ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 26.05.2024
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 24.05.11
STATUS: APOLLO
DATE SEJUR
MAY-2024
DURATA: 1 zile
Prieteni

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 10 MIN

Cetatea și Biserica evanghelică săsească Prejmer

TIPĂREȘTE

În urmă cu câțiva ani, cineva mi-a dăruit o frumoasă hartă turistică având marcate cele mai importante cetăți și biserici fortificate din zona centrală a României - Brașov, Sibiu, Sighișoara... Împreună cu soțul meu, am început să concep trasee care să cuprindă cât mai multe dintre acestea urmând ca mai apoi călătoriile noastre imaginare sau abia schițate pe hârtie să devină reale. Unele s-au înfăptuit, altele au rămas în faza de proiect și... așa sunt și acum. Soarta a decis altceva pentru familia noastră. Când am intrat pe făgașul normal al vieții, singură, mi-am zis că încet-încet, pe orice cale, ar trebui să continui ceea ce am început.

Și, iată că în această primăvară, un mic circuit (de numai o zi) avea să-mi ofere ocazia de a mai bifa două din edificiile medievale de pe harta mea - Cetatea și Biserica evanghelică săsească Prejmer și Ansamblul Bisericii evanghelice fortificate Hărman.

Cum ajungem la Prejmer?

Ansamblul format din cetatea țărănească și biserica fortificată Prejmer, inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO în 1999, se află la 17 km distanță de Brașov, în centrul localității Prejmer. Fie că vii dinspre Buzău, pe DN10, fie că vii dinspre Brașov, pe DN11, apoi pe DN10, de la drumul principal, din centrul localităţii, după o abatere de câteva sute de metri (pe 112D) ai și ajuns lângă zidurile falnice ale cetății.

Program de vizitare: vara (1 Aprilie - 31 Octombrie) luni-sâmbătă 9.00-18.00, duminică 11.00-18.00, iar iarna (1 Noiembrie - 31 Martie) luni-sâmbătă 9.00-16.00, duminică 11.00-16.00.

Taxa de vizitare: 30 lei/persoană - adulți și 10 lei/persoană - studenți și copii. Taxa se achită la aparatele aflate în stânga intrării. Noi, fiind în grup mare, am fost scutiți de această treabă, ghidul însoțitor fiind cel care a rezolvat problema tuturor, apoi, unul după altul, prin scanarea biletului primit, am trecut prin turnichetele de la intrarea în curtea cetății. O notiță (în română și în engleză) postată lângă aparatele de taxare informează că "Accesul la toaletă se face în baza biletului de vizitare". Așadar, păstrați biletul după intrare!

Un foarte scurt istoric

Din cele citite anterior, din informațiile expuse în panouri acolo, la cetate, din relatările ghidului, în autocar, înainte de a ajunge la Prejmer, din prezentarea custodelui, o doamnă care ne-a întâmpinat la cetate, în câteva cuvinte, rezum istoricul Ansamblului format din Cetatea țărănească și Biserica fortificată Prejmer. Consider că a cunoaște măcar puțin din istoria locului și a cetății este un mare plus în înțelegerea a ceea ce avem de văzut acolo.  

Ridicarea bisericii din Prejmer a fost începută în anul 1218. Forma de cruce greacă, cu brațe egale - aparținând stilului specific de construcție al Ordinului Cavalerilor Teutoni adus din Siria - este dovada că teutonii au pus temeliile acestui lăcaș de cult. După alungarea Ordinului de către regele Andrei al II-lea, în anul 1225, înălțarea bisericii a continuat în stilul goticului timpuriu burgund, un stil pe care călugării cistercieni l-au introdus în Transilvania la începutul sec. XII. În 1240 comunitatea din Prejmer trecuse deja sub patronajul abației cisterciene din Cârța.

Dar, adevărații artizani a ceea ce vedem noi astăzi la Prejmer sunt țăranii și meseriașii sași stabiliți în Țara Bârsei, parte integrantă a Transilvaniei. Marginea estică a teritoriului locuit de coloniștii sași, zona actualei localități Prejmer, a fost în permanență expusă hoardelor năvălitoare. Începând cu anul 1421, după prima invazie a turcilor în Transilvania, s-a început construirea de fortificații și consolidarea lor. Cetatea din Prejmer - circulară, cu ziduri groase de 3-4 m și înalte de 12 m, cu patru turnuri de observație și încă unul de poartă, cu  porți solide din lemn armat cu fier și poduri mobile peste șanțul cu apă împrejmuitor, a devenit una dintre cele mai puternice cetăți de refugiu din Transilvania. Drumul de strajă și apărare impresionează și astăzi. În afară de gurile de foc existente în ziduri, vizitatorii vor fi surprinși să descopere un dispozitiv de luptă neobișnuit - așa numita "Orgă a morții". Este de fapt o scândură groasă, care se putea roti în jurul unei axe orizontale. Pe fiecare parte avea câteva adâncituri în care se fixau mai multe arme cu care se trăgea aproape simultan. Eficiența acestui sistem era atât de mare încât producea nu doar pierderi grele năvălitorilor, ci și o mare panică în rândurile lor.  

Vizita noastră la Cetatea și Biserica evanghelică săsească Prejmer

După ce am străbătut culoarul de acces și am trecut de turnichete, am pătruns în prima curte a cetății. Aici, în afara unor panouri informative, descoperim "Prăvălia Veche" - un mic magazin cu suveniruri, dar și cu diverse produse specifice, locale. În stânga se află scara care duce la Muzeul Etnografic, iar în față gangul boltit, lung de 32 m, care conduce în cetate - barbacana, un element de fortificație dotat cu o grilă din lemn armat cu fier. "Hersa" acum ridicată pentru a permite vizitatorilor accesul în cetate, are un dinte rupt. Bineînțeles, pentru amuzamentul vizitatorilor, în legătură cu acest dinte rupt, s-a născut (sau s-a născocit) și o legendă. Pentru că, ce ar fi o incursiune în lumea medievală fără măcar o legendă? Se spune că la una dintre invaziile tătarilor, unul dintre dușmani, mai iute de picior, a ajuns sub hersă înainte ca aceasta să fie coborâtă până la nivelul solului. Dintele ascuțit, din fier, l-a lovit în cap și astfel s-a rupt. (Tari de cap mai erau tătarii în acele vremuri!!!)

În curtea interioară a cetății nu biserica m-a impresionat cel mai mult, așa cum m-aș fi așteptat, ci încrengătura de scări cu trepte abrupte şi înguste, din bârne groase, mici platforme de lemn fixate în fața celor 275 de cămăruțe cu numere pe uși, dispuse pe trei şi chiar pe patru niveluri, circular, în jurul bisericii. În caz de invazie, localnicii se refugiau aici, fiecarei familii revenindu-i o cămăruţă în care îşi depozita şi proviziile necesare în timpul asediului. Atât cât m-au ținut picioarele, am urcat și am coborât prin hățișul de scări ducând la mici platforme fără continuitate la vreun nivel, am admirat și am fotografiat de sus curtea cetății, ușile numerotate și am privit din prag expozițiile amenajate în câteva încăperi.  

 Vechea școală a funcționat aici în perioada 1460-1556, într-o încăpere de la nivelul al doilea.  Pe ziduri încă se mai păstrează urme ale unor picturi murale, iar băncile vechi și  tabla liniată ne dau imaginea învățământului practicat în perioadele de asediu. Dacă sunteți curioși, aici veți afla și numele dascălilor acelei perioade. Şcoala din cetate a continuat să funcționeze până în 1853 când în sat s-a construit o nouă școală.  

Interior tradițional săsesc din Gârbova, județul Alba, etalează obiecte casnice cu specific săsesc - cusături, țesături, ceramică, ustensile de bucătărie și în special mobilier autentic, pictat - dulap, pat, blidar, ladă de zestre, etc...

Expoziția etnografică prezintă - în câteva încăperi - diverse ateliere (țesătorie - cu un război de țesut din sec. XIX provenind tot din Gârbova, rotărie-dogărie din Beia, județul Brașov, șelărie-curelărie din Alțâna, județul Sibiu) toate expunând uneltele specifice meșteșugului.

Am ajuns și în spaţiile de depozitare pentru uneltele agricole folosite în viticultură şi pomicultură (teascuri, moară de zdrobit fructe), prelucrarea cânepii (maşină de răsucit funii, piepteni pentru cânepă, darac), precum și unelte folosite la arat, recoltat de cereale şi treierat (pluguri, prăşitoare...).

Dar, cel mai mult m-a fascinat drumul de strajă. Acesta este de fapt un culoar acoperit aflat în partea superioară a zidurilor împrejmuitoare, lung de 800 m, care poate fi străbătut numai după ce ai urcat treptele dificile ale unei scări de lemn. Circular, slab luminat prin ferestruicile crenelurilor și prin gurile de tragere, drumul de strajă este denivelat și parțial în beznă. Deci, atenție nu doar la cap, la grinzile oblice din lemn, dar și la picioare, la bolovani și la praf. Pentru cadrul specific, dar mai ales pentru faimoasa "orgă a morţii" pe care o veți descoperi aici, merită efortul unei plimbări pe drumul de strajă.

Biserica evanghelică săsească

Biserica amplasată în partea centrală a curţii atrage atenţia prin dimensiuni și prin robustețea ancadramentelor de piatră ale ușilor și ferestrelor. Iniţial, construcția avea formă de cruce cu patru braţe egale în jurul unei nave dreptunghiulare. Ulterior, în 1461, deasupra navei centrale a fost înălțat turnul-clopotniță octogonal, iar în sec. XVI brațul de vest a fost prelungit în stilul goticului târziu pentru a se crea mai multe locuri pentru credincioși. În interior, prin colorit și îmbinare, ies bine în evidență arcele bolții, dar și galeria care adăpostește orga. Prima orgă, cu 65 de tuburi, a fost cumpărată de sașii din Prejmer în 1676. Ea a fost înlocuită cu o alta executată în 1803 de constructorul de orgi Andreas Eitel în schimbul a 2900 de guldeni. Această orgă a fost refăcută în 1837 de constructorul brașovean Schneider. Nu știu dacă a fost pură întâmplare sau așa se primesc grupurile mari de turiști, atunci când am fost noi acolo biserica răsuna de acorduri vibrante de orgă. În această atmosferă deosebită am privit și am fotografiat altarul poliptic gotic - cu două aripi rabatabile - pictat pe ambele fețe, având ca scenă centrală "Răstignirea lui Iisus". Altarul poliptic realizat în 1450-1460 este cel mai vechi din țară și este în perfectă stare de conservare. Am aflat că cele două aripi rămâneau închise în zilele de lucru și de post, ele deschizându-se numai în zilele de sărbătoare. O piesă deosebit de valoroasă este și amvonul din lemn pictat, adus de la Biserica Evanghelică din Drăușeni. De asemenea, remarcăm câteva piese de mobilier deosebit de fin sculptate, datând din sec. XVII.  

Pe pereții laterali, înainte de a intra în încăperea în care sunt expuse câteva vechi lespezi funerare, adevărate lucrări de artă, observăm două plăci comemorative amintind de eroii sași căzuți în Primul Război Mondial.  

Tot aici ar trebui să adaug faptul că o importantă restaurare la Biserica evanghelică săsească din Prejmer a fost făcută de Direcţia Monumentelor Istorice în perioada 1964 - 1970. De asemenea, trebuie amintit faptul că în 1992 Ansamblul fortificat de la Prejmer a fost preluat de Fundația Sașilor Transilvăneni din München care a efectuat lucrări de restaurare și consolidare a zidurilor, de reparare a pavajelor, precum și unele lucrări de întreținere.  

Muzeul Etnografic aflat la primul etaj al clădirii din stânga primei curți a cetății a fost vizitat ultimul, în timpul care ne-a mai rămas până la regruparea la autocar. În câteva încăperi sunt etalate multe obiecte din vechile gospodării țărănești - vase ceramice, ustensile pentru gătit (este intruchipat și un cuptor), vechi cântare, ceasuri și mașini de cusut, recipiente de depozitare a alimentelor, unelte agricole și scule specifice diferitelor meșteșuguri, război de țesut, dar și mobilier pictat, lăzi de zestre și frumoase ţesături. Nu lipsesc nici piesele de îmbrăcăminte - veșminte tradiționale pentru femei, copii și bărbați frumos prezentate pe manechine.

Amintind de epoca medievală și de rolul cetății fortificate ca loc de refugiu și apărător al localnicilor în vremi de răstriște, expoziția muzeală etalează și câteva arme, precum și un grilaj de poartă executat din lemn masiv de stejar cu întărituri metalice. Protejate de o vitrină, am văzut și câteva tipărituri și documente vechi.  

Adăpostită de zidurile fortificate, colecția muzeală constituie un plus de atracţie pentru cei care vin să viziteze Cetatea și Biserica evanghelică săsească de la Prejmer.  

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de iulianic in 26.05.24 06:31:07
Validat / Publicat: 26.05.24 09:45:40

VIZUALIZĂRI: 242 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

1 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P11 Prejmer - Cetatea și Biserica evanghelică săsească. În curtea cetății.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 27200 PMA (din 28 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

1 ecouri scrise, până acum

tata123 🔱 CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA
[27.05.24 10:17:40]
»

@iulianic: Un monument istoric valoros, o combinație între două planuri: cel religios și cel militar cum de altfel întâlnim în foarte multe localități săsești din Transilvania. Mă bucur că o parte din aceste biserici fortificate sunt vizitabile și chiar au organizat muzee tematice (etnografice, istorice) în încăperile din curte.

Tripticul din biserică este cea mai veche astfel de lucrare de artă (pictură religioasă pe lemn structurată în trei părți) de pe teritoriul românesc de azi, datând de la mijlocul veacului al XV-lea.

Am vizitat cetatea țărănească cu peste 10 ani în urmă și am asemuit-o cu un „OZN medieval” (vezi impresii).

Mulțumim pentru prezentare.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
1 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
tata123 🔱
Alte impresii din această RUBRICĂCetatea Țărănească Prejmer:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.066723823547363 sec
    ecranul dvs: 1 x 1