Triunghiul 'Bermudestilor'

TIPĂREȘTE

“Hai, sus! Scularea, e tarziu, s-a facut ora 6 dimineata si azi avem de vizitat 3 manastiri. Nu ziceai tu ca n-ai deloc cultura religioasa? Si-apoi mai vreau sa trecem si prin Voinesti ca sa luam niste mere domnesti. Hai! Te grabesti? ” “Mda, asta-i adevarat! In liceu, pe vremea mea, nu se preda deloc religia ci doar socialismul stiintific”.

Pornim la drum. In masina desfac harta tarii si constat ca in perimetrul cuprins intre Ploiesti-Bucuresti si Pitesti exista cel putin o suta de localitati care se termina in “esti”, un sufix foarte des utilizat in Muntenia si Oltenia.

Din Ploiesti, folosim “deneunu” pana la Floresti, “facem stanga” si-o luam pe DN 720 prin Novacesti-Calinesti-Filipesti-apoi pe DN 702 B si C prin Vacaresti-Udesti-Dragomiresti-Dragaiesti-Manesti-Dragodinesti-si ajungem in sfarsit la Voinesti, unde incarcam in portbagaj o cutie de carton plina cu mere “pe alese”, direct din curtea unui mic producator, mere frumoase si ieftine ce si-au castigat deja un brand international, precum carnatii de Plescoi. De la Voinesti, nu trebuie decat s-o cotesti la stanga si sa-ti continui drumul prin Condesti-Botesti-Dolonesti-Goranesti-Crintesti si Tiganesti. Ajungem in sfarsit la Gaesti unde patrundem pe autostrada Bucuresti-Pitesti. Constat ca am intrat intr-un adevarat triunghi al “Bremudestilor” in care obosesti de-atatea nume pitoresti si e foarte usor sa te zapacesti.

E toamna tarzie si pe camp se culege recolta sau se ara din zori si pana-n seara.

E-un superb octombrie multicolor care, an de an, pe masura ce verdele frunzelor imbatraneste si moare, ne mai ofera un ultimul “show cromatic de adio” ce ne incanta privirea, preschimband verdele in galben, portocaliu, rosu si maro.

De la Pitesti ajungem la Manastirea Arges, o capodopera a arhitecturii romanesti a carei trista legenda a inaltarii sale ne-a incantat anii de liceu si ne mai incanta si azi.

“Pe Arges in gios/Pe un mal frumos/Negru-voda trece/Cu tovarasi zece/Noua mesteri mari/Calfe si zidari/Si Manoli, zece/Care-i si intrece “

Manastirea Argesului a fost inaltata intre anii 1512-1517 din porunca lui Neagoe Basarab in localitatea Curtea de Arges. Din acel moment, fascinat de tragismul baladei populare al carei eroi au fost Ana si sotul ei, mesterul Manole, poporul roman i-a atribuit acestuia din urma, constructia tuturor manastirilor din Tara Romaneasca. Balada populara transmisa prin viu grai e atat de raspandita, vestita si impresionanta incat celelalte date tehnice ale manastirii, adica “CV”-ul ei, sunt umbrite de stralucirea legendei si nici nu mai prea conteaza. Esti coplesit de faptul ca si tu “aifostacolo” in locul unde s-a nascut manastirea si mai ales minunata sa legenda iar intr-unul dintre ziduri, mai salasuieste amintirea vie a Anei.

Sacrificiul Anei, a lui Manole si a celor 9 calfe ce-au inaltat manastirea Arges, ne demonstreaza (pentru a cata oara?), ca viata fiecaruia dintre noi, nu are importanta decat prin ceea ce lasam in urma. Viata omului trece, se-mprastie repede, precum fumul de tigare iar daca in rastimpul existentei sale, acesta n-a scris o carte, n-a dat nastere unui copil sau n-a sadit macar un pom, se pare ca el a trait degeaba.

“Apa trece, pietrele raman”.

De la Curtea de Arges, manastirea Govora, nu e decat la o “aruncatura de bat”.

Manastirea Govora, un alt briliant al arhitecturii romanesti, e o manastire de maici si e una dintre cele mai vechi manastiri din Tara Romaneasca. In limba slava “govora” inseamna “murmur de izvor”, aluzie poate la “milenarele ape minerale” ce se gasesc nu departe de-aici, in statiunea balneara Govora. Manastirea e situata la 18 Km de Ramnicu-Valcea in comuna Mihaiesti. Peretii exteriori ai manastirii sunt drepti, avand ca ornamentatie un brau cu trei funii, ce parca tine impreuna cele trei corpuri ale cladirii. Decoratiunile interioare sunt bogate, executate in stil brancovenesc. Langa zidul interior, care are si rol de aparare, sunt situate chiliile, pe doua niveluri, si multe flori pe care maicutele le ingijesc cu drag. In curte, se mai pastreaza intact un vechi clopot si un turn de paza cu meterze. Manastirea e datata din anul 1485, ctitorul ei este Vlad Tepes, Radu cel Mare a infrumusetat-o iar mai tarziu, in 1637, Matei Basarab o doteaza cu o tiparnita unde apar importante scrieri roamnesti.

Ne intoarcem la Targosviste si, la 6 Km de oras, intalnim o a treia frumoasa manastire de calugari, manstirea Dealu. Un drum ce serpuieste printre arbori despuiati de frunze, ne poarta pe o colina, unde intalnim o alta ctitorie a lui Radu cel Mare, terminata de Vladut Voievod in anul 1512.

Tiparnita de la Govora a fost mutata aici in anul 1644 de catre Matei Basarab.

In secolul trecut, manastirea a avut si alte destinatii, precum: lagar de prizonieri, scoala de soldati, depozit de munitie sau liceu militar unde a studiat si viitorul lider al miscarii legionare, Corneliu Zelea Codreanu. Dar, odata cu prabusirea inchisorii Doftana la cutremurul din 1940, si cladirea acestui liceu al ideologiei de trista amintire a nationalismului romanesc, s-a prabusit.

Biserica manastirii este si ea construita in acelasi stil brancovenesc precum si manastirea Govora.

In curtea manastirii se afla bustul lui Mihai Viteazu iar in biserica se afla mormantul lui Radu cel Mare si racla cu capul lui Mihai Viteazu, cel care, pentru prima data in istoria milenara a acestui neam, a reusit sa-i uneasca pe toti romanii intr-un singur popor. Visul dintotdeuna al romanilor de pretutindeni, acela de-a avea cu totii un singur hotar, s-a infaptuit la Alba Iulia, in anul de gratie 1600.

Asadar, trecatorule ce faci un scurt popas la aceasta manastire din varf de deal, opreste-te pentru o clipa si in fata statuii sau mormantului unuia dintre cei mai mari conducatori ai acestui neam si adu-i un discret omagiu celui care a reusit sa-i uneasca pe munteni, pe moldoveni si pe ardeleni intr-un singur popor, vis care a devenit realitate doar dupa multe secole de asteptare, supunere, chin si multa varsare de sange. Vis al tuturor inaintasilor nostri pe care noi, cu totii, il traim acum din plin, in liniste si pace.

Dorgo

---

VIZUALIZĂRI: 2821 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI