Palatul de vară Brukenthal și grădina lui frumoasă!

TIPĂREȘTE

Astăzi voi face un salt imaginar de la Deva către Sibiu. Întrerup seria de articole din zona Deva din... pricină de știri. Tocmai ce am văzut la tv că au înflorit copacii-tulipanii la Avrig, mai precis în grădina palatului Brukenthal. Ah, ce i-am ratat la mustață! ;)

Așadar, pe când ne întorceam din minivacanța de la Deva, ne-am gândit-adică stabilisem în planul de vacanță, să facem niște opriri pe drum. Prima trebuia să fie la Avrig, pentru acest palat.

Prețul biletului este de 20 ron pentru adulți.

Biletul se cumpără de la automat la intrare în curte, ar fi bine să aveți bani cât mai mici. A! și să luați biletele individual pentru a avea codul de bare separat pe fiecare bilet. Am văzut că cei care au luat bilet multiplu au avut probleme la turnicheți. Și încă ceva, nu se poate folosi cardul.

La doar 30 km de Sibiu, venind spre Brașov pe E68, o cotiți la dreapta cca 1 km și ajungeți în centrul orașului Avrig, un orășel ce m-a surprins într-un mod foarte plăcut.

La câțiva metri de palat, există o parcare gratuită, amenajată chiar peste drum de Primăria Avrig și la câțiva pași de Biserica Evanghelică, situată pe strada-cum altfel-decât, Sașilor.

Câteva cuvinte despre Palatul de vară Brukenthal:

Palatul Brukenthal, cel despre care vorbim acum, este reședința de vară de la Avrig, a baronului Samuel von Brukenthal.

Terenul acestuia, a fost cadoul pe care l-a primit baronul, Samuel von Brukenthal, de la Împărăteasa Austro-Ungariei, Maria-Teresa. De fapt tot ea este și cea care l-a numit pe baron, guvernator al Transilvaniei, în 1777, funcție pe care a deținut-o vreme de 10 ani. Înainte de asta el fusese consilierul personal al împărătesei, iar titlul nobiliar, de baron l-a primit în 1762.

Pe lângă palatul pe care l-a construit la Sibiu în 1779, cel care astăzi găzduiește Muzeul de Artă, baronul von Brukenthal a dorit și construirea unei reședințe în stil baroc, la Avrig, pe modelul castelelor din Austria, dealtfel mare iubitor al Vienei. S-a dorit cumva ca palatul, dar în special grădinile să imite celebrul palat Schönbrunn, de aceea s-a și numit astfel atunci și acum „micul Schönbrunn” . Acesta i-a fost reședință între anii 1777-1787. Construcția a început în 1760 și a durat 4 ani, rezultând una din cele mai frumoase edificii ale Trasilvaniei în stilul barocului târziu.

Arhitectura barocă, precum și amenajările exterioare foarte luxuriante, sunt o demonstrație a puterii lui financiare dar și a ideilor iluministe și francmasone ale baronului Samuel von Brukenthal, pentru că putem spune că el a fost unul din cei mai bogați oameni ai vremii, din Transilvania.

Complexul de la Avrig, de cca 16 hectare, cuprinde palatul, grădinile și oranjeria, astăzi cea din urmă renovată complet și transformată în hotel și restaurant.

Grădinile palatului, „Edenul Transilvănean” cum a fost supranumit, sunt singurele de acest tip, baroc, din România. Baronul era mare iubitor de natură, vorba unui om ce a lucrat acolo mulți ani „Ce i-au plăcut lui cel mai mult în viață: florile, pomii fructiferi și femeile”

Ca iubitor de peisagistică și în egală măsură de grădinărit, grădina-parcul pe care l-a gândit baronul, dispunea atunci de trei porțiuni distincte: grădina englezească, olandeză și cea franceză. Pe lângă toate astea erau grădini cu zarzavaturi, plante aromatice, legume autohtone destinate unei diete sănătoase. El a avut grijă să aducă aici soiuri exotice de plante și fructe- curmali, ananași, lămâi, portocali, smochini, dafini, migdali, leandri, nucșori, aloe, ba chiar și plante de cafea. Se spune că existau 40 de soiuri de piersici, 95 de soiuri de peri, meri. În clădirea ce se cheamă Oranjerie, exista o seră imensă cu cca 1000 de portocali.

A mai adus soiuri speciale de copaci, arbori mari și frumoși, iar dintre acestea, unele au rezistat până astăzi- tulipanii, sau arborii lalea, o specie minunată, ce înflorește rar, la câțiva ani. Aceștia de aici au o vechime de 250 de ani și pot rezista cca 500. Florile au formă de lalea, sunt galbene, cu irizări portocalii, iar frunzele au formă de liră. Ce mi-ar fi plăcut să-i văd înfloriți.

Am admirat însă gazonul tuns proaspăt, tufele de arbuști decorativi, arborii uriași de lalea, tufele de weigela înflorite, tuia, pini, chiparoși mândri și alte soiuri, toate verzi și frumoase.

Aleile parcului sunt pietruite, iar din loc în loc sunt băncuțe, pentru odihnă.

Pe vremuri exista și o grădină cu fazani și o rețea de pârâuri care străbăteau grădinile și alimentau fântânile arteziene.

Un mic pârâu este și acum, Pârâul Morii, despre care se spune că are puteri tămăduitoare, am trecut și noi peste micul podeț și am admirat fântâna arteziană, loc potrivit pentru poze, pentru imortalizarea momentului la palat.

O serie de trepte traversează grădina și ne conduce la punctul cel mai înalt al zonei, acolo unde se află palatul. Sinceră să fiu mă așteptam să fie într-o stare mai bună, nu arată chiar rău, dar este maaare loc de renovare. De fapt tot domeniul a fost abandonat și grădina lăsată în paragină, imediat cum ultimii moștenitori ai baronului au vândut proprietatea, în 1872.

Până atunci palatul avea încăperi de locuit, birouri administrative, o galerie de artă și o sală fastuoasă de bal. Aici își primea baronul invitații de seamă, se dădeau petreceri importante, iar musafirii se puteau plimba în voie pe aleile parcului, să asculte muzică, să admire seara focurile de artificii.

De fapt palatul a fost construit ca inspirație după castelele vieneze Schönbrunn și Laxenburg. Clădirea principală este compusă din două nivele, cu două aripi laterale, are forma literei U și este deschisă spre parcul construit în terase.

După ce palatul a fost vândut și trecut prin mai mulți proprietari, a fost și spital de campanie în timpul războiului, apoi casă de odihnă, după care a fost naționalizat de comuniști, iar până de curând a fost sanatoriu de boli pulmonare. Cum spuneam, tot domeniul a fost lăsat în paragină, dar de câțiva ani, cu sprijinul fundației Brukenthal, au început să se miște lucrurile și asta se vede deja destul de bine cel puțin în legătură cu parcul.

În 2012 s-a renovat și Oranjeria, acum arată splendid, sunt sigură că mulți și-ar dori o cazare la palat, iar restaurantul arată minunat. Am intrat, am admirat, am făcut poze și am o concluzie: rafinament și eleganță!

Asemenea și spațiul din fața oranjeriei, grădina olandeză, mica grădină-terasă amenajată cu mese, foarte multe flori colorate, „râuri„de lavandă, trandafiri, garofițe, iriși violet, mici statuete de grădină, corturi pentru diferite evenimente.

Am fost și la toalete, totul este deosebit, curat și frumos.

Revenind la palat, sper din tot sufletul să fie restaurat cât mai curând, să ne putem bucura în continuare de aerul aristocrat al vremurilor de odinioară.

În zilele noastre, palatul găzduiește un muzeu, cu bunurile săsești din Trasilvania. Încăperile au mirosul impregnat al timpului trecut, iar obiectele de mare valoare sunt expuse frumos, ca într-un interior de casă săsească. Am văzut vase de ceramică pictate manual, perne, țesături, haine de epocă femeiești și de bărbați, cizme înalte de piele, paturi, lăzi de zestre pictate manual, lavițe și băncuțe colorate foarte frumos, tablouri și fotografii din vremurile apuse. Un mic pătuț-leagăn, mi-a atras atenția, atât de drăgălaș și de frumos!

Lateral, pe dreapta este încăperea cu haine medievale, unde ai ocazia, dacă vrei, să îmbraci ce ți se potrivește pentru o fotografie inedită, să-ți pui o coroniță și să fii prințesă pentru o clipă! sau un rege!

De aici am obținut și pliante informative, disponibile în două limbi: română și germană, de unde am aflat multe lucruri interesante.

Chiar înaintea de a ieși poți achiziționa un souvenir de la micul magazin, semn al trecerii tale pe acolo.

Concluzia mea este clară, recomand cu drag vizitarea locului, în special pentru parcul frumos, liniștea din jur, aerul aristocrat și dacă vreți pentru o masă reușită la restaurant.

Webmaster, o rugăminte: youtu.be/DZzSMEYWgEI

mulțumesc!

---

VIZUALIZĂRI: 2472 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI