ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 20.12.2015
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Bucureşti
ÎNSCRIS: 09.05.11
STATUS: PRETOR
DATE SEJUR
NOV-2015
DURATA: 2 zile
familie cu copii

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat
DISTRACŢ. / RELAXARE:
90.00%
Mulțumit, mici obiecții

NOTA MEDIE REZULTATĂ
92.50%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Descoperă zona Vidra-Ciungetu

,,Preambul'' pt Cheile Latoriţei - Defileul Lotrului

TIPĂREȘTE

M-ai convins în privinţa Cheilor Latoriţei! Chiar dacă mi-am creionat un traseu prin nordul ţării, la întoarcere mă opresc vreo 2-3 zile şi pe-acolo!

Cam aşa-i spuneam colegului @vega06 pe la începutul verii, după ce citisem primul său articol despre această zonă (vezi impresii) iar după ce l-am citit pe-al doilea (vezi impresii) am fost convins că nu va dura mult timp până-mi va sticli ochişorii pe-acolo! :))

Iar ocazia nu s-a ivit imediat, aşa cum îmi propusesem iniţial, ci cu ocazia vacanţei de toamnă a nepoţeilor noştri, de la începutul lui noiembrie când, aidoma celor din ultimii doi ani (Sibiel şi Sâmbăta), am avut parte de o vreme excelentă, după sufletul oamenilor iubitori de natură, aş zice! :))

Ziua 1. Drumul Bucureşti – Ciungetu şi cazare la Vila Ursu.

Plecăm fără niciun stres, duminică 1. XI. 2015, pe la 12.00 din Bucureşti sect 4, ieşim din oraş pe la 12.30, avem drum liber inclusiv pe tronsonul Piteşti – Rm. Vâlcea, de la 14.40 până la 15.00 oprim la OMV Cozia pt o gustare, virăm stânga la Brezoi, admirăm lacurile Brădişor şi Malaia, iar la ora 16.00 eram la Vila Ursu din Ciungetu, gazda noastră pt următoarele 4 zile, o gazdă aleasă datorită colegilor @Safta Radu şi @vega06, care au descris-o atât de bine după cazările avute aici destul de recent, încât oricât m-ar ,,ispiti’’ web-ul de serviciu :)), n-am să scriu un articol separat deoarece nu prea aş mai avea ce să spun!

Aşadar ne-a întâmpinat proprietara, tanti Gabi de la Vâlcea (nu de la Cluj! :))), care ne-a cazat, ne-a prezentat curtea şi ne-a luat comanda pt masa de seară - scurt şi la obiect adică (ador această abordare din partea proprietarilor!), fără prea multe întrebări şi descoaseri din partea gazdei care, aşa cum aveam să ne convingem pe timpul sejurului, era o persoană deosebit de volubilă şi... nevorbită, ca mai toate oltencele! =))

După acomodare, purcedem la câteva partide de ping-pong şi volei, o scurtă plimbare în amonte cu multe pietre aruncate în pârâul Rudăreasa (inclusiv eu, fără să-mi dau seama mă pun la mintea copiilor! :))), timp liber în apartament, unde aveam un singur televizor dar un wi-fi bun în compensare, iar de la ora 20.00 eram prezenţi la cină (conform înţelegerii) unde am servit 2 porţii de păstrăv şi 2 de porc la tavă plus desert, sucuri, vin şi apă minerală.

Ziua a 2-a. Reîntâlnire cu Voineasa, Vidra şi Obârşia Lotrului.

Următoarea zi, după micul dejun, un set de ping-pong şi o hârjoneală cu simpaticii căţei ai proprietarilor, plecăm spre Voineasa, în primul rând pt a ne completa cele necesare (o minge, nişte dulciuri şi ceva medicamente printre altele, în Ciungetu negăsind aşa ceva!), dar şi pt a le arăta nepoţilor unde, elev fiind, am fost în tabără şi mai apoi mi-am făcut un concediu înainte de ’89, iar după Revoluţie am trimis unul dinte copii în cantonament, fiind cazat la acelaşi hotel la care am fost şi eu (hotelul Lotru), dar am mai şi înnoptat, în tranzit fiind, în vreo două rânduri – aşadar o staţiune pe care o cunoşteam destul de bine!

Sau cel puţin aşa credeam până atunci pentru că am avut parte de o imagine dezolantă a simbolului staţiunii, hotelul Lotru, dar şi a complexului de lângă acesta şi a vilelor aflate mai sus, toate părăsite sau nepopulate în acest moment; am coborât mai în centru unde am găsit ceea ce căutam, am zăbovit puţin în părculeţul de vizazi de principalul complex comercial al staţiunii, după care am plecat spre Obârşia Lotrului, admirând la un moment dat un hotel mai răsărit pe partea dreaptă (Zan Hotel), una dintre puţinele pete de culoare ale unei staţiuni cenuşii.

Drumul până la Obârşie este destul de bun, în serpentine până la Staţiunea Vidra iar de acolo şerpuind o bună bucată pe marginea lacului cu acelaşi nume, am oprit în vreo două rânduri pt a lua apă de la un izvor şi pt a ,,rupe’’ nişte ţurţuri, iar în jurul orei 12.00 ne aflam deja pe platoul din faţa cabanei ,,Obârşia Lotrului’’, jucându-ne cu mingea proaspăt cumpărată o miuţă la care ni s-a alăturat şi un băieţel de vreo 6 ani, a cărui mamă lucra la bucătăria restaurantului cabanei.

Dealtfel puştiul, un bun agent de marketing :)), ne-a convins să servim masa acolo, în ciuda faptului că nu era curent (se lucra în zonă) – am servit 3 ciorbe de vită, una de burtă, smântână, pâine, ardei, 2 porţii papanaşi (câte 3 la porţie, a fost prima dată când am văzut aşa ceva!), toate bune şi destul de ieftine (61 lei); pe parcursul mesei ne-am întreţinut cu un iubitor de trasee montane care vroia să ,,facă’’ Transalpina spre Rânca cu maşina, chiar dacă aceasta fusese declarată oficial închisă – tipul, un bun cunoscător al zonei din câte mi-am dat seama, era foarte sigur pe el că nu o să aibe nicio problemă în demersul său iar vremea de afară părea să-i dea dreptate!

Am plecat de la Obârşie în jurul orei 14.45, am oprit puţin la domeniul schiabil Transalpina (nu era mare lucru de văzut, după cum probabil ştiţi, pârtiile arată ,,naşpa’’ fără zăpadă!), după care am intenţionat să mergem în staţiunea Vidra pt a vedea în ce stadiu se mai află dar, când am ajuns la bifurcaţia de dinaintea staţiunii, nepoţelul cel mare a citit (pt că ştie! :))) pe un panou ,,Barajul Vidra’’ şi a ,,decretat’’ scurt că acolo vom merge, iar eu nu am stat pe gânduri pt că, în ciuda faptului că tranzitasem zona în mai multe rânduri, acolo nu ajunsesem niciodată!

Am trecut pe lângă staţiune, am văzut aceeaşi imagine sinistră a acesteia pe care o ştiam (păcat, mare păcat, am sperat că odată cu deschiderea domeniului schiabil Transalpina, aceste clădiri vor fi renovate, dar m-am înşelat!), iar după cca 4 km ajungem la impunătorul baraj pe care am poposit preţ de vreun sfert de oră după care, întrebându-i pe cei doi oameni care stăteau de vorbă acolo (unul era paznic) unde duce şoseaua forestieră din aval de baraj (nu aveam hartă, nu m-am gândit că o să am nevoie de aşa ceva într-o zonă cunoscută!), aceştia ne spun că drumul ajunge în Voineasa după câţiva kilometri, deci mai scurt decât cel pe şoseaua asfaltată (am cugetat eu! :))) şi că e destul de practicabil pt o maşină de teren. Curat chilipir, am gândit şi am purces la drum! M-am înşelat însă! Dar n-am regretat!

Aţi auzit de ,,Cheile Lotrului”? Nuuu?! Nici eu, dar ele există, cel puţin în viziunea mea!

Ei bine, dacă până atunci nu fusesem încântaţi decât de peisajele superbe nu şi de locaţiile vizitate (staţiunea Voineasa în paragină, Obârşia Lotrului cam pustie la acea dată, domeniul schiabil Transalpina încă în amenajare iar staţiunea Vidra o ruină!), acest drum a fost surpriza plăcută a acelei zile, oferindu-ne o altă imagine a Lotrului decât cea pe care o ştiam deja (cea dintre Brezoi şi Voineasa), una sălbatică dar de o frumuseţe răpitoare, o vale străjuită de stânci înalte şi semeţe care se ridică din mijlocul unei vegetaţii bogate şi frumos colorată în nuanţele specifice toamnei, ornată pe alocuri cu ţurţuri aidoma unor cristale (spre deliciul nepoţilor care m-au oprit în câteva rânduri pt a-i rupe!), o vale care se îngustează pe alocuri făcându-mă să-mi pun întrebarea dacă nu cumva ne aflăm pe nişte chei cunoscute doar tăietorilor de lemne care nu vor ca acestă zonă să fie prea mult popularizată, din motive lesne de înţeles!

Toate bune şi frumoase, priveliştea superbă, drumul relativ bun dar parcă nu se mai termina odată, nu se zărea nicio luminiţă la capătul tunelului :)) ca să zic aşa, iar datorită deselor opriri pt peisaje şi ţurţuri erau auspicii să ne prindă întunericul prin pădure – indicatoare nu prea erau, gps-ul nu funcţiona, hartă nu aveam, aşa cum v-am spus, iar pt o clipă m-am gândit că am rătăcit drumul şi mi-am adus aminte de o întâmplare de prin 2002 pe care, cu riscul de a vă plictisi, daţi-mi voie să o inserez aici, asta ca să nu faceţi ca mine! :))

În vara acelui an aveam unul dintre copii la hotelul Lotru, într-o tabără-cantonament cu profesorul de sport, iar eu, soţia şi băiatul cel mic, fiind într-un circuit prin ţară, le-am făcut o vizită la hotel, ne-am cazat acolo pt o noapte, iar a doua zi trebuia să ajungem la Poiana Braşov, unde aveam cazare la hotel Ruia. Numai că am considerat eu (iar soţia m-a aprobat!) că ar fi prea banal să mergem pe traseul pe care ar merge orice om normal, prin Brezoi şi Valea Oltului, astfel că am luat o hartă locală foarte detaliată chiar de la recepţia hotelului şi am văzut că era schiţat un drum peste munţii Lotrului care ajungea la Sădurel, iar de acolo (pe un drum pe care-l făcusem cu vreo 4 ani înainte, venind de la Păltiniş), prin Râu Sadului şi Sadu, ajungeam la Tălmaciu. Ce nu luasem noi în calcul era faptul că drumul nu era circulat mai deloc (ne-au făcut cu mâna nişte ciobani la baza muntelui dar noi am crezut că din simpatie! :))) şi plouase cu câteva zile înainte foarte tare, drumul fiind surpat în multe locuri, torentele săpându-şi adevărate galerii-capcane pe sub acesta, la una dintre acestea reuşind să strâmb lonjeronul de la maşină, astfel că ceea ce trebuia să fie un traseu off-road plăcut era să se termine foarte neplăcut, nefuncţionând nici telefoanele mobile – am ajuns cu bine totuşi pe valea Sadului iar când am văzut primul tractor parcă l-am văzut pe Mântuitor (scuzaţi comparaţia dar asta am simţit atunci!).

Revenind la traseul din acest an, mi-am dat seama repede că nu am luat-o pe acel drum de coşmar din moment ce am mers doar pe lângă Lotru, iar în momentul când am dat de un lac artificial (ulterior am aflat că se numeşte lacul Balindru şi că face parte din sistemul hidroenergetic Lotru-Ciunget) mi-am dat seama că suntem pe drumul cel bun, valea se transformă într-un veritabil defileu iar Lotru oferă pe o distanţă de vreo doi kilometri câteva dintre cele mai spectaculoase peisaje din zonă – Cataractele Lotrului, pe numele lor, aşa cum aveam să aflu de la un cabanier 2 zile mai târziu că le cheamă.

Pe măsură ce ne apropiam de staţiune valea se lărgeşte, exploatările forestiere sunt în floare (păcat că se fac fără cap de multe ori!) şi încep să-şi facă apariţia şi ceva clădiri aparţinând ciobanilor şi celor din districtul Voineasa, o cabană a vânătorilor ( ,,Piatra Lotrului’’) iar când ne întâlnim cu şoseaua principală acul kilometrajului arată fix 25 km de la barajul Vidra, făcuţi în cca 2 ore, un traseu superb pe care vi-l recomand fără rezerve, chiar şi fără maşină de teren drumul este accesibil!

Am ajuns pe la ora 17.30 la Vila Ursu unde am avut program de voie până la cină ,,masă pe care am ,,ras-o’’ chiar dacă viţelul la tavă a fost cam uscat iar cartofii ţărăneşti au fost... prăjiţi! ,,De vină’’ a fost partida de fotbal de la Obârşie, ţurţurii, aerul tare şi adrenalina de pe ,,Cheile Lotrului’’!

Citește și CONTINUAREA aici
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo

---
Trimis de marocanu21 in 20.12.15 15:09:19
Validat / Publicat: 20.12.15 19:36:01
VIZUALIZĂRI: 3422INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în VOINEASA / VALEA LOTRULUI.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
16 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (marocanu21); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 69700 PMA (din 53 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.
Articol de elită, apreciat de suficienţi votanţi pentru a-i fi alocat, automat, ZUPERBONUSUL (în valoare de 20000 PMA).

ECOURI la acest articol

16 ecouri scrise, până acum

traian.leuca CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [20.12.15 20:21:11] »

De câte ori citesc un articol despre această zonă tresar, mă mânii și apoi îmi trece.

Am fost aici de mai multe ori, mi-am făcut prieteni locali, am cules multe informații ”de la sursă” și cred că aș putea să fac ușor un ”ecou-review”.

Este trist ce s-a întâmplat cu Voineasa și Vidra.

Felicitări pentru articol și aștept continuarea cu Cheile Latoritei. Am scris și eu unul mai demult (vezi impresii).

marocanu21 [20.12.15 20:38:34] »

@traian. leuca - Ştiu că ai fost acolo de două ori, nu pot să-mi dau seama cum de mi-a scăpat până acum o zonă aşa frumoasă şi relativ aproape de Bucureşti, cu toate că am fost de mai multe ori în zonă!

Se mai întâmplă!

mogly [20.12.15 23:28:50] »

Daca tot se discuta de locurile copilariei mele atunci va spun si eu ceva. Spun asta pentru ca am batut aceste drumuri de munte inca de copil cu dacia 1300 a tatalui meu. Am dormit prin cabanute si mai ales in cort, am parcurs multi kilometri pe jos si am admirat peisajele montane neatinse. Mai merg si acum dar nu mai reusesc sa gasesc farmecul de altadata. Plecam din Petrosani spre Obarsia Lotrului si de acolo fie inainte spre Vidra, dar imi placea mai mult la stanga spre Oasa si de acolo spre Sureanu, era varful meu preferat, adoram lacul de acolo si memorasem poezia scrisa pe o tablita. Acum drumurile sunt mai mult sau mai putin cu astfalt, iar peste tot vezi urmele civilizatiei, multe gunoaie. Cel putin in zona de care vorbim mai exista inca padure. In luna mai m-am intors de la Sibiu peste munti si am vazut intre Sugag si Oasa zone intregi de paduri fara paduri, versanti intregi fara copaci, am fost extrem de dezamagita.

adryana [21.12.15 06:23:11] »

frumoasa descrierea, mi-a starnit amintiri. Am stat de cateva ori la pensiunea Ciobanelu, f, aproape de vila Ursu. Zona este deosebita, aer curat, rau, padure, liniste, si noua ne-a placut.

zlatna [21.12.15 08:56:00] »

Felicitari pentru articol. Statiunile Voineasa, si Vidra sunt distruse. Au construit partia de ski, dar unde sa te cazezi? Am citit cu placere articolul dv. si am aflat si eu un lucru nou "Cheile Lotrului" - o sa incerc la vara sa mergem pe urmele dv ca sa descoperim si noi aceste chei. Stiu ca in zona aveti un "vis" de implinit - sa ajungeti de la Petrimanu la Polovragi - poate la anul.

Va doresc concedii placute.

marocanu21 [21.12.15 18:14:00] »

@mogly -

Acum drumurile sunt mai mult sau mai putin cu astfalt, iar peste tot vezi urmele civilizatiei, multe gunoaie

Cred că ai dat singură răspunsul la o problemă majoră a acestei zone - de când s-a asfaltat Transalpina zona a devenit una f aglomerată iar de aici până la constatarea ,,urmelor civilizaţiei" n-a mai fost decât un pas.

Acum vreo doi ani veneam dinspre Şureanu (Poarta Raiului, pensiunea Bellamy) şi am vrut să vedem Transalpina (de la Obârşie la Rânca) asfaltată. Ei bine la Obârşie abia am găsit un loc de parcare şi am stat cca o juma' de oră pt 2 kurtos-kalacz, timp în care m-am şi certat cu cei care se băgau în faţă, iar problema cu parcarea am întâmpinat-o şi în Pasul Urdele.

Nu mi-a plăcut această faţă a Transalpinei, încerc s-o uit şi să rămân cu cea din 2008, când drumul nu era asfaltat (când mi-a spus băiatul de la recepţia hotelului Onix din Rânca că se va asfalta am crezut că este o glumă!), am făcut vreo 3 ore (cu opriri cu tot) de la Rânca la Obârşie, dar în tot acest timp am fost doar noi şi muntele! A fost cel mai frumos drum off-road pe care l-am făcut (până acum ), un drum săpat în piatră pe alocuri şi pe care nu se încumeta multă lume să-l facă!

Pe lângă problema Transalpinei însă sunt altele mai grave: tăierea ,,fără număr" a pădurilor şi staţiunile lăsate în paragină!

Păcat de peisajele superbe!

elviramvio [21.12.15 18:15:31] »

Citind mi-am amintit de o ședere în zonă când fecioru-meu avea 5-6 ani (mâine face 35). Hotel bunicel, după moda de atunci, bucătărie "curată"! Am stat o săptămână, atât ne-a ajuns mâncarea la 2 adulți și doi copii - aveam cu noi și băiatul unor prieteni - adică mâncare adusă de noi. Cei de la recepție ne-au oferit aragazul și un frigider imens, doar atât aveau dar nu era vina lor. A fost o săptămână de vis, zona super curată atunci, împădurită, drumeții superbe, lacrimi grele la plecare căci "dușmanii" de adulți - eu și soțul- deși au promis 10 zile, nu au fost corecți!

PS; 1986 anul, mi-am amintit.

marocanu21 [21.12.15 18:16:40] »

@adryana - Am servit un prânz la pensiunea Ciobănelul (o să revin cu detalii) şi am fost încântaţi de ce am găsit acolo!

marocanu21 [21.12.15 18:25:21] »

@zlatna - Mulţumesc, poate că am forţat puţin nota botezându-le ,,Cheile Lotrului" (îmi place să botez încă ), dar peisajele sunt superbe, numai că trebuie să vă înarmaţi cu răbdare de la început, noi nu prea ne-am aşteptat să fie traseul aşa de lung!

În zonă am două visuri de împlinit, pa lângă Petrimanu - Cheile Olteţului se mai adaugă Valea Frumoasei - Râul Sadului! În rest le-am cam făcut!

Sărbători fericite!

marocanu21 [21.12.15 18:30:59] »

@elviramvio - Vorbeşti de hotelul Lotru? Dacă da, să ştii că pe-atunci eram şi eu prin zonă, cu bilet de la sindicat!

Să--ţi trăiască băiatul, să fiţi sănătoşi!

elviramvio [21.12.15 18:42:16] »

@marocanu21 -

Mulțumesc mult pentru urări. Nu -mi amintesc cum se numea, anul da pentru că se leagă de un eveniment în familie. Știu însă că administratorul ne povestea că nu e sigur dacă primesc alimente pentru "serii". Cert este că noi și încă o familie ne-am "destrăbălat" în uriașul frigider și la plita imensă.

Sărbători cu bine!

webmaster26 [28.12.15 18:40:25] »

@marocanu21 -

iar la ora 16.00 eram la Vila Ursu din Ciungetu, gazda noastră pt următoarele 4 zile...

ne-am bucura să putem citi impresiile tale de acolo scrise ca articol (review) nou.

Procedând astfel, ai avea ocazia ca prin notele şi evaluările proprii să contribui la o medie mai reprezentativă a acestei destinaţii.

[În plus, dacă vreodată vei solicita informaţii aici, pe sait, cei care îţi vor răspunde o vor putea face cât mai adecvat "profilului" tău turistic (funcţie de locurile în care ai fost, unde ţi-a plăcut şi unde nu, din ce motive etc) ]

Poţi folosi linkul SCRIE IMPRESII (se deschide într-o fereastră nouă)

marocanu21 [28.12.15 20:35:10] »

@webmaster26 -

o gazdă aleasă datorită colegilor @Safta Radu şi @vega06, care au descris-o atât de bine după cazările avute aici destul de recent, încât oricât m-ar ,,ispiti’’ web-ul de serviciu, n-am să scriu un articol separat deoarece nu prea aş mai avea ce să spun!

Maestre, oricâtă foame de puncte aş avea acum, la sfârşit de an , n-am ce să mai spun în plus faţă de ce-au scris colegii mei anterior. Dacă s-ar fi schimbat ceva între timp, în mod sigur o făceam! Mulţumesc pt înţelegere!

webmaster [28.12.15 21:06:29] »

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

marocanu21 [29.12.15 08:46:28] »

@webmaster: Mulțumesc maestre!

vega06 [05.01.16 22:18:33] »

@marocanu21 -

Acum picai si io p'acilea ca n-am prea fost prin tara de sarbatori si ma grabesc sa-ti multumesc pentru nominalizarea in pole position

Ma bucur ca ti-a placut si tie cazarea la vila Ursul si in acelasi timp ca suntem pe aceiasi lungime de unda in privinta botezarii locurilor si a altor chestii intalnite prin drumetiile noastre.

Numitul "botez", este doar o nota personala data locurilor frumoase si deosebite vazute, pe care daca nu le-am aprecia nu le-am boteza, nu ? Pentru ca atunci cand botezi ceva sau pe cineva nu o faci din obligatie, ci pentru ca-ti face placere s-o faci. Eu unul nu vad nici o problema in asta

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
5 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
adryana, elviramvio, marocanu21, mogly, zlatna
Alte impresii din această RUBRICĂ:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2021 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
pagină generată în 0.0964179039001 sec
ecranul dvs: 1 x 1