ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 16.03.2012
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 40-50 ani
DIN: Alexandria
ÎNSCRIS: 06.05.10
STATUS: PARTENER
DATE SEJUR
MAR-2012
DURATA: 1 zile
familie cu copii

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
95.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 6 MIN

Cetatea Prejmer

Ilustrație video-muzicală
GeorgFriedrich Haendel(1685-1759) - Concertul pentru orga Nr.3 Op.7, HWV 308 Part 1 Allegro

Asculta mai multe audio diverse
TIPĂREȘTE

Cetatea fortificata de la Prejmer a facut obiectul unei vizite pe la bisericile cetati invecinate Tarlungeniului, unde deja am scris ca a avut loc o intalnire memorabila. Recunosc cinstit ca aveam informatii vagi despre aceasta biserica din incinta unei cetati fortificate (una din multele de pe teritoriul Transilvaniei) iar ceea ce am gasit acolo a intrecut cu mult toate asteptarile mele.

Cel mai probabil ca Cetatea Prejmer detine cateva recorduri (demne poate de GuinessBook de Romania): cea mai veche biserica fortificata din Tara Barsei, prima biserica cu cel mai vechi altar pictat, cele mai multe incaperi din incinta unei cetati, etc... o multime de cel mai, cea mai, prima.

Pe firul povestii sau al pasilor prin cetate ar trebui spus asa. Accesul se face printr-un tunel spart de ferestre, cu doua porti puternice la cele doua capete. Chiar si din tunel exista scari abrupte care permit accesul spre creneluri. Dar pana sa ajungi la acest tunel vezi mai intai curtea primariei, adaugata ulterior constructiei cetatii propriuzise. De fapt aici se mai afla, dupa ce urci niste scari, o alta biserica, unde se tin slujbele iarna, si care poate fi incalzita. Informatii suplimentare am primit de la doamna care era si casiera la bilete si un fel de ghid al locului. Ea ne-a spus ca incinta si cladirile din curtea primariei sunt inca functionale, fiind si motivul pentru care sunt inchise vizitei. Asta mi-a adus aminte de cetatea locuita Sighisoara. Din aceasta curte spre stanga se deschide curtea brutarilor, din pacate la fel de inchisa ca si incintele primariei. Dupa ce-ai trecut prin gangul intunecat si de cea de-a doua poarta, o curte larga si rotunda, inconjurata de un zid inalt cu camarute dispuse ca intr-un stup iti copleseste privirea. In mijloc o biserica veche, din piatra, concentreaza atentia. Pe fondul alb al zidului desenul lemnului vechi, al scarilor si culoarelor exterioare intregesc senzatia de stup. Am intrebat cate incaperi sunt. Scria la intrare :270 ! Multe, domnule, multe!! Oricum nu se viziteaza toate. Pentru cei curiosi si indrazneti, dupa ce urci cateva scari destul de abrupte si de infricosatoare poti sa vezi vechea scoala, un atelier taranesc, o incapere numita "Interior traditional sasesc din Garbova "- jud. Alba, compus din (asa cum scrie pe o placuta alaturi): patul pentru etalarea zestri, o banca asezata in fata, "blidarul " adica dulapul de bucatarie, "almaroaia " adica peretarul in fata, furci de tors, iar in completare mobilier pictat taranesc (lavite, blidare, peretare) de provenienta din diferite locuri transilvane - Miercurea Sibiului, Beia, Calnic, Prejmer, Taure. Incaperea servind drept scoala are mobilier si obiecte parca nu atat de vechi, dar peretii lasa sa se intrevada picturi murale cu adevarat vechi.

Ce am inteles de la ghida si din ce-am citit ? Ca locuitorii satului se retrageau si locuiau in cetate atunci cand erau amenintati de navalirea turceasca, otomana mai exact, care prima a venit din directia Buzaului in jurul anului 1400. nevoia de aparare si protectie au determinat construirea cetatii la 1427, numita mai intai Tartlau dupa numele sasesc al localitatii( desi izvoare istorice atribuie origini slave locului , inainte de 1300). Locuitorii satului cu mic cu mare se retrageau in cetate, fiecare familie avand atribuita o incapere.Latimea incaperilor este aceeasi cu a zidului imprejmuitor , adica 3-4 metri. Un sistem ingenios de notare si numerotare a incaperilor, din linii si figuri geometrice scrijelite pe usile de intrare identifica pentru fiecare familie locuinta sa. Rasuflatori patrate, taiate in lemnul usii, la baza, permit aerului sa intre. Asadar in cetate se desfasura viata comunitatii, totul fiind foarte bine organizat, ca si in satele sasesti, dar intr-un spatiu mult mai mic.

Cum se aparau acesti locuitori? Daca vreti sa aflati trebuie neaparat sa urcati treptele amenintatoare si sa ajungeti la "drumul de straja". Un spatiu ingust, intunecat, cu deschideri din loc in loc. Tot din tablita de prezentare de pe zid aflam ca: " drumul de straja se afla la 10 m inaltime iar lungimea sa este de 800m. La acest nivel al zidului de aparare exista un numar insemnat de brese pentru tragere si jgheaburi de turnare a smoalei clocotite. O atractie deosebita a ansamblului de aparare este mica 'orga a mortii', o scandura groasa, pivotand in jurul unui ax de fier si inzestrata pe ambele parti cu cate doua tevi de tragere. Concomitent cu o serie de trageri, celelalte arme puteau fi incarcate direct pe gura tevii astfel incat prin rotirea scandurii sa se obtina un foc continuu". Foarte ingenios si interesant.

Privind la toate acestea nu poti sa nu te gandesti totusi cat de grea era viata in acele vremuri, cum locuitorii aflati in calea navalirilor otomane si-au gasit forme si sisteme de a rezista. Dar ceea ce i-a sustinut cel mai mult a fost credinta in Dumnezeu.

Marturie sta biserica evanghelica din mijlocul cetatii, coplesitoare, inalta, din piatra, varuita alb pe dinafara. Praguri tocite de piatra in interior, arcade inmuiate de trecerea timpului.Contraforturi lungi , puternice. Din surse (wikipedia) aflam ca "Pe la 1211, Regele Ungariei Andrei al II-lea pomenește într-un document adresat teutonilor numele râului Târlung, pe lângă care va crește localitatea Prejmer. Cavalerii teutoni care primesc drepturi asupra acestui teritoriu sunt cei care vor ridica până la un anumit nivel biserica din Tartlau (denumirea săsească a localității). Lăcașul de cult a fost construit în stilul gotic burgund introdus de cistercieni la Cârța.

Orice surse ai citi si orice fotografii ai vedea, senzatia pe care o ai pasind unul din cele trei praguri ale bisericii este unica. Ea are forma de cruce, asadar are si trei intrari. Altarul nu este piatra sau zidit asa cum te-ai astepta in acest lacas integral din piatra ci este din lemn, vopsit pe ambele parti. E cel mai vechi altar si din cate am vazut nici un vizitator nu rezista tentatiei de a se fotografia aici. Asa cum niciunul nu rezista tentatiei de a se fotografia in amvonul de lemn pictat , situat la nivelul solului. Ferestre trilobate , pe fiecare travee , lasa sa se cearna o lumina blanda .O orga situata la inaltime este cea care adauga acorduri muzicale grave adoratiei de Dumnezeu, instalata pe la 1800, functionala si gazduind concerte ordinare si extraordinare in fiecare saptamana. Din luna mai cand timpul se incalzeste se tin slujbe aici.

Daca dai roata bisericii, prin curtea mare si pietruita te impregnezi de atmosfera timpului si locului. Poti sa-ti imaginezi cu usurinta locuitorii in viata lor de zi ci zi, comunitatea traind si perpetuand structura sociala. Din 1993 acoperisurile vechi au fost innoite iar camarile curatate. Cetatea e patrimoniu UNESCO din 1999, fiind recunoscuta ca cea mai veche cetate fortificata din estul Europei. Desi din santul lat , odinioara umplut cu apa si peste care se ridicau poduri nu a mai ramas nimic , aspectul de cetate medievala , determinat de grosimea si inaltimea zidurilor , de creneluri , bastioane si porti rezistente atrage interesul turistic continuu.

Pentru 8 lei cat costa intrarea nu merita sa ratati vizitarea acestui obiectiv turistic. Odata intrati, timpul sufera distorsionari si nu mai stii cat ai stat, daca a trecut repede sau incet, n-ai mai pleca. In ciuda frigului, mai ales ca zidurile inalte de 12 (dupa unii 14) metri nu lasa soarele sa treca decat la ceasurile amiezii, placerea popasului intre camarile dispuse circular e inegalabila. Eu sigur voi reveni, intr-un anotimp mai cald, sa observ pe indelete toate lucrurile care au dat permanenta locuitorilor de aici: imbinarile ingenioase de lemn cu lemn, acoprisul din sindrila frumos asezata, incaperile bine intocmite cu economie de spatiu.


[fb]
---
Trimis de TORA INGRID in 16.03.12 08:39:32
Validat / Publicat: 16.03.12 10:06:47
NOTĂ: Articol ARHIVAT (nu intră în calculul mediei acestei destinaţii)

VIZUALIZĂRI: 5198 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

10 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (TORA INGRID); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P01 Curtea Primariei ( curtea mica ) la Cetatea Prjmer
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 33949 PMA (din 38 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

10 ecouri scrise, până acum

TORA INGRID [16.03.12 09:11:55] »

va rog aceasta piesa ca fond muzical

http://www.trilulilu.ro/muzica-diverse/georgfriedrich-haendel-1685-1759-concertul-pentru

multumesc

-----------------------------------

Rezolvat

webmaster [16.03.12 09:52:30] »

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru aceasta destinatie.

iulianic [16.03.12 11:03:06] »

@TORA INGRID: Nu stiu daca a te felicita pentru acest review este de ajuns. Iti multumesc pentru clipele deosebite pe care mi le-ai oferit!

In acordurile Concertului pentru orga, am citit cu interes randurile tale pentru ca ma fascineaza acest gen de obiective turistice. Mi-am amintit de Viscri si Biertan pe care le-am vizitat, de Saschiz si Poienari pe care le am in lista de asteptare... Cu aceasta ocazie am inscris si Prejmer in aceeasi lista care ramane in continuare deschisa.

Multumesc si pentru imaginile atasate - foarte ilustrative pentru obiectivul prezentat!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
TORA INGRID [16.03.12 11:17:24] »

@iulianic: Cand ma gandesc ca era sa ratez Cetatea Prejmer cu tot cu biserica fortificata! O problema tehnica la masina mea m-a trimis sa vizitez mai intai service-ul si abia apoi, mai linistita dar nu multumita, am facut cale intoarsa spre Prejmer. Venind dinspre Tarlungeni, prima la dreapta. Venind dinspre Brasov, la stanga. Acolo i-am ajuns din urma pe ceilalti tovarasi de intalnire festiva si aniversara, @georgiana cu sotul, @adryana cu sotul si fetele pe care le creste si educa in spiritul respectului ptr traditii, @spezam cu sotul, @magdalena cea frumoasa cu sotul, @lucsim cu sotul, iar daca am uitat pe cineva imi cer iertare (sau daca am incurcat nickname-urile). Sa nu-l uit pe @costi cu doamna sa cu alura de fotomodel.. Cu toti acestia am fost in permanenta intrecere socialista de vazut cetati, i-am prins din urma la Prejmer - unde aveau deja o ora de cotrobait prin toate cotloanele, m-am tinut dupa ei la Harman unde am facut si fotografii impreuna, dupa care singura m-am abatut la Sanpetru unde este de asemenea o interesanta biserica fortificata. Dar mai intai in traditia deja stiuta in care ratacesc drumul am facut o vizita scurta la Bodoc si Cismasu. la Cismasu este un centru de echitatie si un cal si calaretul sau brazdand campul in galop mi-au facut mare pofta de-a incaleca un bidiviu!

Am sa scriu si despre cetatea Harman, mi-a placut aproape la fel de mult ca Prejmer-ul.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
iulianic [16.03.12 11:50:21] »

@TORA INGRID: Abia astept sa mai scrii si despre alte cetati sasesti din preajma Brasovului, posibil de vizitat.

Imi pare rau pentru problema tehnica a masinii din cauza careia ai intarziat putin, dar imi pare bine ca ai ajuns totusi sa vezi cetatea pentru ca apoi sa poti povesti ceea ce ne-ai povestit.

Din nou, multe multumiri!

P. S. A dat cineva vot negativ acestui review? Tare as vrea sa-l cunosc si sa-l intreb ce nu i-a placut. Daca acest review merita "minus", atunci care merita "plus"?

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
david [16.03.12 11:54:22] »

Pacat de lipsa de promovare, a acestor cetati si locase de cult, care ar trebui sa atraga, o multime de turisti!

Felicitari pentru consistenta, informatiilor oferite.

TORA INGRID [16.03.12 12:09:25] »

@iulianic: da, e una si aceeasi persoana care a dat vot negativ si la povestea despre intalnire, isi imagineaza ca astfel e foarte interesanta, dand cu -1 la Tora Ingrid, ti-o spun imediat, stai sa butonez un pic. E greu sa placi la toti, era o vorba despre sobolani... Imi pare rau de vorba cu sobolanii , inseamna sa jignesc bietele animale comparandu-le cu negativistul .

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
Cristian_h* [16.03.12 12:17:38] »

Cetatile fortificate din Tara Barsei sunt totusi bine pastrate si Slava Domnului se afla in circuitul turistic, cele din Valea Tarnavelor (exceptie Biertan si Saschiz) Apold, Malangrav, Alma Vii, Valea Viilor, Axente Sever, Mosna, Copsa Mare sau cele aflate putin mai la sud pe Valea Hartibaciului si a Cincului, anume Agnita, Dealu Frumos, Merghindeal, Cincsor sunt inchise si vizitate mai des de catre turisti germani, paradoxal in Germania se stie mult mai mult despre acestea decat in Romania... trist nu?

@TORA - INGRID am avut aceeasi reactie ca si tine vazand aceasta biserica fortificata, cat despre impresii... nota mea e 10 ca si pana acum, felicitari!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
TORA INGRID [16.03.12 15:19:09] »

@iulianic: poti sa-i adresezi intrebarea ta utilizatorului ionut73, un fan de-al meu care-mi urmareste activitatea constant punctand-o negativ cu consecventa. Dar parerea mea este ca individul nu merita nici intrebare nici atentie, in fond nu scriu pentru cei ca el. Cum voturile nu sunt anonime si succesiunea lor e usor de urmarit cred ca n-am facut nici o indiscretie devoaland utilizatorul, sunt sigura ca-si asuma argumentatia unui vot negativ, indiferent cui ii este acordat el.

webmasterX [17.06.15 08:22:20] »

Mutat în rubrica "Cetatea Țărănească Prejmer, PREJMER" (nou-creată pe sait)

===

Am setat în program coordonatele GPS ale acestei destinaţii, rezultând următoarea poziţionare pe hartă -- click aici.

Ne poţi spune dacă-i ok? (măreşte zoom-ul de pe hartă cât e necesar, până la afişarea poziţionării / încadrării la nivel de stradă etc)

Mulţumesc.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
5 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
claudiu 71, david, iulianic, TORA INGRID, valimi
Alte impresii din această RUBRICĂCetatea Țărănească Prejmer:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.073494911193848 sec
    ecranul dvs: 1 x 1