Statiunea Vidra?

TIPĂREȘTE

Dupa peisajele frumoase de pe Transalpina, am scris rw aici, drumul nostru spre casa a continuat pe un drum foarte frumos pe valea Lotrului, intre Obarsia Lotrului si Brezoi via Voineasa. Daca in privinta soselei mai ai ce comenta pe ici pe colo, despre peisaje nu sunt decat cuvinte de lauda exceptand unele zone unde padurea a fost defrisata, dar ce vina are natura?

Soseaua serpuieste pe valea Lotrului unde cei care iubesc natura si-au intins corturile in locuri de o salbaticie cum rar mai intalnesti. Paduri de brad se intind pe cativa kilometri iar apoi soseaua serpuieste dupa conturul Lacului Vidra care isi face pentru scurt timp aparitia printre varfurile brazilor. Daca esti atent, de undeva de la coada lacului se vede Statiunea Vidra. Chiar frumos, dinspre lac spre munte, se vad cladiri, partia, padurea ce-o inconjoara. Hotaram sa trecem sa vedem statiunea, unii au mai fost, altii chiar vor sa manance spunand ca acolo este un restaurant la care au mancat pastrav.

Cand soseaua spre Voineasa paraseste conturul lacului tinand-o tot inainte avem indicator la stanga, pe conturul lacului, spre statiunea Vidra. Urcam usor pe un drum de data aceasta mai rau dar care nu ne pune probleme, urmeaza o bifurcatie, la stanga se merge spre barajul Vidra – 4km iar in dreapta se urca direct in statiune. Am luat-o la dreapta, mare greseala. Daca am fi luat-o spre baraj am fi trecut prin partea cea mai joasa a statiunii si primul impact cu statiunea ar fi fost altul decat cel pe care l-am avut mergand direct.

Ai mers kilometri prin padure, stii ca esti inconjurat numai de brazi, ca un lac asteapta sa-i admiri albastrul apei si abia astepti sa te bucuri de privelistile de la cei 1300-1350m ai statiunii si sa simti aerul acela curat dat de atata verdeata si de fapt care este primul lucru pe care il intalnesti in cale?

Un hotel imens parca trecut prin bombardament. O imagine dezolanta. Te intrebi daca nu cumva ai gresit drumul. Privesti in jur si crezi ca raiul si iadul s-au intalnit in acest loc. Un hotel de 6-7 etaje in paragina, fara geamuri, in care au crescut copaci. Va dati seama cati ne-am fi cazat aici? Aici, intr-un loc de vis daca tii cont de cadrul natural.

Parca eram o fetita a carei rochie favorita este patata si plange. Parca-mi furase cineva ceva, asa ma simteam. Parca ceva nu se lega, ce vazusem eu din departare mai devreme?

E drept ca citisem despre statiunea asta cu vreo zece ani in urma cand copiii au fost in tabara la Voineasa si voiam sa stiu cam pe unde ii poate plimba. Au adus fotografii foarte frumoase cu Voineasa si Lacul Vidra. Atunci aflasem ca se vroia candva aici o partie olimpica si un complex pentru sportivi format din hotel si sala de sport. Nu stiam mare lucru despre statiune dar stiam ca exista. Pai da asa scria si pe indicator: STATIUNEA VIDRA si nu era unul ruginit, era nou nout.

Stapanindu-mi cu greu lacrimile, am trecut mai departe. Pe aleea ce mergea drept inainte se insirau pe partea stanga cinci vile cu un etaj. Erau vopsite in alb incat dadeau impresia de nou si curat.

La prima vila era restaurantul unde unii dintre prietenii nostri au si macat.

Celelalte erau ocupate de turisti dar nu stiu sa dau amanunte desi era undeva afisata lista de preturi pentru inchiriat. Aleea era ingrijita, cu flori, cosuri de gunoi, in dreapta era padurea ce urca pe versant iar in capat era partia de schi. Desi plina de vegetatie se vedea totusi ca e partie. Apoi am vazut telescaunul. Era ruginit, deci nu era folosit de ani de zile. Cineva spunea ca nu ar fi fost folosit niciodata dar parca nu-mi vine a crede. Cum sa ai telescaun si sa nu-l folosesti intr-o zona cu asa privelisti?

O alee coboara in serpentine spre malul lacului, de fapt am vazut ca se intalneste cu drumul spre baraj pe care daca am fi venit am fi dat mai intai de niste ansambluri de hoteluri care nu sunt asa de speriat ca cel de sus.

Coborand pe acea alee ai vedere asupra lacului tot mai mult. Asezate in trepte, in coborare spre lac, sunt aici trei hoteluri de trei etaje formate fiecare din trei cladiri unite intre ele. Acestea cred ca au fost folosite, se mai vad chiar si perdelele la geam. Renovate chiar ar fi ok. Ce priveliste au! Camerele au vedere spre lac sau spre munte. De la aceste hoteluri cobori pe scari la aleea dinspre lac.

Pe aceste scari am incercat eu sa par o fetita mai mare care se gandeste ca astazi petele de pe rochite se scot usor. Peste cativa ani daca ar fi renovate hotelurile mi-ar placea sa stau aici pe balcon privind lacul si padurea de brazi, sa fac o plimbare pana la baraj, un traseu pe munte avand in vedere ca suntem in inima muntilor Lotru iar peste valea Lotrului se intind muntii Latorita. Nu departe de aici e Transalpina si muntii Parang si Voineasa.

Sau de ce nu sa merg la strandul amenajat la lac, sa incerc un sport nautic sau o plimbare cu vaporasul pe lac, sa-mi asist sotul la pescuit sau cine stie poate eu am mai mult noroc.

Nu m-asi plictisi nici de luciul apei, nici de verdele padurii, nici de-albastrul cerului, nici de traseele muntilor.

Sau poate vin iarna sa vad acesti brazi impodobiti in alb, la ski, la sanius, la patinoarul de pe lac, aici unde iarna si zapada tin aproape 6 luni.

Si privind asa lacul si apoi roata muntii si brazii nu-mi vine sa cred cat poate sa dureze paragina si delasarea, e prea fumos locul acesta ca cineva sa nu creada ca merita investit.

Urcand spre aleea de sus aveam in fata mastodontul. Din fata nu pare asa de urat, are forma datorita balcoanelor iar asezarea lui si a celorlalte trei ansambluri de hoteluri chiar arata bine din departare. Daca ar fi renovat ar putea caza in jur de 400 de turisti.

Pentru a nu pleca cu un gust amar de aici am mers putin la plimbare prin padure si am cules fragute, am facut un buchet frumos din flori de camp si apoi am plecat cu speranta ca in viitorul apropiat sa putem citi impresii despre Statiunea Vidra care sa ne atraga precum astazi Ranca si Transalpina.

STATIUNEA VIDRA? poate se intreaba multi!

Trecut – mi-ar placea sa aflu impresiile celor care au fost cu mult timp in urma, cum era la inceputuri.

Prezent – AmFostAcolo – chiar daca a fost un soc la inceput peisajul merita vazut.

Viitor – sper din tot sufletul ca acolo se vor face investitii pentru ca acest frumos loc cu aer ozonat si peisaje superbe chiar merita sa intre in circuitul turistic.

---

VIZUALIZĂRI: 6924 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI