Mlastina cu borviz de la Sancraieni Ciuc

TIPĂREȘTE

Mlastina cu borviz

In anul 2005, perioada cand am vizitat mlastina cu borviz, soselele din cel mai turistic judet al tarii, Harghita, nu erau prea grozave. L-am denumit "cel mai turistic" pentru ca nu multe alte judete ale tarii se pot mandri cu niste Chei spectaculoase precum cele ale Bicazului cu lacul Bicaz sau cu Lacul Rosu, cu un Tusnad sau cu lacul Sfanta Ana. Asadar langa mlastina cu borviz, dupa ce am sondat cu cauciucurile adancimea a o multime de gropi, m-am impotmolit pe o pajiste de laga mlastina cu pricina. Autotusimul meu nu mai mergea nici inainte nici inapoi. Rotile patinau in noroi. Din motor iesea fum. Ah! ce n-as fi dat acuma acuma sa am sub ele iarasi soeaua proasta de adineaori... Noroc ca apare un satean cu o caruta trasa de doi cai putere ce reuseste sa-mi tracteze automobilul dotat cu 55 de cai putere. Ce-a a facut omul? S-a dus undeva, a luat niste fan uscat si l-a presarat pe sub roti, apoi au mai ajutat si cei doi cai, struniti de el.

Sancraieni Ciuc, e o localitate apropiata de Miercurea Ciuc si care este vestita prin statia de imbuteliere a catorva sortimente de apa minerala. Esti tentat deci sa privesti spre dreapta ratand de multe ori panoul ce indica rezervatia ecologica numita "Mlastina cu borviz", ce se afla pe stanga. Mlastina nu e altceva decat un loc unde sa se acumuleaza apa a 104 izvoare minerale si cred ca e unica in lume. O micro-mlastina similara se mai afla totusi la Bilbor, in valea Dobreanu, dar aceasta aduna doar apa a 12 izvoare minerale. Mlastina cu borviz este un imperiu vegetal intins pe 12 hectare din care 2 hectare, situate chiar langa sosea, sunt vizitabile. E declarata rezervatie naturala si ecologica. Adica acolo n-ai voi sa construiesti vreun cartier de vile... dar cine ar inrazni? , peste cativa ani si le cauta la cativa metri pe sub pamant. Aici au supravietuit inca din era glaciara, cand pamantul era imperiul triceratopsilor, stegozaurilor si pteranodonilor, cateva specii rare de plante-mesteacanul pitic (Betula Humulis), roua cerului (Drosela Angelica) galbeneaua (Liguria Sibirica), saxifraga (Saxifraga Hirculkis) si asa zisa "floare cenusie", toate mari iubitoare de apa dar si de saruri minerale. Rezervatia este un paradis al paleobotanistilor. Precum plantele de saraturi ce vestesc prezenta sarii, aceste plante sunt adevarate "busole vii" ce vestesc vecinatatea apei minerale. Privind longevitatea acestor plante ce au sfidat trecerea timpului, ne putem forma o imagine aproximativa asupra infatisarii pamantului in urma cu milioane de ani si mai ales atunci cand acesta traversa perioade mai reci, fiind lipsit de razele binefacatoare ale soarelui, cand plantele erau nevoite sa foloseasca pentru supravietuire, doar apa si elemente chimice. Un astfel de fenomen se petrece astazi si in adancul intunecat al oceaneleor, acolo unde, in vecinatatea unor conuri vulcanice submarine ce aduc din adnacul pamantului multe elemente chimice dar in absenta totala a soarelui, a aparut viata... viermi, alge, creveti, crabi. Exista viata in absenta luminii? Iata ca da!

Langa mlastina cu borviz mai exista inca un izvor, folosit des de sateni, al 105-lea, oare cine a avut rabdare sa le numere pe toate? Nefiind echipat si mai ales dupa patania cu automobilul, nu mi-am virit decat nasul in mlastina, facand doi trei pasi printr-un desis de nedescis. E foarte usor sa te pierzi in ea, dezorientandu-te.

Un sfat de amic pentru cei ce vor sa patrunda in acest Jurassic parc vegetal - nu porniti fara niste cizme de cauciuc pana-n gat si fara un ghid insotitor!

Dorgo

.

---

VIZUALIZĂRI: 3476 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI