GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Daca nu era Cornel si propunerea lui de a ciocni sarbeste de Paste nu cred ca as fi ajuns curand in aceasta zona, era pe lista nostra si ne doream mult dar distanta ne facea sa renuntam repede la gandul de a ajunge aici. Sortii au fost favorabili si am ajuns mai repede decat am crezut. Deoarece ne-am inscris in grupul ce va petrece Pastele in Serbia ne-am gandit ca ar fi o ocazie buna sa mai luam doua nopti in zona si sa vedem defileul Dunarii, cascada Bigar si lacul ochiul Bei. Acestea erau pe lista nostra de must see.
Am plecat de acasa la ora 6 si in jurul orei 13 eram in camera pensiunii. Ne-am gandit ca avem o jumatate de zi in care putem sa facem plimbarea pe Dunare cu barca, ramanandu-ne a doua zi sa colindam obiectivele judetului. Cum socoteala de acasa nu se prea potriveste cu cea din targ asa si la noi. Nu sunt turisti si barca nu pleaca de la mal fara 6 turisti sau contra sumei de 300 lei; si se tot insista cu suma de 300 lei. Noi am refuzat sa dam 300 de lei pentru o plimbare care ar fi costat 100 lei si am renuntat. Ni s-a spus ca poate reusesc sa stranga turisti a doua zi.
Pai daca barca – NU atunci hai la Bigar. Mancam repede o ciorba si incercand sa aflu de la receptionera cum este mai ok sa ajungem aici pe la Bozovici sau pe la Moldova Noua aceasta ne spune ca daca mergem la Bigar sa vizitam si morile de apa de la Eftimie Murgu. Nu stiam nimic despre ele dar aruncam un ochi pe trasee (doamna de la receptie nu prea a stiut sa ne dea un sfat pertinent in ceea ce priveste calitatea asfaltului) am hotarat sa plecam spre Bozovici sa vedem morile de apa, apoi Bigar si apoi Ochiu Bei … daca nu este prea tarziu … si a fost, dar asta va voi povesti alta data.
Calitatea asfaltului de la Orsova pana la Bigar este una superioara. Soferul a afirmat ca este cel mai bun drum din Romania pe care a circulat. Pentru a ajunge la morile de apa se face stanga pe un drum de 5 km cu un asfalt deplorabil. Pe drum am intalnit un fazan care a trecut soseaua prin fata masinii nostre. Am ajuns relativ repede in sat si urmand indicatoarele am ajuns pe cursul unei apei, raul Rudarica. Am intalnit o bariera unde era afisat “5 lei/ persoana taxa de vizitare” dar nu era nimeni asa ca ne-am continuat drumul pana am intalnit panoul care indica existenta morilor, am trecut un pod si am parcat masina. De aici aveam 500 m pana la moara cu tunel. Am luat-o la pas fiind o vreme superba, cu soare, 27 grade si cu foarte putini turisti, vreo 8 in total. Am vizitat pe rand mai multe mori, care nu functionau in acel moment, erau incuiate – cu exceptia uneia pe care am gasit-o deschisa si am aruncat si noi o privire inauntru. Langa unele mori puteai simti mirosul de malai proaspat macinat, semn ca moara a fost folosita de curand. Pe una dintre mori am vazut afisat randul la macinat. Au urmat cursul apei si ne-am minunat de frumusetea locului, de culoarea apei, de liniste. Pe partea dreapta am intalnit si o cascada destul de mare si foarte frumoasa.
Dupa ce am vizitat toate morile ce ne-au iesit in cale ne-am intors in sat unde am avut o mare surpriza. La bariera era un domn, care probaabil ne vazuse cand am urcat si ne-a invitat sa vedem moara Firiz care functiona. Nu am ratat invitatia si am coborat. Ghidul nostru, om al scolii – nu a vrut sa ne spuna mai mult – ne-a prezentat moara, modul de functionare si ne-a spus niste povesti frumoase. Se simtea in glasul lui pasiunea si dorinta de a da mai departe, un om cu care iti face o deosebita placere sa stai de vorba. De la el am aflat cate ceva despre Eftimie Murgu si dr. Ioan Sarbu, ambii nascuti in Rudaria si luptatori pentru drepturile romanilor. Tot de la el am aflat despre Casa “ La Moara din Gradina” care este o pensiune moderna, cu apa curenta, care ofera posibilitatea camparii in gradina in cazul in care se doreste acest lucru. Tot de la el am aflat ca ai unde servi masa in sat si ca specialitatea locului este mamaliga cu branza, mamaliga facuta cu malai macinat in morile din sat. De aici puteti cumpara malai obtinut la moara, tuica sau palinca – n-am inttrebat ce-I , magneti de frigider, mileuri si decoratiuni lucrate manual de sotia domnului (fost profesor care a renuntat la invatamant si s-a apucat sa croseteze si sa coasa ii) dar si niste traiste vechi de 60-70 ani. Tot de la acest om minunat am aflat ca in sat exista un muzeu al satului inchis la acea ora si un centru de informatii. Pe langa aceste informatii pretioase domnul ne-a prezentat niste materiale despre sat, scoala, mori, Eftimie Murgu si Dr. Ioan Sarbu si chiar m-a lasat sa le fotografiez.
Pentru ca eu nu ma pricep prea tare la cuvinte o sa citez cateva ceva din materialele fotografiate deoarece cuprind informatii pretioase.
Localitatea Eftimie Murgu de azi a purtat mai intai numele de Garlistea, apoi Rudaria, de la apa ce strabate localitatea si pe care sunt construite cele 22 de mori de apa functionale azi.
“Localizarea rezervatiei – Se afla situata pe teritoriul comunei Eftimie Murgu din judetul Caras-Severin, in partea de sud-vest a Romaniei pe valea raului Rudarica. Pe cursul acestui rau, localnicii au construit mori cu apa cu ciutura pentru macinarea grauntelor folosind forta apei. Debitul constant al apei pe tot parcursul anului si diferenta de nivel au facut posibil acest lucru. In perioada interbelica existau 48 de mori, dupa venirea comunismului si colectivizarii agriculturii au mai ramas doar 22, functionale toate.
Morile se afla in proprietatea a 15-20 familii care le intretin si transmit proprietatea randului la moara din generatie in generatie. Atractia acestor mori de apa cu ciutura este data de legendele fiecarei mori, modul arhaic de functionarea, precum si de peisajul salbatic al zonei.
Asezate ca niste salbe de margele de-a lungul cursului apei pe o lungime de 3 km, in sat si in afara satului, morile valorifica, intr-o conceptie hidroenergetica si constructiva care invedereaza o mare experienta si abilitate “inginereasca”, potentialul energetic modest al raului Rudaria datorat unei diferente de nivel nesemnificative. Explorand la maximum avantajele terenului, corectand ingenios aspectele dezavantajoase – prin strapungeri de tunele in stanca dura, prin acumulari in spatele unor baraje din trunchiuri de arbori, prin instalarea morilor pe ambele maluri si realizarea admisiei pe ambele parti ale axului hidraulic vertical al rotilor de apa (pe partea dreapta, traditionala, obisnuita, ca si pe partea stanga, netraditionala si chiar nerituala, ceea ce le-a dat numele de “ mori indaratnice”) – taranii din Rudaria au durat, generatie dupa generatie si veac dupa veac, un complex mulinologic monumental si pitoresc, ingenios si eficient, capabil sa rezolve nevoile de macinare ale celor catorva sute de familii din momentul maximei expansiuni a localitatii.
Denumite in graiul local dupa numele fondatorului (sau familiei fondatoare), morile din Rudaria – asemenea celor din intreg arealul sud-carpatic, din aceasta extremitate sud-vestica a Carpatilor Meridionali pana in cotul Vrancei – au fost cpnstruite si exploatate in sistem asociativ, de mai multe familii avand calitatea de “randasi”.
Frumusetea naturii si destoinicia omului ofera prin cele 22 de mori de apa cu ciutura un loc unic prin peisaj, flora, arhitectura arhaica, legende si povesti. ”
A fost o experienta foarte frumoasa, unica si pe care vi-o recomand.
Trimis de Denisa13 in 11.04.18 17:19:19
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în BOZOVICI [CS].
19 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Denisa13); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- Coordonate GPS: 44.86819340 N, 22.10080980 E - neconfirmate încă
ECOURI la acest articol
19 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Foarte frumos scris! Acum, ma gandeam ceva de la Hotel, etc nu scrii? Macar sa vedem ce am pierdut...
@iulian68: Sper sa reusesc Iulian... de pierdut ati pierdut distractia Am inceput cu ce era prioritar pentru mine, cu ce am simtit mai pe sufletul meu. Mai am de povestit despre cascade, lacul Ochiul Bei si plimbarea pe Dunare, apoi despre hotel si pensiunea din Orsova.
Din pacate stau foarte prost cu timpul liber.
@Denisa13: Șiii START VOT!
Și-uite-așa, ați împșcat doi iepuri: România și Serbia! Locuri frumoase, pe care Ștefi s-ar putea să nu mai aibă ocazia să le vadă și de care-și va aminti pedte ani!
Dar și voi vă veți aminti multă vreme de peisajele și oamenii din acele locuri frumoase.
Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut”
— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă SAU (1A) ar fi meritat rubrică nouă, dar crearea ei nu a fost considerată oportună (în acel moment);
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ impus unei astfel de selecții.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
@Zoazore: Asa este. Frumoase locuri, frumosi aomeni, vom reveni cu siguranta... n-am ajuns in cheile Nerei
@Denisa13: Mi-e ciudă pe mine că am fost de două ori in zonă și n-am ajuns in locul ăsta.
Poate reușesc anul acesta cu toate că am programul destul de aglomerat.
Foarte frumos ne-ai povestit, frumoase sunt și pozele
@krisstinna: Multumesc Krisstinna. Si noi am aflat intamplator iar in realitate a fost o experienta mai placuta decat am reusit eu sa o descriu. Am mai spus ca nu ma prea pricep la scris dar nu ma las. Repetitia este mama invataturii, nu?
@Denisa13: Cum să nu te pricepi?
O faci foarte bine, ai poveste, ai subiect, descrii foarte frumos totul.
Tu continuă, noi te urmărim
@krisstinna: Multumesc. As fi vrut sa-ti trimit si eu un pupic dar nu stiu sa folosesc emoticoanele. Doar zambet si trist de pe vremea chat-ului pentru care stiu combinatia de taste
@Denisa13: Am revăzut cu mare plăcere locuri frumoase, vizitate de noi în urmă cu doi ani. Singurul meu regret este că drumul di șoseaua principală până la sat nu a fost reparat.
Felicitări pentru review și pentru pozele superbe!
@Carmen Ion:Ma bucur ca v-am produs o amintire placuta. Drumul spre Etfimie Murgu este lung si rau la dus, la intoarcere este mai bun si mai scurt... sau asa am avut eu impresia. Daca compar acest drum cu cel spre Potoc pot spune ca este net superior Acolo sunt adevarate transee.
@Denisa13: Pai tot din vremea chat-ului, pupicul este doua puncte + steluta, fara pauza.
: + * =
@Denisa13: Un loc excepțional, pierdut în timp. Am fost acolo în 2011 când întreg peisajul era înecat într-o vegetație abundentă - Cheile Rudăriei, pigmentate cu aceste căsuțe mici situate pe râu, mori de apă stăpânite în devălmășie, îți aduc în fața ochilor vremuri de altădată.
Chiar dacă natura abia se trezea la viață în martie, ai avut noroc de priveliști mai largi, complete, dar și de un debit mare al râului. Observ câteva schimbări ivite probabil după inundațiile catastrofale de acum câțiva ani - parapeți și alei refăcute, mori restaurate. Și ceva despre care nu auzisem: taxa de intrare în valoare de 5 lei; această taxă nu exista cu ani în urmă, probabil se percepe pentru acces în rezervație (o suprafață de 250 de hectare a fost declarată rezervație naturală în anul 2000 sub numele „Cheile Rudăriei”).
Un articol care stârnește amintiri frumoase și fotografii reușite, felicitări!
@tata123: Multumesc. Probabil ca ai dreptate in ceea ce priveste taxa deoarece am intalnit-o (doar afisata) si la intrare in rezervatia cheile Nerei si am platit-o sa intram spre izvorul Bigar. Am avut parte de doua zile superbe si faptul ca, copacii nu erau decat inmuguriti ne-a dat prilejul sa observam frumusetile intalnite.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2020 Morile de apă de la Rudăria, locul în care timpul stă pe loc — scris în 21.08.20 de mprofeanu din PITEşTI - RECOMANDĂ
- Aug.2018 La noi atâția fluturi sunt... — scris în 06.09.18 de ioana5 din ORADEA - RECOMANDĂ
- Aug.2018 Morile de apa din Cheile Rudariei — scris în 20.08.18 de Traveleru din CONSTANţA - RECOMANDĂ
- May.2018 Morile de pe valea Rudariei — scris în 21.01.19 de zlatna din RâMNICU VâLCEA - RECOMANDĂ
- Aug.2016 Morile de apă de pe Valea Rudăriei - simplitate, frumusețe, bucurie — scris în 11.02.17 de Cris din BRAșOV - RECOMANDĂ
- May.2015 Morile macinate de viitura :) — scris în 03.06.15 de paulcta din CONSTANţA - RECOMANDĂ
- May.2014 Locul unde se macina timpul — scris în 04.03.15 de DanTal74 din TG-JIU - RECOMANDĂ