GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
De la Sâmbăta de Sus la Vârfurile Dara și Hârtopul Darei
La mijlocul lunii august am profitat de zilele libere din preajma Sfintei Marii și, impreună cu doi prieteni insoțiți de băiatul lor, munțomani inrăiți, am plecat pe munte.
După o zi pe Via Ferrata Astragalus, ne-am indreptat spre Munții Făgăraș. In ultimele două zile vremea nu prea a ținut cu iubitorii drumețiilor montane, a plouat aproape continuu și s-a răcit semnificativ. Dar, pentru următoarele zile prognoza meteo era una optimistă, și, incurajați de vederea crestelor Făgărașului eliberate de norii negri, am pornit spre Sâmbăta de Sus.
Planul era să urcăm pe două vârfuri de peste 2500 m, două vârfuri surori, mai puțin cunoscute și umblate, Dara și Hârtopul Darei.
De la Sâmbăta de Sus am mers cu mașina pe drumul forestier care mărginește Valea Sâmbetei până la un baraj amenajat pe râu. Aici drumul forestier este mai lat, oferind câteva posibilități de a parca mașina in siguranță, fără a afecta circulația altor mașini.
Ne-am luat ruccsacii in spate și am pornit spre Cabana Valea Sâmbetei. Ne grăbeam, era aproape de ora 7 seara și nu reușisem să facem rezervare la cabană. Speram să mai găsim paturi libere, ca să nu fim nevoiți să dormim in sala de mese.
Până la cabană se merge pe marcajul triunghi roșu, pe un drum ușor și frumos, de-a lungul râului Sâmbăta. In ultimii ani traseul a suferit câteva modificări. Nu se mai trece râul când pe o parte, când pe alta, ci, după o primă traversare a râului, se merge numai pe o parte a lui. Cărarea urcă prin pădure până când iese in golul alpin. In față Fereastra Mare a Sâmbetei, cu cele două colțuri care domină valea – Colțul Bălăceni și Slănina. Este un loc pe care il iubesc, unde oricând revin cu bucurie.
După o oră am ajuns la cabană. Am avut noroc, am mai găsit trei paturi libere. Aveam nevoie de patru, dar decât deloc mai bine și așa. Puțin inghesuiți, insă am dormit in pat și nu pe mese. Față de acum doi ani când am fost aici ultima oară, cabana părea neschimbată. Nu am văzut nicio imbunătățire. Aceleași paturi vechi, cu saltele deformate. Cabana are toalete in interior, cu apă curentă, ceea ce este un mare plus. In trecut wc-ul era afară sau in pădure și te puteai spăla doar la izvor, cu șanse mari să te intâlnești cu ursul dacă ieșeai noaptea.
Am mâncat ceva, ne-am aranjat sacii de dormit pe pat și ne-am culcat. A doua zi aveam un traseu lung de parcurs și trebuia să ne trezim dimineața.
De la Cabana Valea Sîmbetei la Vârfurile Dara și Hârtopul Darei se poate ajunge pe două trasee, care se intâlnesc la un moment dat sus, pe creastă.
Un traseu urcă in Fereastra Mare și pornește pe creastă mai departe spre cele două vârfuri iar celălalt urcă pe creastă prin Vârful Cheia Bândei și ajunge pe creastă unde se intâlnește cu primul traseu.
Noi am ales să urcăm prin Fereastra Mare și să coborâm prin Cheia Bândei, un traseu lung, de aproximativ 9 ore.
De la Cabana Valea Sâmbetei pornim pe marcajul triunghi roșu. După aproximativ 45 de minute ajungem la o intersecție de drumuri. Spre stânga un traseu merge pe marcajul punct roșu spre Vârful Cheia Bândei iar inainte pe marcajul triunghi roșu continuă drumul spre Fereastra Mare.
Am urcat de câtea ori in Fereastra Mare, de fiecare dată mi s-a părut la fel de frumos. Cărarea urcă mai intâi printr-o zonă de jnepeniș, o zonă cu multe afine. Nu puteam să trecem nepăsători pe lângă fructele aromate, așa că am făcut mai multe opriri ca să culgem câteva.
Am incercat să limitez totuși opririle, știam că până sus in Fereastră mai era o porțiune bună de urcat, mai grea, mai solicitantă din punct de vedere fizic. După jnepeniș a urmat o porțiune de grohotiș și asaltul final, o porțiune de serpentine abrupte și stâncoase care urcă până in Fereastra Mare. După trei ore eram sus, la 2188 m, depășind ora indicată pe indicator cu aproximativ o oră. Eram totuși in grafic, nu era nevoie să ne grăbim. Am făcut o pauză ca să ne odihnim și să mâncăm ceva. Vremea ținea cu noi, nu era perfect senin, erau câțiva nori, dar nu păreau chiar amenințători. Bătea vântul, nu prea tare dar cam rece. Important era să nu ne plouă, cu vântul și frigul ne descurcam noi.
Din Fereastra Mare incepe traseul de creastă, in dreapta spre Vf. Viștea și Moldoveanu și mai departe spre Podragu și Bâlea iar in stânga spre Lacul Urlea și mai departe spre Rudărița și Plaiul Foii.
Cele două vârfuri pe care ne ne propusesem să ajungem erau tot in partea stângă, pe marcajul de creastă dungă roșie.
De la Fereastra Mare drumul este foare ușor, cu mici coborâri și urcări. Este un traseu mult mai ușor decât cel care merge spre Viștea-Moldoveanu.
In schimb este un traseu foartefrumos, oferind imagini asupra celor mai inalte culmi al Făgărașilor.
Cărarea merge pe creastă, in dreapta pe deasupra Căldării Bândei iar in stânga pe sub Colții Bălăceni deasupra Căldării Mari a Sâmbetei din care se rdicau valuri de ceață alburie. Cărarea ajunge in Vîrful la Cheia Bândei, acolo unde se intersectează cu celălat drum care urcă de la Cabana Valea Sâmbetei.
Peisajul era unul de vis. In față dreapta se vedeau deja cele două vârfuri Dara și Hârtopul Darei. In spate vedeam Valea Rea deasupra căreia stătea ascuns in nori trapezul Viștea-Moldoveanu. Speram ca norii să se imprăștie ca să putem vedea cele mai inalte vârfuri ale Făgărașului.
Incercam să facem cât mai puține opriri, dar era greu să te abții să nu scoți aparatul foto și să nu imortaliezi frumusețile inconjurătoare. Nu eram singuri pe traseu, ne-am intâlnit cu mai mulți turiști care mergeau spre cele două vârfuri sau spre Urlea. Credeam că cei mai mulți turiști merg spre Vârful Moldoveanu, dar am fost plăcut surpinsă să văd că și această parte a Făgărașilor, cu doar două vârfuri de peste 2500 m, este căutată de iubitorii muntelui.
Am trecut pe lângă o turmă de oi, am coborât ușor ca să avem apoi de unde urca (ăștia sunt Făgărașii, o inșiruire continuă de urcușuri și coborâșuri) și am ajuns in Portița Lacului, pe unde se poate ajunge la Lacul și Refugiul Urlea. Noi am mers mai departe pe creastă având in stânga jos oglinda Lacului Urlea, o priveliște de care cu greu ne-am desprins. Am mai mers pe drum marcat până pe Vârful Iezerului după care nu mai există marcaj până la Vârfurile Dara și Hârtopul Darei. Dar nu este o problemă, cele două vârfuri se văd in față, singurul lucru pe care trebuie să-l faci este să fii foarte atent. Nu mai este cărare, traseul merge peste niște porțiuni stâncoase, puțin expuse. Jos, in stânga, in Căldarea Hârtoapelor, se vedeau alte trei lacuri mici – Mioarelor, Geamăna de Sus și Geamăna de Jos.
Prima dată am ajuns pe Vârful Hârtopul Darei (2506 m), aflat pe locul 10 in topul vârfurilor montane din România. Ne-am oprit pentru câteva fotografii. Norii eliberaseră pentru moment uriașii Făgărașilor, așa că aveam o frumoasă panoramă asupra incofundabilului trapez Viștea-Moldoveanu in spatele căruia se ițeau Vârfurile Negoiu și Lespezi. Nu știu dacă mai este un loc in Făgăraș de unde să se vadă aproape toate vârfurile inalte ale acestor munți.
Dar timpul nu prea ținea cu noi, era in jur de ora 15.00 și vroiam să ne intoarcem totuși pe lumină.
Am mers și pe celălalt vârf, Dara, aflat la cinci minute de mers. Vârful Dara are o inălțime de 2500 m și este al 14-lea vârf din Romania și ultimul din seria celor de peste 2500 m.
Aici am făcut un popas mai lung ca să mâncăm ceva. Am căutat un loc sub vârf, mai adăpostit, bătea un vânt rece și nori negri incepuseră să se adune.
Ultimul lucru pe care il doream era să inceapă vreo ploaie cu tunete și fulgere așa că ne-am grăbit să ne intoarcem.
Geru să te poți grăbi. Norii acoperiseră o bună parte din creastă dar jos, pe fundul Văii Rele razele soarelui reușiseră cumva să treacă de nori și să lumineze valea. Era foarte frumos, imagini pe care numai acolo, sus pe munte le poți vedea.
Când am ajuns la Vârful Bândei am pornit spre Cabana Valea Sâmbetei pe marcajul punct roșu. Pe indicator scria că este o coborâre periculoasă. Nu mi s-a părut așa periculoasă, mai mult solicitantă. Cobori mult, o parte prin grohotiș și porțiuni stâncoase, picioarele și mai ales genunchii fiind solicitați la maxim. Bețele in acest caz sunt de un real folos.
După aproape două ore de coborâre ne-am intâlnit cu drumul care cobora din Freastra Mare. De aici până la cabană am mai mers aproximativ jumătat de oră. Am ajuns la cabană pe la ora 19.30, după aproape 12 ore de mers. Eram obosiți dar fericiți că reușisem.
Am mâncat repede o ciorbă bună, ne-am adunat ultimele puteri și am coborât la mașini. Deși la inceput ne propusesem să mai stăm o noapte la cabană, ne-am răzgândit și am mers in Brașov.
Am mers in total in acea zi aproape 30 Km, cu o diferență de nivel de 1200 m la urcare și de aproximativ 2000 m la coborâre.
A fost un traseu foarte frumos dar solicitant din punct de vedere fizic. Este mediu ca grad de dificultate dar poate fi parcurs de oricine a mai fost pe munte și are o codiție fizică bună.
Recomandări: echipament montan adecvat, de care amintesc mereu (ghete trei sezoane, geacă, pelerină de ploaie, bețe trekking), mâncare, fructe uscate, glucoză, etc. și, nu in ultimul rând, apă. Nu sunt surse de apă pe traseu, așa că recomand să aveți cel puțin doi litri de apă.
In rest, nu pot decât să vă urez drum bun!
Trimis de Mika in 16.10.19 23:07:52
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în MASIVUL FĂGĂRAȘ.
9 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Mika); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
9 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@Mika: Foarte frumos traseul și povestea lui de asemenea!
Felicitări pentru articol și fotografiile minunate!
Dacă planul nostru este să urcăm pe toate vârfurile din Romania de peste 2500m, clar că vom ajunge și la Dara. Informațiile despre acest traseu îmi vor fi de folos.
Mâine mergem în Făgăraș pentru ultimul vârf de cucerit pe acest an, Vânătarea lui Buteanu... și încă mă mai dor genunchii, sper să nu am probleme.
Poza Nr. 20 este Wow!!!
Călătorii plăcute! Numai bine! ????
@Dana2008: Mulțumesc dana. Mai este un traseu spre Dara prin Valea Rea, un traseu nemarcat de aproximativ 5 ore. Și pe acolo pți merge. Dar eu cred ca este mai frumos cel pe care am mers eu. E frumos traseul spre Buteanu, cu o mică porțiune mai dificilă. Incearca să folosești bețele, o să vezi că e mai bine. Drum bun!
@Mika: Super povestea, super traseul! Felicitări!
Profit de acest prilej pentru a te întreba dacă ai fi interesată la anul pe vremea asta de o ascensiune pe Anapurna, doar până la vreo 5500 metri?
Mă bate un gând si parcă nu aș pleca singur!
@robert: Wow... Mulțumesc de invitație. Sincer, m-ar bate gândul dar nu știu cum m-aș descurca cu altitudinea. Studiem.
@Mika: aceasta temere o am si io! Nu am urcat mai sus de 2500 de metri. Ba da am făcut-o, dar cu avionul!
Traseul nu e greu, se urcă în medie șase ore pe zi plus că avem magăruș pentru bagaje. Noi să putem! Oricum urcăm în ritmul nostru!
Aaaa pe la pensiuni sunt și tuburi de oxigen, dacă avem nevoie!
@robert: Eu am fost pe la 3500 m pe Jungfraujoch și la 3800 pe Aiguille du Midi, dar nu pe jos. Am stat mai mult timp pe Jungfraujoch și am alergat puțin. M-a cam luat amețeala. Mi-amdata seama că trebuia să mă mișc cu incetinitorul. Dar, mi-ai stârnit interesul, deja imi fac planuri.
@Mika: Felicitări, Mika!
Se vede clar că și tu ești o „munțomană”, termen născocit și tare haios!
Făgărașii sunt tare frumoși și verzi, spre deosebire de vecinii Retezați, care sunt - mai mult - piatră, cel puțin așa i-am perceput eu în tinerețe, când i-am străbătut într-un concediu.
Îți urez să fii în formă cât mai mult timp, ca să te bucuri de munți, oriunde în lume!
Felicitări pentru articol și pentru pozele superbe! Am votat, ca de obicei, cu drag!
@doinafil: Mulțumesc! Așa e, imi place să merg pe munte. Nu am mai mers de două săptămâni și deja imi lipsește. Făgărașii au mult verde, dar au și porțiuni stâncoase și foarte grele. Sunt frumoși, imi face mereu plăcere să urc pe cărările lor. Mulțumesc de vot și aprecieri!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jul.2024 Răsărit de soare pe Vârful Moldoveanu — scris în 22.09.24 de Mika din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Apr.2024 Brândușele de sub Fereastra Mare — scris în 09.04.24 de Mika din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jan.2024 Lespezi Reloaded — scris în 10.02.24 de Mika din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jan.2023 Nebun de alb pe Vârful Lespezi — scris în 02.02.23 de Mika din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2022 De la vest spre est, pe Creasta Făgărașilor — scris în 25.09.22 de Mika din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Mar.2021 La lumina lunii spre Barcaciu și cu soarele spre Platoul Scărișoarei — scris în 14.04.21 de Mika din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jan.2021 Bârcaciu — scris în 05.06.21 de Mioritik din BUCUREșTI - RECOMANDĂ