Morile de pe valea Rudariei

TIPĂREȘTE

Pentru cei care nu sunt inca hotarati ce excursie sa aleaga la intrunirea de la Baile Herculane, le prezint unul dintre obiectivele excusiei numarul 1.

O dată cu excursia din luna mai a anului trecut, de la Cazanele Dunării ne-am propus să vizităm şi Cascada Bigăr. Dar în drumul spre cascadă am făcut o oprire şi la morile de apă din localitatea Eftimie Murgu.

Am pornit din parcarea hotelului Elite din Drobeta Turnu Sverin spre Eftimie Murgu, pe drumul naţional DN 6, drum cu un carosabil foarte bun. Imediat ce am trecut de localitata Pugova, am virat la stânga pe drumul naţional DN 57B înspre Oraviţa. După vreo 40 de kilometri, la ieşirea din localitatea Pripileţ, am virat la stânga pe drumul judeţean DJ 571F şi am ajuns în localitatea Eftimie Murgu. Am străbătut satul, apoi am ajuns în dreptul unei bariere unde ar fi trebuit să plătim 5 lei de persoană pentru a trece mai dparte, cum nu a fost nimeni căruia să-i plătim am pornit mai departe. Imediat după barieră am oprit maşina pe marginea drumului şi am pornit la pas, să vizităm morile de apă.

Primele 8 mori de pe Valea Rudăriei au fost consemnate oficial în anul 1722. În anul 1874 erau consemnate un număr de 51 mori funcţionale, însă câteva inundaţii succesive au redus numărul lor la jumătate. Rudărenii nu-şi mai amintesc de când au grijă de morile lor de apă, ştiu doar că fac parte din viaţa lor. Le folosesc la măcinat, dar şi ca loc de întâlnire, de stat la taclale, de împărtăşit momente importante din viaţa satului. Numele morilor sunt luate după numele străbunicilor şi din imaginaţia creatoare a localnicilor: Moara de la Tunel, Moara Trăiloanea, Moara Firiz, Moara Roşoanea, Moara Îndărătnica dintre Râuri, Moara Prundulea, Moara Popeasca, Moara Maxinoanea, Moara Hămbăroanea, Moara Vinolea, etc.

Astazi, pe Valea Rudăriei mai putem vedea doar 22 de mori de apă. Unele dintre ele au lacătul pus pe uşă şi sunt închise, altele se pot vizita în interior, la unele poţi găsii morarul măcinând cereale. O mare parte dintre cele 22 de mori au fost renovate de curând cu ajutorul unor specialişti de la muzeul Astra din Sibiu.

Nu se putea ca aceste mori de apa să nu nască o serie de legende. Se spune că morile sunt păzite de Adam şi Eva – stâncile de pe Cheile Rudăriei, aflate la ieşirea din rezervaţie, care au infăţisare omenească. Legenda vine din vremea dacilor şi vorbeşte despre doi tineri îndrăgostiţi, ai căror părinţi se duşmăneau, din cauza unei mori de apă. Cearta părinţilor s-a răsfrânt asupra copiilor. Aceştiea pentru că le-a fost interzis să se mai vadă, au fugit în munţi. Atunci, toate rudele au plecat să-i caute, însă ca să li se piardă urma, îndrăgostiţii au urcat pe nişte stânci şi acolo au fost loviţi de un trăsnet. Cei doi s-au transformat în stânci şi de atunci păzesc zona. Se spune că locul este total inaccesibil şi învelit de mister. Niciun alpinist nu a reuşit să urce acolo, carabinele se rup, corzile se încurcă sau din senin începe să plouă cu tunete şi fulgere.

Vizita nostră a început la Moara Îndărătnica dintre Râuri, de la drumul principal am coborât o alee pietruită apoi am trecut un pod şi am ajuns la moară. O stâncă stă să se prăvălească pe moară. Moara era închisă, am coborât în spatele ei şi am văzut principiul de funcţionare, sub moară, un jgheab lung prinde apa râului şi o duce spre o roată metalică orizontală, cu mici palete (asemănătoare cu o turbină), aceasta acţionează un braţ metalic legat la pietrele de moară. Pietrele macină încet, ritmic, grăunţele din coş şi separă, prin sită, pulberea de tărâţe. Făina se adună, în final, într-o lada mare.

Următoarea moară vizitată a fost Moara Trăiloanea şi acesta era închisă, se pare că nu a fost folosită de mult, stăvilarul era pus, iar apa îşi urma cursul normal. Am găsit şi o moară deschisă şi funcţională Moara Vinolea. Aici morarul măcina porumbul şi îl transforma în făină cu ajutorul forţei apei. Cine dorea putea cumpăra fâină proaspăt măcinată.

Ne-am continuat drumul spre altă moară, drumul şerpuieşte pe lângă Valea Rudăriei. Peisajul este mirific. Am ajuns la Moara Roşoanea, era deschisă, dar nu era nimeni să macine, am avut răgazul să o vizităm pe îndelete, am văzut pietrele de moară, cosul unde sunt puse cerealele şi lada unde se strânge făina. Apoi am ajuns poate la cea mai spectaculosă moară, Moara de la Tunel, acesta este amplasată deasupra Văii Rudăriei. De pe versant vine un pârău care se varsă in Rudărie. Pentru a ajunge la mecanismul morii, s-a săpat manual un tunel în stâncă astfel încât apa pârâului să poată acţiona mecanismul morii.

Acesta a fost ultima moară întâlnită în amonte, ne-am întors spre maşină. Încă de la vizitarea primei mori am văzut că pe partea cealată a apei mai există o moară. Am căutat un drum de acces spre ea pentru a o vizita. Am trecut un pod peste Valea Rudăriei, apoi pe o potecă, prin spatele unor gospodării am ajuns şi la această moară. Se numeşte Moara Îndărătnica de la perete, din păcate era închisă.

Celelalt mori, până la 22 sunt răsfirate prin sat, noi nu le-am descoperit aşa că dacă aveţi drum prin zonă vă rog să le descoperiţi şi pe acestea şi să ne povestiţi despre ele.

---

VIZUALIZĂRI: 2231 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI