Peisaje de toamnă în Masivul Ciucaș - plimbare prin poiana Muntele Roșu

TIPĂREȘTE

Ultimul sfârșit de săptămână din luna septembrie ne-a răsfățat cu vreme frumoasă, numai bună pentru o ieșire scurtă de toamnă. Dacă sâmbătă am mers pe Valea Prahovei și seara am rămas la Bușteni, pentru ziua de duminică nu aveam nimic bătut în cuie. În funcție de vreme și de starea noastră, a rămas că vom decide dimineață programul pentru ziua respectivă.

Nu am fost prea matinali pentru că afară erau ceva norișori pe cer, așa că am mai lenevit în cameră până pe la ora 10.00. Cu gândul la aglomerație și la vreo surpriză neplăcută din partea vremii, ne-am decis să pornim spre casă, propunându-ne să abordăm un drum pe care l-am cam ocolit în această vară - este vorba despre DN 1A. Această șosea reprezintă o alternativă pentru aglomeratul drum de pe Valea Prahovei, iar Munții Ciucaș oferă priveliști de vis în zona stațiunii Cheia.

La Cheia am mai fost și cu alte ocazii, așa că ne-am gândit să facem și de această dată un popas pentru un probabil ultim picnic în acest an. Iar pe drum, apropiindu-ne de Cheia, ne-a venit ideea să urcăm în poiana din fața Cabanei Muntele Roșu, un loc superb unde nu mai mersesem de vreo doi ani. Zis și făcut! Pe la ora 13.00 am ajuns la intersecția cu drumul care urcă șerpuit și destul de abrupt prin pădure către Muntele Roșu.

Acest drum secundar (DC 22 pe hărțile online) este asfaltat (în urmă cu vreo câțiva ani nu era) și se parcurge în câteva minute cu viteză mică, având mereu grijă să rămâi pe partea ta, mai ales în serpentinele strânse. Cert este că cei aproximativ 3 kilometri sunt destul de ușor de străbătut cu orice mașină, iar aceia care doresc să facă mai multă mișcare pot alege să urce pe jos.

La ieșirea în poiană este amenajată o parcare destul de mare, dar se mai poate parca și pe marginea drumului, mai sus, către Cabana Silva. Fiind o zi superbă de toamnă, am găsit parcarea aproape plină, mulți dintre cei ajunși acolo fiind plecați pe munte, pe diferite trasee turistice. Din această poiană se poate urca spre zona ”La Răscruce” (marcaj ”triunghi roșu”; timp estimat o oră și jumătate - două) și apoi mai departe către Vârful Gropșoarele (1883 de metri - cel mai înalt pisc de pe culmea Zăganu - Gropșoarele). Tot din această poiană se mai poate ajunge în Valea Berii (marcaj ”punct roșu”; timp estimat o oră) sau la Cabana Ciucaș (urmând marcajul ”bandă galbenă”; timp estimat o oră și jumătate - două ore). De la Cabana Ciucaș putem continua ascensiunea până pe Vârful Ciucaș (cel mai înalt pisc din Masivul Ciucaș, cu ai săi 1954 de metri). În urmă cu un an am urcat și noi pe acest vârf semeț, doar că am urmat traseul care pleacă din Pasul Bratocea, mergând pe Culmea Bratocea și atingând apoi vârful (impresii aici). Nu în ultimul rând, din apropierea Cabanei Silva coboară prin pădure un traseu către localitatea Cheia (prin islaz, marcaj ”punct albastru”; durata estimată este de o oră). Indicatoarele și marcajele pentru toate traseele amintite anterior le-am observat în timp ce ne-am plimbat de-a lungul și de-a latul prin poiană.

Frumoasa poiană aflată la aproximativ 1260 de metri altitudine oferă priveliști de vis către Munții Ciucaș. Privind spre creastă, în stânga am admirat Culmea Bratocea - Ciucaș, iar în partea opusă (ceva mai aproape) ni s-a arătat în toată splendoarea cealaltă culme a masivului, respectiv Gropșoarele-Zăganu.

În ceea ce privește construcțiile din poiană, pe partea stângă a drumului de acces se află Cabana Muntele Roșu. Din păcate, această locație era acum închisă și, din ceea ce am mai citit, situația este neschimbată de ceva vreme. Continuând plimbarea noastră către partea dreaptă a poienei, am ajuns la Cabana Silva, locație aflată la 1290 de metri altitudine (conform celor afișate). Pe micuța terasă exterioară erau mai mulți turiști care beau sucuri, bere sau mâncau mititei, iar ceea ce ne-a plăcut nouă au fost căsuțele din jurul cabanei care păreau destul de îngrijite. Ar fi un loc bun ca să rămânem vara peste noapte, pentru o tură mai lungă pe Gropșoarele-Zăganu.

Ceva mai sus de Cabana Silva se află Baza Salvamont ”Cheia-Muntele Roșu”, iar în spatele clădirii este Observatorul Seismologic ”Muntele Roșu”. Spațiul observatorului este împrejmuit cu gard, însă clădirea cu ziduri albe poate fi văzută din aproape orice punct al poienei. În continuare, am coborât către parcare, rămânând apoi mai bine de o oră întinși pe rogojină, pe iarba din apropiere. Știu că vara se campează în acest loc, dar acum nu mai era niciun cort instalat, probabil pentru că pe timpul nopților este destul de frig. Noi am avut parte de o zi însorită și doar câte o adiere mai rece ne amintea că totuși eram la finalul primei luni de toamnă. La un moment dat, am fost vizitați de o cireadă de văcuțe pașnice, animale aflate în căutarea ultimelor fire de iarbă verde.

În apropierea cabanei Muntele Roșu era amenajată o mică terasă cu grătar, sucuri și bere; am mers și noi acolo înainte de a pleca, pentru a mânca niște mititei; în ceea ce privește prețurile, acestea arătau astfel: mici - 3 lei/bucata; pulpe - 10 lei/bucata; cârnați cu șuncă - 7 lei sau cârnați țărănești - 10 lei. Berea la doză costa 5 - 6 lei, în funcție de sortiment, în vreme ce sucurile la 0,5 litri costau 5 lei fiecare.

Lângă această terasă, un alt comerciant vindea siropuri naturale (15 lei sticla de 0,5 litri), borcane cu dulceață, zacuscă de ghebe sau chiar cătină boabe la pahar (10 lei). Lângă parcarea închisă a Cabanei Muntele Roșu era instalată o tarabă cu produse tradiționale (șuncă afumată, cârnați, brânză, urdă), așa că aveai de unde cumpăra bunătăți dacă doreai asta (noi am luat o bucată mică de caș afumat pentru care am plătit 20 de lei).

Am plecat din poiană pe la ora 15.15, după mai bine de două ore petrecute în acest loc frumos, gândindu-ne că trebuia să ajungem acasă înainte de lăsarea întunericului.

Ce se mai poate face în zonă? În afară de parcurgerea vreunui traseu turistic sau de un picnic în acel decor natural de vis, cred că iarna poiana de la Cabana Muntele Roșu este un loc ideal pentru partidele de săniuș. Totodată, la câțiva kilometri distanță, în localitatea Cheia, puteți vizita Mănăstirea Cheia, Muzeul de Antropologie ”Francisc I. Rainer” sau Muzeul Florilor de Mină. În decursul anilor am vizitat toate aceste obiective interesante, la mănăstire și la florile de mină am mers chiar în mai multe rânduri; în trecut am scris despre ele pe AFA (impresii aici), așa că nu mai prezint acum alte detalii. Dincolo de ieșirea din stațiune, mergând în direcția Ploiești cam 5 kilometri, mai puteți vizita Mănăstirea Suzana, un obiectiv frumos, care deține o interesantă colecție de artă religioasă. Un ultim punct de atracție de pe Valea Teleajenului pe care îl voi aminti aici (l-am admirat și acum din mașină, în drum spre casă) este lacul de acumulare de la Măneciu.

În ceea ce privește distanțele, de la Ploiești până la Cheia sunt vreo 65 de kilometri, în timp ce de la Brașov până la Cheia aveți de parcurs cam 50 de kilometri. Drumul este în general bun și mai puțin aglomerat decât DN 1.

Acestea fiind spuse, recomandăm o ieșire în zona stațiunii Cheia, fie pentru abordarea vreunui traseu turistic, fie doar pentru un picnic ori pentru a vizita vreunul dintre obiectivele aflate în apropiere!

Toate cele bune!

---

VIZUALIZĂRI: 2508 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI