Un alt fel de monument al eroilor

TIPĂREȘTE

-Se întâlnește Bulă cu un prieten. Bulă îl întreabă:

- Ceva asemănător. Facem o excursie la munte cu soacra-mea...

Nu am plecat să lansăm zmei, nici soacre, am făcut o drumeție scurtă de la Cabana Babele acolo unde am ajuns pe drumul numit Transbucegi sau Drumul Babelor, impresii aici vezi impresii

În primul rând am dorit să-i arăt micului AZE Crucea Eroilor și Vârful Caraiman, pe urmă la întoarcere am făcut o parte din traseul spre Vârful Coștila, cel mic interesându-se de antenă. Din punct de vedere durată nu ne-am putut întinde prea mult, dna. AZE așteptându-ne la cabană.

La ieșire din cabană am admirat încă o dată Babele și Sfinxul aceste forme de ciuperci, babe sculptate de mama natură cu ajutorul vântului și ploilor, înghețului. Sînt cele mai „la îndemână” atracții turistice oricui venind cu telecabina fie și ne-iubitor al muntelui. Aceste forme se află la o altitudine de 2292 m în imediata apropiere a cabanei care a fost denumită după aceste... babe. Puțin la distanță dar nu prea departe se află și Sfinxul o stâncă impunătoare în formă de cap, care ne face să visăm despre Egiptul antic. Acesta se află la 2216 m.

De aici am pornit spre un alt fel de monument al eroilor (nu ca cele pe care le găsim în orice sat, comună din România) Crucea Caraiman folosind un marcaj turistic tot în formă de... cruce, roșie de această dată. Intersecția de cărări ne arăta și traseul spre Vârful Omu bandă galbenă 2 ore, iar destinația noastră 1 oră traseu ușor.

Traseul l-am început cu o coborâre în timp ce puteam să observăm releul de Vârful Coștila în stânga noastră. Ajungând într-o râpă am dat de zăpadă din belșug spre bucuria celui mic care parcă nu mai vroia să plece de acolo. Dar până la urmă gândul că va vedea ceva nou pentru el l-a făcut să o ia de pe loc. De aici urmează un urcuș susținut dar de foarte scurtă durată, și pe urmă o cărare normală fără nici un fel de dificultate. Doar că de aici am intrat oarecum în nori și am trecut ca hoții pe sub Vârful Caraiman de o înălțime de 2384 m. Cabana Caraiman care se află la dreapta de cărarea noastră în jos la o altitudine de 2025 m nu am mai văzut-o din cauza condițiilor meteo doar că știam că este acolo.

Distanța nefiind mare aproape am ajuns, trebuia să vedem crucea deja. Dar era acoperită de nori. Din când în când se mai ridica ceața și vedeam câteva secunde ori crucea ori Bușteniul. Dar până la urmă naturii i s-a făcut milă de noi și în vizita de ½ oră la monument și-a ridicat cortina formată din nori, iar noi puteam să admirăm Valea Prahovei cu Bușteniul în prim plan.

Crucea Eroilor Neamului se află la 2291 m înălțime în Șaua Caraiman. Este un alt fel de monument al eroilor căzuți în primul război mondial, iar anul construirii a fost 1928 cu o durată de 2 ani, bănuiesc că nu a fost ușor ridicarea monumentului de 28 m înălțime. Dar proiectul propus de Regina Maria și Regele Ferdinand I s-a materializat și a ajuns unic în lume fiind cea mai înaltă cruce montată pe un vârf de munte.

Arhitecții monumentului au fost Georges Cristinel și Constantin Procopiu, materialul din care este realizat este soclu din beton armat și oțel. Materialele au fost ridicate până acolo parțial cu un funicular și parțial cu tracțiune animală.

Instalația electrică a monumentului care mă interesează ceva mai mult decât restul a fost realizată prin amplasarea unui generator de curent în interiorul soclului și niște becuri de 500 W fiecare care luminau crucea și se vedea de departe. Nefiind combustibil acolo sus la discreție luminile se aprindeau doar de anumite sărbători atunci când urca câte un angajat cu canistra, făcea plinul la generator și aprindea luminile. Până în 1991 monumentul nu era luminat permanent, racordarea la rețeaua națională realizându-se în acel an folosind un cablu subteran tras și îngropat de pe vârful Coștila de la releu. În viitor se dorește modernizarea iluminației, există leduri care echivalează cu brio cei 500 W dar consumă mult mai puțin.

Jumătatea de oră a fost suficientă pentru observația monumentului și împrejurimilor atunci când se ridica din când în când ceața. Soclul monumentului este accesibil datorită unor scări frontale pe toată lățimea acestuia. Soclul este prevăzut cu balustrăzi, iar în incintă pot intra angajații de la întreținere pe o ușă neaccesibil turiștilor. Pe partea opusă se poate ieși în decor până la marginea abruptului pentru a vedea mai bine Bușteniul și spectacolul care oferă imaginea masivului de stânci. am observat turiști străini care tocmai aveau apel video și în timp ce vorbeau le arătau celor de acasă peisajele uluitoare de aici. Semnalul video înseamnă și un semnal bun de internet aici, dar pe traseu mai dispare pe aici pe acolo, nu mai merge nici 2G pe alocuri.

Întoarcerea a avut loc din nou parțial în nori după care am luat-o puțin și spre vârful Coștila. Am observat imediat Refugiul Salvamont Babele care se află la o înălțime de 2253m. Ne-am deplasat până aproape de Vârful Coștila 2490 m. I-am explicat celui mic că releele de radioteleviziune trebuie montate cât mai la înălțime precum și faptul că releul în cauză a fost construit timp de 15 ani pentru a fi cât mai rezistent, prima emisiune radio a avut loc în 01.01.1968 iar în maxim un an de atunci se transmiteau și programele televiziunii române.

Releul având o înălțime de 80 m vârful acestuia înseamnă cel mai înalt punct din România 2578 m. Obiectivul a fost considerat strategic fiind păzit de o unitate militară. Acest lucru nu se mai întâmplă în prezent dar totuși nu este accesibil turiștilor.

În penultima drumeție aici am făcut un fel de minicircuit, am urcat prima dată până la Coștila, de acolo la Crucea Caraiman pe alt traseu și m-am întors pe traseul descris astăzi.

Aici a avut loc finalul drumeției, am scris aceste rânduri cu gândul la colegul AFA dan&ema care va fi în excursie mâine în această zonă, și mă bucur pentru el pentru că o să aibă niște condiții meteo mai bune ca mine.

Rog WM să atașeze la începutul articolului, mulțumesc

https://www.youtube.com/watch?v=gqI49Y4DQGM

---

VIZUALIZĂRI: 1358 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI