ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 31.10.2021
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 40-50 ani
DIN: Mediaş [SB]
ÎNSCRIS: 07.03.16
STATUS: PRETOR
DATE SEJUR
OCT-2021
DURATA: 1 zile
Cuplu
2 ADULȚI
Raport PREȚ/CALITATE:
BUN

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat
DISTRACŢ. / RELAXARE:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
95.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 10 MIN

Toamna în Cheile Vârghișului

TIPĂREȘTE

Era prea frumos acest sfârșit de octombrie pentru nu întreprinde o scurtă evadare din casă.

Mai ales că am fost nevoiți la două săptămâni de izolare după drumeția de la începutul lunii la Plaiul Foii.

Alegerea destinației nu a reprezentat un impas, Cheile Vârghișului fiind pe buzele Adrianei și în interesul meu de ceva vreme.

Așadar plecăm de acasă într-o sâmbătă dimineața însorită, fără urmă de nor pe cer – la fel va fi întreaga zi -, străbatem cei 129 de kilometri într-un ritm bun, pe drumuri mai mult sau mai puțin bune, prin unele sate în care oamenii se îndreptau pe câmp pentru culesul porumbului sau prin orășele destul de animate la ora trecerii noastre.

Despre drum pot să vă spun că cei care se îndreaptă din direcția Mediaș – Sighișoara au de trecut peste calea ferată de destule ori, chiar enervant de des, mai ales că nu sunt semnalizate decât cu Crucea Sf. Andrei iar trecerile la nivel sunt praf și poziționate în apropiere de curbe.

Se lucrează la drum în sate – se introduc tuburi de apă, bănuiesc – între Cristuru Secuiesc și Odorhei iar intrarea în județul Covasna se resimte din plin datorită răzuirii și spargerii asfaltului pentru lucrări la șosea ce se întind până la intrarea în satul Vârghiș.

Cotești la dreapta în momentul în care dai de indicatorul ce te îndrumă spre Cheile Vârghișului și cam 10 kilometri te plimbi, efectiv, pe un drum excelent ce șerpuiește printre dealuri verzi încă și copaci desfrunziți, prin păduri ruginii cu lumina soarelui strecurându-se printre crengi. Drumul este îngust, doar pentru un autoturism, dar găsești destule alveole pentru ce permit o circulație eficientă și sigură.

Ultimii aproape 2 kilometri se parcurg pe un drum forestier pe care îl părăsești dincolo de Centrul de vizitare constra sumei de 25 lei. Da, ați citit bine! Dacă vrei să tragi mașina pe dreapta ești taxat cu respectiva sumă întrucât acolo este o parcare privată.” Este” pur și simplu pe iarbă, nici urmă de vreun element definitoriu a ceea ce înseamnă parcare.

Ești întâmpinat de o doamnă având în mână o casă de marcat mobilă care îți solicită taxa și îți eliberează bon fiscal. La întrebarea mea” pentru ce plătesc?” primesc un răspuns care te lasă mască:” se va amenaja un camping cu dușuri” . Păi cei care vor folosi acel camping și acele dușuri, să plătească. Nu să mi se perceapă mie și altora banii pentru investiția care, sunt sigur, nu se va face curând iar acei bani vor intra absolut gratuit – minus impozitul - în buzunarele administratorului firmei.

Mai gravă și mai de condamnat mi se pare indiferența autorităților publice locale sau acceptarea tacită a acestui jaf din partea lor, menit a arunca o pată extrem de urâtă asupra modului în care se înțelege a face turism în România anului 2021.

Într-o sâmbătă de sfârșit de octombrie au parcat – de fapt, și-au lăsat mașinile pe iarbă – peste 50 de persoane. Un calcul sumar arată încasări de minim 1.250 lei, enorme raportat la cheltuielile firmei - o doamnă ce încasează banii - și umilitor pentru turiștii care înghit în sec și calcă iarba peste întinderea denivelată. Vă dați seama cam ce câștiguri se fac duminica sau în plin sezon...

Iar statul român vrea să atragă turiști... Cu astfel de a apucături e departe de ceea ce înseamnă contemporaneitate.

Unii care probabil aflaseră de această japcă își parcaseră autoturismele pe marginea drumului forestier, doar că acolo nu încap multe, plus că ele vor sta toată ziua în praful ridicat de suratele lor.

Ai achitat taxa, bodogănești – nu eram singurul nemulțumit – și te îndrepți spre poteca ce te conduce spre chei. Barieră și un funcționar Romsilva cu chitanțierul la vedere. De vrei să treci de el, musai să achiți 8 lei/adult sau 4 lei/student. Singurele categorii de plătitori trecute la vedere pe un afiș. De eram pensionar, ori nu mi se permitea, ori era un nou prilej de sfadă.

Angajatul statului este un tip amabil, vorbește frumos, ne face cunoscut că banii încasați se folosesc pentru marcarea traseelor, reparația și întreținerea podurilor. Din tonul vocii lui răzbate nemulțumirea vis-a-vis de ceea ce se petrece cu parcarea.

Ni se dă chitanță pe care scrie că suma de 16 lei pentru 2 persoane reprezintă donație. Scrie, domle, taxă! Că mi-o ceri la intrare și îmi condiționezi accesul în chei de achitarea ei, nu ți-o dau eu de bunăvoie. Deși aș fi dat acea sumă pentru cât de frumos și bine întreținut și marcat am remarcat că e traseul.

Dar mă deranjează ascunderea asta după deget. Probabil pentru evitarea impozitării iar statul iarăși tace și se face că nu vede.

Dacă nu vrei să achiți aceste sume, poți merge din satul Merești către Cantonul Țiglărie, 6,5 kilometri, pe un drum de țară, lași mașina la marginea drumului și o iei spre chei. Parcarea este gratuită iar vreunul care să îți ia cei 8 lei nu prea se arată pe acolo decât, cică, uneori. Probabil duminica sau în plin sezon.

Odată achitată taxa de intrare, îți este permis să treci de barieră și să urmezi drumul spre chei.

Drumul e lin, în stânga ai râul iar pe dreapta muntele, în timp ce în față trei cai tineri pasc în tihnă, netulburați de zecile de amatori ai plimbărilor montane.

Cu 50 metri înainte de intrarea în chei și traversarea primului podeț, o vacă lasă deoparte activitatea de păscut, vine țintă spre noi și se oprește la câțiva pași. Nu știam ce să îi arăt, facturica primită la intrare sau certificatul verde salvat pe telefon...

Ne privește preț de câteva secunde, cred că miroase cu nările ei largi faptul că îndeplinim ambele condiții și își reia activitatea de exterminare a firelor verzi de iarbă încă existente pe pășune.

Priveliștea ce o ai de pe primul pod reprezintă chintesența toamnei: un covor de iarbă verde, pornit din marginea pădurii ce și-a scuturat frunzele maronii, mărginit de râul ce curge molcom, de o parte, și dealurile ce se continuă spre înălțimea crestelor de piatră, de cealaltă parte. Iar în față zidul de piatră albă, roasă a altui versant.

Aș fi stat și privit minute în șir acest tablou autumnal, numai că mai avem încă aproximativ 3,5 kilometri de mers, plus că ar fi și alți doritori să treacă podul.

Cărarea ce șerpuiește paralel cu apa este destul de largă încât să permită mersul în tandem al romanticilor îndrăgostiți, ținându-se de mână sau petrecându-și brațele unul prin spatele celuilalt.

Trebuie să faci această impresie destul de rapid pentru că apoi de vei dori să mergi la fel, cu siguranță că unul va călca prin apă sau pe marginea peretelui de piatră.

Foșnetul pașilor răscolind frunzele căzute întețesc starea de romantism iar lumina razelor de soare strecurată printre crengile golașe ale copacilor pare să aprindă vâlvătaia sentimentelor.

Dar trebuie să fii atent mereu și la pietrele umede cate te fac să aluneci sau la rădăcinile copacilor ce se întind pe sub frunze și pot atenta la integritatea ta corporală (te împiedici de ele și ai rămas cu urme câteva zile).

Urmăm itinerariul până la locul indicat de cel care ne-a eliberat chitanța iar de acolo, înainte de al treilea pod, facem stânga și urcăm pieptiș spre Grota (Gaura) Tătarilor. Și ne tot ducem în sus, de ne chinuim să înaintăm. Adriana zice pas, iar eu o iau de unul singur. Dacă e aici, trebuie să o descoper. Și, uneori în patru labe, sprijinit de trunchi și rădăcini de copaci ajung deasupra, în partea cea mai de sus a stâncilor, de unde privești hăt-departe, într-o parte și alta a cheilor.

Dar grota tot nu o văd...

Coborârea este mai anevoioasă iar la punctul unde o lăsasem pe Adriana facem o pauză de masă și hidratare, după care continuăm coborârea spre traseul din chei. Recomand purtatea încălțămintei adecvată traseelor montane, foarte utilă în special la coborâre.

În această rătăcire nu am fost singuri. La un moment dat, una din temerarele doamne care căutau același obiectiv natural, plecată mai devreme pe panta descendentă, ne semnalizează vocal și radioasă descoperirea grotei. Am urcat zeci de metri în condiții apropiate de temerarii exploratori montani și, când colo, grota era situată doar puțin deasupra traseului principal.

De aici poți escalada peretele de piatră, fiind vizibile accesoriile unei asemenea aventuri.

Fie vorba între noi umblăreții, ce-i costa să mai înfigă un par și o tablă cu destinația grotei?

Imediat lângă cel de-al treilea pod, înainte de a-l trece, vezi și urci în stânga spre Peștera Șura Cailor, o imensă cavitate în care poți pătrunde destul de adânc, mai ales dacă ai în dotare și lanterne frontale.

Revii și treci podul, iar aici ai două opțiuni: vizitezi acum sau la întoarcere Peștera Liliecilor, situată la 200 metri în dreapta. Noi am urcat în ea de îndată, nu am lăsat-o la revenire.

Când scriu” urcat” , să vă așteptați că sunt de parcurs ceva scări de metal, prevăzute cu balustradă, pentru a ajunge în interiorul ei. Care nu poate fi vizitat în întregime întrucât accesul a fost limitat din cauza păstrării liniștii coloniei de lilieci ce își are aici casa. O pasăre, trezită de glasul cristalin al unui copil, a zbughit-o din locașul său, căutând găzduire la un vecin mai din adâncul peșterii.

De pe panourile informative prezente de-a lungul cheilor ai ocazia să afli că în cele 122 de peșteri descoperite și cartografiate locuiesc 19 specii de lilieci.

Pentru cei care obosesc sau vor să stea să asculte susurul apei se găsesc din loc în loc băncuțe.

Parcurgând cheile, realizez că toamna acestea sunt mai frumoase ca vara. În anotimpul cald totul e verde, în stânga, în dreapta sau deasupra. Acum ai ocazia să admiri crestele montane ce se profilează superb pe cerul albastru iar când adie vântul cade de deasupra o ninsoare de frunze uscate.

Luând la pas poteca, străbătând înșiruirea celor nouă poduri ce te trec de pe o parte a râului și înapoi, unele dintre ele balansându-se serios la trecerea ta, atent să nu pierzi mai nimic din frumusețea locului ajungi la capătul cheilor, în Cantonul Țiglărie, într-o poieniță în care te întâmpină brândușele și un soare cald și plăcut, prilej de scurt popas al multora dintre turiști înainte de a se întoarce pe cei 4 kilometri ai cheilor.

Remarcăm și apreciem că și aici, la fel ca în parcarea cea costisitoare, există toalete. Și mai remarcăm, dar nu apreciem, că la intrarea în chei din această parte panourile și inscripțiile sunt doar în limba maghiară. Poate nici nu știi că ai ajuns la Cheile Vârghișului.

Am parcurs traseul dus-întors în 4 ore și 40 minute, din care mai mult de 30 minute ne-a luat urcarea și coborârea aiuritoare spre prima grotă.

Am avut parte de o excelentă zi petrecută în natură și am fost surprinși de numărul mare al celor care au ales să-și petreacă ziua aidoma nouă.

În fond, ce poate fi mai indicat și recreativ pentru sănătatea fizică și psihică decât mișcarea în aer liber?

Când veți avea timp și sunteți în pană de locații, îndreptați-vă atenția și spre Cheile Vârghișului. Poate reprezenta o bună oportunitate de petrecere a unor clipe frumoase în preajma apei, a munților și a copacilor de diverse soiuri.


[fb]
---
Trimis de Marius 72 in 31.10.21 22:01:16
Validat / Publicat: 01.11.21 05:21:38
INFO ADIȚIONALE
  • A fost prima sa vizită/vacanță în BARAOLT [CV]

VIZUALIZĂRI: 2112 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

12 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Marius 72); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P08 Intrăm în chei
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 24950 PMA (din 27 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

12 ecouri scrise, până acum

Qvadratvus [01.11.21 19:57:39] »

Hâmmmm... Dacă ar fi după mine, eu aș pune 100 RON taxă de intrare cu mașina, nu 25, dar, mă rog... Cu siguranță aș descuraja intratul cu mașina în rezervație. Vedeți aici delimitarea: protectedplanet.net/184029. Pe de altă parte, mi se pare foarte corect, dacă dorești să parchezi mașina.

Ce e acolo are regim de rezervație naturală și terenul e dat în administrarea unui custode, care, are niște costuri. De unde să scoată banii Asociatia Speleo-Turistică "Lumea Pierdută" din Baraolt, din apa care curge prin chei ?

Este probabil și că terenul aparține cuiva, căruia, i s-a părut poate corect să încaseze o taxă pentru folosirea terenului lui, eventual în coparticipație cu primăria locală. Ce nu este întradevăr în regulă e că lucrurile nu sunt clare și că nu e un indicator cu o pancartă pe care să scrie clar: "taxa X pentru Y", unde Y = folosința terenului lui Popescu Istvan, sau a S.C. Etc/, bla-bla.

Marius 72scris / TELEFON [01.11.21 20:40:04] »

@Qvadratvus: Presupun că ai fost în zonă.

Iar dacă ai fost și ai văzut parcare, rămân fără grai...

Oriunde umbli in lumea civilizată - clar, nu e cazul nostru - parcarea presupune anumite trăsături definitorii. Ori în cazul de față, aici nu găsești nici măcar una în afară de doamna cu taxarea.

Să umblu pe un câmp denivelat cu mașina pentru mine nu înseamnă că am găsit parcare.

Iar referitor la taxă și la cuantumul ei precizat de tine, nu are legătură cu un drum public și un petec de teren strâmb cu iarbă. Rezervația nu e aici, ci ceva mai încolo, și ajungi la ea pe o potecă.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Qvadratvus [01.11.21 21:36:29] »

Am fost anul trecut. Unde intrau mașinile atunci era pe teritoriul rezervației. Ați accesat linkul care arată delimitarea ? Și da, nu se cheamă parcare, întradevăr... Se numește tuflit mașina pe pajiște. Sincer, m-am enervat atunci că intrau mașini în rezervația naturală. Pe de altă parte, asta se petrece și la case mai mari, regimul fiind însă mult mai strict și precis reglementat, ceea ce ar fi bine să se întâmple și în România.

BTW, în Bruxelles în parcuri nu există beton sau asfalt. Recomand...

Marius 72 [04.01.22 09:48:21] »

@norishor: Nu știu despre care măr e vorba ????.

Ajută-mă cu ceva detalii! ????

webmasterX [04.01.22 10:59:55] »

@Marius 72: utilizatorul respectiv și-a creat cont aici doar pentru a--și promova propriul blog

- ecoul căruia i-ai răspuns a fost șters și autorul / autoarea a primit un avertisment

Marius 72 [04.01.22 11:03:12] »

@webmasterX: Am înțeles!

Urât din partea lui!

norishor [04.01.22 23:59:17] »

@webmasterX: Nu mi-am facut cont doar pentru a imi promova blogul. Urmaresc de foarte mult timp site-ul amfostacolo.ro. Doar mi s-a parut mai comod sa dau link decat sa stau sa povestesc. Dar nici o problema, o sa stau sa povestesc. Imi cer scuze pentru proasta impresie lasata.

norishor [05.01.22 00:16:06] »

@Marius 72: Cum am raspuns si mai sus, nu mi-am facut cont pentru promovarea blogului. Doar mi s-a parut mai comod sa dau link decat sa stau sa povestesc. Dar o sa povestesc daca linkul respectiv a creat o asa mare problema.

Am fost la Cheile Varghisului in aceeasi data cu dumneavoastra. Pe cand cautam Gaura Tatarilor ne-am intalnit cu 2 grupuri de oameni mult mai sus decat locatia pesterii. Acele grupuri de oameni cautau si ei pestera. Un grup anume ne-a atras atentia, grup format dintr-un barbat si o femeie. Ne-am intalnit prima data cu femeia care se odihnea langa un fel de mini pestera. Doamna respectiva ne-a zis ca sotul ei este sus si cauta Gaura Tatarilor, dar ca ea nu mai poate face efort si il asteapta acolo. Doamna a ramas cu sotul si fetita cat eu am urcat putin pana m-am intalnit cu sotul (posibil dumneavoastra) care mi-a zis ca nu a gasit nici o pestera care sa semene cu pozele de pe internet. Domnul respectiv s-a reunit cu doamna si au ramas sa manance, i-au dat fetitei mele 1 mar, timp in care eu si sotul si fetita am inceput sa coboram spre Pestera Calului. La coborare, l-am lasat pe sot sa se odihneasca cu fetita si eu am urcat pe alta carare si am gasit pestera, moment in care am tipat ca am gasit-o. Cand i-am vazut pe cei 2 coborand, le-am strigat si lor ca am gasit-o si mi-am fluturat mainile ca sa vada pe unde sa vina. Cei doi nu au mai coborat pana unde erau sotul si fetita ci au venit cumva pe alta carare pana unde eram eu.

Din articolul dumneavostra mi s-a parut cumva ca sunteti persoanele respective, mai ales ca pe femeie intelesesem ca o cheama cumva de genul: Ariadna, Adriana, Ariana.

Vedeti acum de ce mi s-a parut mai usor sa dau un link decat sa stau sa scriu atat? Dar daca a fost asa o mare problema am stat si am scris si gata.

Nu a fost despre promovarea blogului, ci despre faptul ca am fost foarte incantata ca este posibil sa ii fi gasit pe cei care i-au dat un mar fetitei, mar de care a fost foarte foarte fericita. Mi-am facut cont, ca altfel nu se poate comenta, doar pentru a va multumi inca o data daca sunteti respectivele persoane.

Vacante placute va doresc.

webmasterX [05.01.22 08:22:05] »

@norishor: Wow. Este prima dată când un user care-și crează cont și scrie câteva rânduri urmat de trimitere spre blogul propriu - o face din motive (cu totul) altruiste

În cazul celorlalți 13.248 - motivația a fost cu totul alta.

--

Sunt dator cu scuze, te-am judecat greșit

Marius 72 [05.01.22 10:25:10] »

@norishor: Nici nu știu ce să zic, crede-mă!

1. Pe de o parte, am luat în considerare atitudinea moderatorului și am aderat la ea din considerente de experiență avută de el în astfel de cazuri. Nu aș fi de acord nici eu cu cele expuse de dumnealui.

2. Pe de altă parte, sunt emoționat de modul în care ne sunt aduse mulțumiri Adrianei și mie. Este o noutate pentru noi. La fel ca supervizorul discuțiilor noastre, îmi cer și eu scuze dacă am judecat greșit o interpretare sugerată de el!

Chiar dacă se supără webmaster-ul, o să îți citesc și site-ul! ????

Și poate ținem legătura dacă tot sunteți și voi pasionați de drumeții. Mai punem o sticlă de țuică în raniță, pe lângă mere! ????

norishor [05.01.22 12:01:41] »

@webmasterX: Daca mi-as fi facut reclama as fi intrat la absolut toate articolele cu Cheile Varghisului de exemplu si as fi dat un comment doar cu link-ul spre blog-ul meu. Care, apropos, nu are nici domeniu inregistrat si nici reclame etc (se vede din nume ca este varianta free de wordpress), deci eu nu fac nici un ban din acel blog pentru a merita sa mi-l promovez aici (desi acum ca ma gandesc, la cat de ieftin este un domeniu si o gazduire, nu ar fi o idee rea deloc).

In schimb, am intrat doar la un singur articol si am vorbit despre un mar, deci este clar ca articolul a trezit alte sentimente. Ca am dat link la articolul meu a fost din comoditatea de a mai scrie un comment kilometric (timp scurt cu 2 copii de crescut, casa de intretinut, servici, etc).

Pana la urma mi-am facut timp pentru extra explicatii si se pare ca am avut dreptate: domnii erau cei pe care i-am intalnit in excursia mea de familie.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
norishor [05.01.22 12:07:29] »

@Marius 72: Mi-ar placea sa tinem legatura. Noi calatorim de prin 2017 ca familie. Atat cat ne permit timpul, banii si copiii. Si destinatiile sunt adaptate copiilor, desi mie mi-e dor de o excursie "ca lumea", cu o tona de obiective.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Marius 72, norishor, Qvadratvus
Alte impresii din această RUBRICĂCheile Vârghişului:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.072813034057617 sec
    ecranul dvs: 1 x 1