca merita sa vedem aceste chei, eventual cuplate cu altceva.
Ne-am facut un plan pt patru zile, care includea cheile si doua zile la lacul Sf. Ana, pentru un pic de balaceala. Balaceala care vad ca nu mai e permisa.
Nu stiu cu ce sa umplu cele doua zile...
Ma poti ajuta cu ceva idei de facut prin zona?
Mentionez ca venim din Pitesti si nu vrem sa ne indepartam prea mult de casa, sa nu petrecem timpul pe drum.
Si nu prea as vrea sa vizitez orase, ca de acolo plec.
Scuze pebntru intrebarea cam vaga...
Multumesc
@adrianaglogo:
Adriana, întrebarea ta mi se pare nostimă, dar să încercăm să schițăm ceva.
0. Nu vă necăjiți că nu vă puteți scălda în lac. Încercați să vedeți niște ursoni vezi impresii
1. Eu nu mă duc la Tușnad ca să văd Lacul Sfânta Ana când o altă lume inefabilă este lângă el, respectiv Tinovul Mohoș: vezi impresii
2. Dacă tot ați ajuns la Sfânta Ana, ce-ar fi să mai mergeți câțiva kilometri spre Balvanyos și să ”urcați” la mofetele de pe Muntele Puciosul: vezi impresii
3. Tot în zona Tușnad - Balvanyos sunt Băile (gratuite) Mikes care întrece tot ce știați despre băi în România: vezi impresii
4. Foarte aproape de Grand Hotel Balvanyos (cel cu mofetele de pe Muntele Puciosul) sunt Băile (Fetelor) Apor: vezi impresii precum și Izvoarele Tămăduitoare
5. În Băile Tușnad puteți face o ”ascensiune” pe Stânca Șoimilor
6. Cum ieșiți din Băile Tușnad și vă îndreptați spre Miercurea Ciuc aveți mai înspre dreapta (est) Băile Lăzărești, gratuite, cu mofetă și bazin apă minerală: vezi impresii și f aproape Băile Cozmeni: vezi impresii
7. La intrarea în Miercurea Ciuc, pe stânga, sunt Băile Jigodin cu ștrand cu apă milenară: youtube
8. În Miercurea Ciuc musai să vizitați Biserica catolică franciscană de la Șumuleu, Biserica Millenium (youtube) și Muzeul Secuiesc al Ciucului
E suficient pentru două zile? 
@Lucien: Ce de informatiiiii!
Dintre toate stiu doar de Tinovul Mohos, e in plan dar nu am precizat in intrebarea mea.
Crezi ca in noaptea asta mai am timp sa dorm? Sau stau sa citesc despre tot ce mi-ai recomandat.
Mi-ai dat de lucru.
Multumesc mult.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jul.2023 Cheile Vârghișului, frumuseți nebănuite — scris în 24.07.23 de mprofeanu din PITEşTI - RECOMANDĂ
- Oct.2021 Toamna în Cheile Vârghișului — scris în 31.10.21 de Marius 72 din MEDIAş [SB] - RECOMANDĂ
- Sep.2020 Cheile Vârghișului - un traseu superb, pretabil pentru oricine — scris în 10.11.20 de crismis din GALAțI - RECOMANDĂ
- Jun.2020 Recomand — scris în 10.07.20 de DanSta din BRAşOV - RECOMANDĂ
- Sep.2018 Un loc ideal pentru o iesire la aer curat — scris în 29.12.18 de Denisa13 din GHIMBAV - RECOMANDĂ
- Jun.2018 Cheile Varghisului — scris în 26.06.18 de raducondurache din SFANTU GHEORGHE - RECOMANDĂ
- Aug.2017 Cheile Vârghişului — scris în 12.01.18 de dorgo din TâRGU MUREș - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată