Traseul Eroilor Neamului Romanesc: Horea, Closca si Crisan

TIPĂREȘTE

Va amintiti anii de scoala, cand, cu siguranta, mai toti dintre noi am fost in excursie pentru a admira obeliscul ridicat in memoria acestor eroi, Horea, Closca si Crisan?

Acum, de 1 mai, s-a restaurat celula lui Horia, ea fiind inchisa timp de 8 ani. Edilii numesc acest loc ‘’Traseul eroilor neamului romanesc’’ Traseul incepe la Poarta III a Cetatii Alba Carolina, traversand podul de lemn ridicat peste santul din jurul zidurilor de aparare. Deasupra portii, in interiorul cetatii, se afla celula lui Horea. O priveliste deosebita aspura Portii A III –a a Cetatii de tip vauban putem avea din Cetatea Alba, din locul unde se va deschide un Hotel Medieval, de 5 stele. Vazut din Cetate, drumul alb care duce la celula lui Horea straluceste in bataia soarelui.

Chiar daca toti cunoastem istoria acestor mari eroi romani, eu cred ca este necesar sa aducem aminte pe scurt, povestea lor.

In 1784, a izbucnit o revolta a taranimii din Transilvania, din cauza constrangerilor la care era supusa de catre nobilii feudali. Ea s-a numit Rascoala lui Horea, Closca si Crisan. Aceasta revolta a pus in discutie si statutul de tolerati ai romanilor, ceea ce i-a conferit un caracter national. In partea centrala a Transilvaniei se instalase administratia austriaca. Stapani ai pamantului raman nobilii maghiari, dar deasupra lor, se suprapune cea austriaca. Rascoala a inceput in localitatea Mesteacan, din Hunedoara, la 31 octombrie 1784, a cuprins repede satele din Cluj, Mures, Alba, Arad, Hunedoara si s-a intins apoi in toata Transilvania. Atacul asupra Devei a fost o infrangere. Nobilii maghiari s-au ascuns in Cetate si au fost protejati. Foarte rezistenta, aceasta nu a putut fi cucerita si taranii au fost infranti. Cei capturati au fost omorati apoi in chinuri groaznice. Armata austriaca a pornit spre Muntii Apuseni, pe mai multe drumuri. Lupta cea mai grea s-a dat la Mihaileni, cand taranii, prost inarmati, au fost infranti si ucisi. Conducatorii rascoalei au incetat rascoala, dupa o luna si jumatate de revolte, hotarati sa reinceapa la primavara lupta impotriva feudalilor. Horea, Closca si Crisan s-au ascuns in Muntii Apuseni, dar au fost prinsi si incarcerati in temnita cetatii. Horea a fost dus in celula din Poarta III a maretului edificiu.

Ne e greu sa ne inchipuim cum e sa stai intr-o astfel de celula, mica, de doar 4-5 metri patrati, dar foarte inalta. Ea este ritualica, adica ritualul celui ce va fi executat. Inauntru putem admira bustul celebrului erou, precum si istoria lui, care se gaseste in celula pe un afis explicativ.

Crisan s-a sinucis in celula sa prin strangulare, intr-un moment de neatentie al garzilor, iar Horea si Closca au fost purtati timp de doua saptamani prin Muntii Apuseni, pentru ca toti taranii romani sa vada ca au fost prinsi cei care i-au condus in timpul rascoalei. S-a dat apoi sentinta pentru cei doi, care insemna moartea prin tragerea pe roata.

Traseul continua cu temnita din cetate, care a fost restaurata, urmand apoi Locul Supliciului: Spanzuratoarea si locul unde au fost trasi pe roata Horea si Closca. Nu chiar aici au fost torturati acesti eroi, locul nu se cunoaste exact, dar el a fost reprodus pe Dealul Furcilor. Locul este sugestiv, aici putem vedea securea, catusele, scaunul de sub spanzuratoare, roata de tortura, precum si un panou explicativ cu Rascoala din 1784, detalii despre instrumente, executia celor trei, poze ale torturilor din vremea respectiva.

Sa va amintesc acum ce este trasul pe roata. Condamnatul era asezat pe un pat din doua barne de lemn, informa de X, legat la maini si picioare. Roata avea fixata pe circumferinta un tais. Calaul izbea cu roata asa fel incat fiecare lovitura era o frantura de os. Horea a primit 20 de lovituri, 16 in zona inferioara si patru in zona toracica, iar Closca 8-9 lovituri. Inima si maruntaiele lor au fost ingropate la locul executiei, iar corpurile lor taiate apoi in bucati si expuse in diferite zone din Muntii Apuseni, ca exemplu, pentru ca toti romanii sa inteleaga ce-i asteapta daca se mai rascoala. Chiar daca Crisan murise, s-a hotarat ca si trupul sau sa fie taiat in bucati si expus in diferite zone din Muntii Apuseni, ca avertisment.

Multi tarani au fost adusi si obligati sa asiste la moartea celor doi conducatori, pentru a vedea cu ochii lor soarta ce-i asteapta daca nu se supun.

In memoria acestor eroi, s-a ridicat un obelisc, Monumentul lui Horea, Closca si Crisan. El este din granit, are peste 20 m inaltime iar la baza o celula simbolica. Pe el este gravat “Smerita inchinare lui Horea, Closca si Crisan”, dar acest inscris abia se mai zareste. Pe partea dinspre Poarta se poate admira un basorelief reprezentandu-i pe cei trei, iar pe partea opusa, o Victorie Inaripata.

Chiar daca rascoala celor trei a fost infranta, acesti eroi au ramas in istorie pentru aspiratiile lor, care au avut un rol insemnat pentru constiinta nationala a romanilor din Muntii Apuseni. Actiunea lor a avut urmari semnificative in istoria viitoare a tarii, atat in Revolutia Romana din Transilvania din 1848, cat si la Marea Unire din 1918.

Cinste acestor eroi!

Pentru cei ce doresc sa citeasca mai multe despre rascoala lui Horea, Closca si Crisan, informatii pot gasi aici.

---

VIZUALIZĂRI: 5086 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI