Mai aproape de inima tribului

TIPĂREȘTE

Mai aproape de inima tribului

Atunci când zilele africane se adună, în urma mai multor expediții, pământul care arată ca un obraz zbârcit, plin de dune portocalii printre care zărești, mai întâi, câte un vultur cu ochii după un șarpe prin arbuștii spinoși, începe să se învioreze. Ca apoi, să descoperi o splendidă lume minerală și un tărâm nesfârșit de viețuitoare ce-și imploră dreptul la viață. Aproape imprevizibil, peisajul se primenește cu femeia africană ce poartă un colan de sârmă la gât și o cordelină de mărgele deasupra frunții, primind razele soarelui atât de darnic doar cu cei alături de care își clădește visele rămase în obiceiuri, dansuri, artă și meșteșuguri, mâncăruri sau arhitectură locală.

Un asemenea univers se încearcă a se recreea la reședințâ Tribului Zulu unde, după un moment de inițiere, suntem conduși spre locul în care se simte bătând inima tribului. Trecem prin câteva pasaje cu indicatoare ce ne conduc spre un sat locuit de cei care adulmecă, de mulți ani, cum cresc rădăcinile pomilor din jurul caselor și cum spiritele strămoșilor le șoptesc să nu uite de sfaturile lui Shaka, întemeitorului triburilor Zulu. El le transmite să nu uite că “un om poate eșua de șapte ori dar se poate ridica a opta oară” și că „o casă se construiește cu lut și surcele dar un cămin se ridică prin dragoste și vise”...

-Sawubona! Unjani? (Bună! Ce mai faci?)

-Ngisaphila. Ngyabonga. (Sunt bine. Multumesc.)

Cam așa sună protocolul învățat de la o ghidă cu aspect de manechin exotic, membră a tribului cu un zâmbet fotogenic și cu o engleză impresionantă. Ne aflăm, de fapt, în fața unei colibe rotunde, cu aspect de cipercuță, construită cu multă migală. Ni se explică, mai întâi, cum bărbații adună crengile și le așază jos, în formă de cerc. Apoi, intervin femeile care leagă în snopi crengile cu trestie și cu iarbă. Dacă lutul și excrementele de vacă au rolul lor în ansamblarea pereților și a acoperișului, stâlpul central devine principalul suport al colibei și se situează chiar în centrul acesteia.

Ușa este relativ mică, tocmai pentru a împiedeca accesul intrușilor iar dacă deschiderea va fi pe stânga, atunci toate femeile din un casă se vor ascunde după ușă, pentru a mai câștiga timp pe durata unui atac inamic, atac ce vizează, în primul rănd, animalele, proviziile și femeile tribului.

Cât privește ferestrele cât mai mici posibile, ele au au rolul lor strategic bine stabilit, un rol cu tâlc, pe care o să-l descoperim numaidecât, dar și cel de aerisire după focul făcut într-un lăcaș de lângă stâlpul colibei.

Thaide (cea iubită), ghida noastră cu aer de manechin exotic, ne spune cât de importantă este ceremonia căsătoriei Zulu, în care pătura așezată simbolic în preajma stâlpului casei, joacă un rol primordial pentru viață conjugală a viitorului cuplu. Thaide ne relatează recent povestea adevărată a unei nunți recente, cu tot fastul tribal din luna septembrie, când au loc căsătoriile. Mireasa și-a îmbrăcat trei rânduri de rochii pentru a-și convinge noile rude de frumusețea ei, apoi a urmat o competiție de dans tradițional între neamuri, efort ce le-a mai scăzut din orgolii pentru a putea parafa înțelegerea și numărul animalelor date în schimbul fetei.

Toate bune și frumoase. Părinții băiatului au sacrificat o vacă în a cărei inimă fata a pus o sumă de bani care era mennită să anunțe audiența că ea nu mai aparține vechii familii.

În sfârșit, a venit și noaptea nunții, unul dintre cele mai mari hopuri de trecut, aici în Africa. Emoții mari în așteptare, de ambele părți.

-Thaide, îndraznesc eu, aici, la Tribul Zulu, nu asistă și mama soacră, ascunsă sub pat, cum se obișnuiește în Kenya, la întreaga procesiune, gata să intervină?

Urmează o tăcere scurtă, după care un hohot de râs natural.

-Nu, spune Thaide grupului... Aici asistă la eveniment tot neamul ginerului, prin fereastra mică din stâga ușii...

Din păcate, povestea nunții nu are un happy-end... Ginerele s-a dovedit a fi timid și apatic. mai grav, pe toată durata nopții, nu s-a putut despărți de stâlpul casei. La un moment dat, de la ferestruica buclucașă, a intervenit vocea hotărâtă a tatălui fetel, care l-a îndepăttat în cel mai scurt timp posibil...

Printre muștele ce ne ling sudoarea, ne pregătim pentru următoarea oprire-Casa Vraciului.

---

VIZUALIZĂRI: 425 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI