GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Gansbaai sau Capitala mondiala a Marelui Alb
Aceste randuri le scriu cu gandul la cei care doresc sa isi satisfaca intr-un mod cert pofta de adrenalina.
Gansbaai, Africa de Sud. Gansbaai, un satuc pescaresc in sudul Africii de Sud, la Oceanul Atlantic. Inseamna in limba afrikaans (una dintre cele 11 limbi oficiale ale Africii de Sud) -"Golful Gastelor".
Este locul unde sunt filmate toate reportajele de la National Geogrphic sau Discovery, in care este vorba despre rechinul Marele Alb. Pentru ca este locul unde sunt cei mai multi Mari Albi din lume.
Din 1995 incoace aici se face "cage diving" (scufundari in cusca), acest loc atragand cei mai multi turisti ai Africii de Sud, dupa Parcul National Kruger, unde se merge la safari.
Intr-o dimineata devreme, pe la ora 4, ne-am pornit la drum cu minivanul care ne astepta deja in fata hotelului nostru din Cape Town spre ceea ce avea sa devina una dintre cele mai puternice experiente pe care le-am trait.
Directia – Gansbaai, capitala mondiala a Marelui Rechin Alb.
Aflat la aproximativ 300 km est de Cape Town, Gansbaai este in momentul de fata capitala indisputabila a Marelui Alb. Este principalul centru de cercetare a acestei misterioase creaturi, locul unde se aduna an de an intre aprilie si septembrie sute de exemplare de Mari Albi atrasi de populatia de cca 50.000 de foci care populeaza insula Dyer aflata cam la 10 km de Gansbaai.
In drum spre Gansbaai, soferul nostru ne spune fel de fel de povesti despre Marele Alb si ne asigura ca orice am fi experimentat pana in acel moment nici macar nu se va apropia de explozia de adrelina provocata de o intalnire fata in fata cu regele oceanelor. Desi pe moment ne-am gandit ca exagereaza, ca nu face altceva decat reclama locului de unde isi castiga traiul, aveam sa descoperim ca spusele lui nu erau deloc departe de realitate.
Ajungand la Gansbaai pe la 7.30 dimineata, gazdele noastre ne-au asteptat cu un mic dejun copios care sa ne ofere sufiecienta energie pentru cele 3-4 ore cat avea sa dureze aventura noastra.
Evident, imediat dupa servirea micului dejun am fost invitati cu politete sa semnam decaratiile prin care absolveam de orice raspundere organizatorul aventurii. Am semnat fara ezitare, intrucat stiam dinainte (de la sotul meu, scufundator din hobby) ca standardele de calitate si siguranta a companiilor care organizeaza scufundari cu rechini albi in Gansbaai sunt extrem de ridicate.
In cea mai mare parte cei care organizeaza astfel de activitati sunt de fapt echipe de cercetatori care isi suplimenteaza pe aceasta cale fondurile.
Imediat dupa ce am terminat formalitatile am fost insotiti in port si ne-am imbarcat, cu directia Insula Dyer. Oceanul Atlantic (Gansbaai se afla inainte de Capul L'Agulhas care desparte Atlanticul de Indian) este la inceput de septembrie rece (cca. 10 grade) si destul de agitat, in Africa de Sud fiind sfarsitul iernii si inceputul primaverii.
Dupa ce am navigat cam 25 de minute pe oceanul agitat am ancorat langa Insula Dyer unde ni s-a comunicat de catre biologul marin care ne insotea sa ne facem comozi, intrucat va urma o perioada de asteptare pana echipajul navei va reusi sa atraga un rechin.
Oamenii s-au pus imediat pe treaba si au inceput sa ademeneasca rechinii cu un amestec de ulei si sange de peste, aruncand, totodata, si capete de toni in apa. Este inutil sa descriu ce senzatie iti creaza mirosul amestecului amintit combinat cu ruliul navei si anxietatea provocata de asteptarea unei intalniri tete-a- tete cu cea mai temuta dintre vietuitoarele oceanelor.
Chiar daca v-ati gandi ca asteptarea poate sa declanseze procese de gandire rationale menite a-ti pune intrebari vis-a-vis de actiunea nebuneasca pe care urmeaza sa o intreprinzi, valabil este tocmai opusul. Cu cat asteptarea este mai lunga, cu atat creste si dorinta ca Marele Alb sa apara si sa ii admiri miscarile gratioase de pradator innascut.
Iar asteptarea noastra nu a fost in van. Gansbaai isi respecta renumele.
Dupa aproximativ o ora de asteptare, pe nava s-a starnit rumoare. "E aici, e aici... "
Membrii echipajului stateau cu degetul intins spre o pata mai inchisa pe fata oceanului, cu exuberanta celui care vede pentru prima data un Mare Alb.
Iar acea pata abia perceptibila s-a transformat in scurt timp in ceea ce toti asteptam sa vedem pe viu: MARELE RECHIN ALB. O femela de 4 m si cca. 1000 kg.
Prima impresie – nu seamana de loc cu ceea ce am vazut pe National Geographic. Varianta TV este un fel de miniatura a originalului. Marele Alb (desi acest exemplar avea doar 4 m, un rechin matur putand sa ajunga pana la 7 m) este cu mult mai mare vazut pe viu. Si nu neaparat ca lungime, ci ca circumferinta. Iar in ciuda dimensiunilor sale este impresionant de agil in mediul sau. Se observa de la o posta ca este creat cu un singur scop – acela de a vana. Este pradatorul suprem. Nu degeaba a supravietuit aproape neschimbat timp de 200 de milioane de ani!
Imediat dupa ce ne-am dezmeticit, echipajul a lasat cusca de protectie la apa, iar noi am fost invitati sa ne echipam cu costumele de neopren care sa ne apere de temperatura scazuta a Oceanului Atlantic.
Cusca a fost asigurata de o parte a navei, fiind scufundata in apa doar partial. Scufundarile cu rechini Albi nu necesita licenta de scufundator. Practic, oricine doreste, poate sa o faca, fara un curs sau antrenamet prealabil. Pe de alta parte, intreg echipajul s-a comportat intr-un mod extrem de profesionist, fiecare stiind exact ce si cand trebuie sa faca.
Imediat ce cusca a fost asigurata si noi echipati, am fost invitati cate trei persoane deodata sa intram in cusca. Accesul in cusca se face prin partea superioara, direct de pe nava, fara eforturi sau riscuri majore. Inauntru cusca este prevazuta cu mai multe bari de metal care sa ofere puncte de sprijin pentru un show confortabil.
Avand „norocul” sa fiu in prima tura am intrat, imediat instinctul de conservare fiindu-mi ametit de puternica descarcare de adrenalina. In acel moment singurul lucru pe care ti-l doresti este intri cat mai repede in cusca, pentru a putea urmari gratiosul pradator in mediul sau.
Iar ceea ce am vazut a depasit orice mi-as fi imaginat vreodata cu privire la o asemenea intalnire. Rechinul se rotea, trecand o data la cateva secunde prin fata custii. Cand ma refer la „prin fata custii”, inteleg cam jumatate de metru de cusca, astfel incat am putut observa pe indelete rechinul, inclusiv multiplele cicatrici provocate fie de o lupta cu un rival, fie de ritualul imperecherii, ritual destul de agresiv la rechini. Dupa ce echipajul a lasat animalul sa se invarta liber un timp pe langa cusca, fara nici un impuls exterior, au aruncat in apa o bucata de lemn decupata in forma de foca si legata de un odgon pe care au inceput sa o agite prin fata rechinului, care, in mod evident, a trecut imediat pe modul "atac" si ne-a demonstrat de ce este considerat cel mai eficace pradator al oceanelor.
S-a repezit cu viteza incredibila pentru gabaritul sau la bucata de lemn pe care a insfacat-o de parca ar fi fost hrana lui preferata. Asa cum ni se povesteste pe National Geographic, rechinul si-a inchis pleoapele de protectie pentru a-si feri ochii de un eventual atac al victimei.
Dupa ce am savurat cam 15 minute spectacolul oferit de vizitatorul nostru, am fost rechemati pe nava pentru a face loc celei de-a doua ture de doritori de adrenalina. Spectacolul a continuat in timp ce urmaream de pe punte cum rechinul isi continua "parada" pentru persoanele aflate in cusca.
O data afllata pe punte, creierul a inceput sa constientizeze cele petrecute si o senzatie de bucurie incredibila m-a cuprins. La ora 4 dimineata, in timp ce ma urcam in minivan, imi imaginam ca nu voi fi in stare sa cobor in cusca. Acum odata incheiata scufundarea eram constienta ca imaginile surpinse in cusca mi se vor pastra vii in memorie mult timp. Si nu am gresit. Si acum, la aproape doi ani de zile, imaginile imi sunt atat de vii si de fidele de parca toata aventura ar fi avut loc ieri.
Dupa cam o ora vizitatorul nostru s-a plictisit de foca de lemn si a plecat in cautarea uneia adevarate, iar noi ne-am intors in portul localitatii Gansbaai.
Doritorii de asemenea senzatii trebuie sa stie ca pentru a participa, excursia trebuie rezervata cu ceva vreme inainte (se poate rezerva inclusiv pe Internet sau prin intermediul unui hotel sau agentii de turism independente), intrucat locurile sunt limitate. Pachetul include transferul de la hotel si retur, mic dejun, bautura si snacks-uri pe nava si tot echipamentul necesar, inclusiv o dimploma care certifica ca numitul... sau numita... a intrat pe teritoriul celui mai mare pradator al oceanelor si mai mult, chiar a dat nas in nas cu el.
Trimis de mariarosa in 22.07.10 08:39:49
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în AFRICA [alte locuri].
13 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (mariarosa); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
13 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Foarte interesant! Felicitari pentru review si pentru curaj! Nu stiu daca eu l-as fi avut! Un superbonus pentru aceste impresii!
@mariarosa, cred ca ar trebui sa scrii o carte despre aventurile tale. Sigur ai avea succes!
nu poti sa nu votezi un asemenea rew... pozele sunt dementiale! nu cred ca voi ajunge sa il prind pe personajul principal in sticla obiectivului aparatului meu de fotografiat, dar pot sa dau puncte: 400 ca atat ne este ingaduit, desi merita mai mult...
rar se intampla sa raman mut citind impresiile de aici de pe AFA!
sper sa placa melodia atasata!
dupa ce ti-am citit reviewul si am vazut si pozele parca mi-e jena ca eu m-am speriat de un rechin micut de jumatate de metru. Asa un curaj "jos palaria". Pozele sunt fantastice !
@mariarosa
Esti fantastica! Si scrii foarte bine! Esti atat de tanara si uite, in 4 ani ai facut aproape ocolul lumii, precum Phileass Fogg l-a facut in 79 de zile. In Africa ai vazut mai multe decat batranul Livingstone!
Totusi n-ai si vreun review despre tara noastra? Despre judetul nostru minunat? Eu scriu adesea despre judetul meu sau despre cel pe unde am copilarit, Bistrita, dar nu prea citeste nimeni, judetul Bistrita e cam inapoiat, non-turistic, toata lumea viseaza insa, precum Tartarin din Tarascon, doar la safari, vanatori de lei si tigri, la Bali, la Filipine, la Thailanda, sau la o vanatoare de rechini-spada precum o facea pe-o mare, batranul lui Hemingway, din motive lesne de inteles, era lihnit de foame...
Filme cu tari exotice vad zilnic vreo 2-3 la Discovery Channel, sau la Travel World, unele se repeta, dar astia de la Discovery sau Travel nu-mi dau mie mai nimic despre tara mea, unde as putea si eu s-ajung mai usor. Poate si cu bicicleta.
Oricum, trebuie sa ne cunoastem si planeta pe care traim, succes in continuare!
Buna Mariarosa! Sa inteleg ca tu din SA ai vizitat doar acel loc?
Eu voi pleca in SA in Ian intr un tur complex care va cuprinde: Joburg, Pretoria, Krugger, Zululand, Durban, Lesotho, Drakkenberg, Port Eliz. , Garden Route, Cape Town care va inlcude si ceea ce descrii tu aici.
Cu alte cuvinte voi vedea vreo 3/4 din tara.
Ceva sfaturi?
Mai trebuia sa-mi spui ca mergi la SunCity si as fi zis ca vezi toata Africa de Sud.
La modul serios, e o tara mult prea mare sa poti s-o vezi intr-o singura calatorie...
Iar in ce priveste intrebarea ta, da, sigur, am zburat mai bine de 10 ore doar ca sa ma scufund cu rechini... Oi fi eu nebuna dupa Africa, dar nici asa...
Nu, am stat o luna in Africa, am vizitat si alte tari (Namibia, Zimbabwe, Botswana, Zambia)
Din Africa de Sud am vizitat cam tot ce vei vizita tu. si nu pot sa afirm ca am vazut 3/4 din ea. Eu am fost in principal la safari, asta e pasiunea mea. (am scris un review despre Tanzania, unde fusesem inainte click aici)
Dintre toate, din Africa de Sud, cel mai mult mi-au placut Durban, Cape Town si Kwazulu Natal.
Sunt sigura ca te-ai informat inainte, asa ca nu prea stiu ce sfaturi ti-as putea da...
In tot cazul Africa de Sud e mai safe decat se spune. Eu am fost la cluburi de noapte in Cape Town si chiar Johburg, bine, din acelea up-class, in cartiere centrale, nu la periferie, si nu mi s-a intamplat nimic... Nu eram singura, desigur, dar oricum...
BUNA MARIAROSA,
La SUN CITY nu merg pt ca este un kitch mai ordinar decit Atlantic City sau Vegas Prefer originalele.
Ref la safe am fost si in tari de top in criminalitate: mexic, brasil, chile si m am intors viu.
Am incercat sa ma informez cit am putut mai mult, mai ales ca deja am "skills" in acest sens vizitind peste 40 de tari pina la 36 de ani asa ca nu cumpar orice de la oricine . Ti am cerut sfatul pt ca intradevar m a impresionat modul in care ai scris... cu alte cuvinte ai calitati reale de turist . De la un adevarat turist orice info este binevenita.
Eu pina acum am vizitat Africa "maghrebiana" egipt, maroc, tunisia... sper sa ma intoc viu din adevaratul "black continent".
Oricum, dupa aceasta excursie sper sa pot pune SA alaturi de top preferinte ca si CHINA si MEXIC unde m am simtit FANTASTIC!
Ai luat ceva pt malarie in SA? Febra galbena acolo nu este un issue am inteles.
merci.
Eu am luat Malarone pastile. Pana cand la un moment dat am renuntat sa mai iau. Nu ti l-as recomanda decat daca e neaparat necesar. Poate da accese de paranoia si cosmaruri. (depinde acum, de la individ la individ...
Dar sunt zone din Africa de Sud malaria-free. In nord, parca...
malarone pediatric e fara efecte secundare, din cate am citit. (Vreau sa-mi iau si eu copilul cu noi in Senegal)
Febra galbena nu exista in Africa de Sud (eu mi-am facut acest vaccin, ca si cel pt febra tifoida, nu e mare lucru. Aveam nevoie pt Tanzania.)
Succes!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Apr.2019 Dansul Zulu, o sărbătoare a trupului — scris în 15.09.19 de glcitizen din RâMNICU VâLCEA - RECOMANDĂ
- Apr.2019 Incursiune în lumea nevâzută a Tribului Zulu — scris în 07.09.19 de glcitizen din RâMNICU VâLCEA - RECOMANDĂ
- Apr.2019 Pietricica destinului din Tribul Zulu — scris în 30.08.19 de glcitizen din RâMNICU VâLCEA - RECOMANDĂ
- Apr.2019 Mai aproape de inima tribului — scris în 24.08.19 de glcitizen din RâMNICU VâLCEA - RECOMANDĂ
- Apr.2019 Show-biz la Tribul Zulu — scris în 16.08.19 de glcitizen din RâMNICU VâLCEA - RECOMANDĂ
- Apr.2019 Furia neagră. La Muzeul Apartheid din Johannesburg — scris în 26.07.19 de glcitizen din RâMNICU VâLCEA - nu recomandă
- Apr.2019 Drumul spre Soweto, sau drumul spre libertate — scris în 19.07.19 de glcitizen din RâMNICU VâLCEA - nu recomandă