ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 15.04.2018
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Brăila
ÎNSCRIS: 25.06.13
STATUS: SENATOR
DATE SEJUR
JUL-2017
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
97.50%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 5 MIN

Instalații de tehnică populară și biserici la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”

TIPĂREȘTE URM de aici

“De când s-a ridicat Muzeul Satului... repertoriul bucureștean al arhitecturii naționale s-a îmbogățit cu o însemnată pagină de artă și anume aceea privind arhitectura țărănească”.

Acad. Prof. Arhitect Petre Antonescu

Voi încerca să continui povestea vizitei, din vara lui 2017, la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, unde am prezentat locuința tradițională tărănească. De această dat voi încerca să vă spun câte ceva despre monumentele de arhitectură comunitară și despre exponatele de tehnică populară prezente aici.

Monumentele de arhitectură comunitară

În multitudinea de exponate prezente în Muzeul Satului, se află câteva incluse de specialiși în categoria „monumentelor de arhitectură comunitară”. Aici sunt incluse bisericile prezente în Muzeul Satului precum și troițele.

Bisericile, toate cele expuse aici datând din sec. al XVII-lea, provin din aproape toate provinciile țării: Moldova - biserica din Răpciuni, jud. Neamț, Oltenia – biserica din Timișeni, jud. Gorj, Ardeal – biserica din Turea, Cluj-Napoca și din Maramureș – cea din Dragomirești. Sunt construite din lemn, așezate pe fundații din piatră de râu. Arhitectura interioară este specifică cultului ortodox, având altar, naos, pronaos și pridvor deschis cu stâlpi din lemn și arcade asemeni caselor țărănești. Acoperișurile sunt construite cu pante repezi, cu turle înalte, cea de la Dragomirești, Maramureș, având 18 m înălțime, acoperite cu șindrilă.

Interiorul este, ca și cel al casei țărănești, simplu, cu mobilier din lemn cioplit sau sculptat și țesături (scoarțe, ștergare, preșuri) pe care le poți găsi în fiecare gospodărie sătească.

Tot în această categorie se situează și troițele, monumente construite din lemn, piatră sau cărămidă. Troițele sunt realizate de comunitățile sătești spre folosul public, fiind amplasate în diverse locuri (răspântii de drumuri, lângă izvoare), sau pentru pomenirea unor oameni.

Troița de la Rășinari, Sibiu este realizată din zidărie, cu acoperiș de țiglă în patru ape, sprijinită pe patru stâlpi. Sub acoperiș sunt picturi, iar în interior este plasată o cruce de piatră.

Instalații de tehnică țărănească

Tehnica populară este bine reprezentată în muzeu, atât prin ustensile casnice simple și unelte de lucru, ingenioase, utilizate în gospodăria țăranului (furci de tors, râșnițe pentru mălai sau sare, călcător de rufe, război de țesut, vârtelnița, ș. a.), până la instalații mai complicate, utilizate la măcinat cereale, prelucrarea țesăturilor din lână, prese pentru ulei sau vin, ateliere meșteșugărești de fierărie sau de olărie.

Instalațiile de tehnică țărănească utilizează diferite principii ale mecanicii clasice, desoperite pe cale empirică, cum ar fi: principiul bielă-manivelă, al sistemelor de acționare cu pârghii și lanțuri pentru diminuarea forței fizice necesare la acționarea unui mecanism, utilizarea axului cu came (pene) pentru transformarea mișcării de rotație în mișcare rectilinie, ș. a.

Tehnica țărănească este reprezentată în muzeu doar de 27 instalații (în privința aceasta Muzeul tehnicii populare din Dumbrava Sibiului, pe care l-am vizitat în iulie 2014, este mult mai bogat), care utilizează principii și legi ale fizicii descoperite pe cale empirică. Punerea în funcțiune a instalațiilor se face utilizând forța apei, a vântului, forța umană sau animală.

Morile de vânt sunt specifice zonelor cu vânturi puternice. Muzeul deține 3 exemplare de astfel de instalații ce provin din Valea Nucarilor, Sarichioi și Enisala (toate din județul Tulcea). Având un sistem de rotire, cu întregul corp în jurul unui pivot, moara putea fi rotită de un singur om, pentru a se putea capta vântul din orice direcție, ceea ce-i dădea eficiență maximă. Morile propiu-zise sunt construite din lemn, având un schelet din bârne de stejar, căptușite cu scânduri de brad, fixate foarte bine pe fundații de piatră, pentru a rezista vânturilor puternice din zonă. Construcțiile au două niveluri, cel inferior având rol de depozitare (saci, ustensile), iar în cel superior fiind amplasat mecanismul de măcinare.

Majoritatea instalațiilor de tehnică populară, prezente la Muzeul Satului, sunt acționate de forța apei. Întâlnim acest mod de acționare la instalațiile pentru obținerea uleiului – oloiniță, piuă de semințe și teasc de ulei – la cele pentru spălarea hainelor, a postavurilor din lână – piuă pentru haine, ori la șteampul pentru zdrobit minereu.

Dintre instalațiile acționate de forța umană amintesc teascurile pentru struguri, fiind expuse aici modele de la Teaca, Bistrița Năsăud și Meșendorf, Brașov.

Oloinița, este o instalație în care se obține uleiul comestibil (oloi) prin pisarea diferitelor feluri de semințe uscate (dovleac, floarea soarelui, nucă, jir, etc.). Principiul de funcționare se bazează pe acțiunea apei asupra unei roți cu cupe și transformarea acestei mișcări de rotație continuă în mișcare liniară alternativă în plan vertical. Un ax cu came (pene), acționat de roata cu cupe, ridică alternativ niște ciocane de lemn (pive) care apoi sunt lăsate să cadă liber, zdrobind semințele.

Același mod de funcționare îl întâlnim și la piua de haine sau șteampul pentru minereu aurifer.

Un alt mod de strivire a semințelor este într-un jgheab semicircular în care o roată de piatră este împinsă înainte și înapoi (la un unghi de 90 grd.) printr-o legătură mobilă cu un pivot vertical (oloinița de la Valea Mică - Zlatna, jud. Alba).

Instalații bazate pe acest principiu de funcționare sunt cele de la Valea Mică - Zlatna (oloiniță), Gura Râului, Sibiu (piuă de semințe și teasc de ulei și piuă de haine), Feneș, Alba (piuă de haine), Bucium Poieni, Alba (șteamp de zdrobit minereu aurifer).

Se întâlnesc în Muzeu și alte construcții specializate pentru diverse ocupații, cum ar fi jugul pentru potcovit și stănoagă sau șopronul cu lotci la o cherhana, Tulcea.

Cum spunea și în primul articol despre Muzeul Satului, ziua a fost deosebit de bogată, instructivă și recomfortantă.

Drumuri bune și excursii frumoase!


[fb]
---
Trimis de Mitica49 in 15.04.18 15:19:17
Validat / Publicat: 15.04.18 16:20:40
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în BUCUREȘTI.

VIZUALIZĂRI: 1125 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

8 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Mitica49); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P06 Troiță Rășinari, Sibiu, (sec. XIX)
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 29900 PMA (din 32 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

8 ecouri scrise, până acum

Dan&Ema
[15.04.18 16:41:38]
»

@Mitica49:

Felicitari! Excelenta prezentare! ????

Muzeul Satului din Bucuresti, ca si altele din tara, au o valoare deosebita sii revunoacuta si de vizitatorii straini. Este imposibili sa treaca neobservate grupurile venite din toate zarile. Ghizii care ii conduc si le explica amplifica valoarea fiecarei casute in parte.

Cand eram copil si veneam la Muzeul Satului, se vizitau toate casele traditionale, astazi nu chiar. ????

Una din casute are o valoare sentimentala pentru mama ea fiind adusa de la Zapodeni, Vaslui. Este cea mai apropiata cum intri dinspre debarcader, cea mai mica si vargata.

Bravo! ????

mihaelavoicu
[15.04.18 21:12:51]
»

Aș fi votat Excepțional, nu Foarte bun!

Spre rușinea mea, nu am fost niciodată la muzeul Satului din București. L-am văzut în schimb pe cel din Sibiu. Îmi place și apreciez tot ce este vechi, tradițional, țărănesc, mai ales ingeniozitatea țăranului.

Am rămas uluită de presele alea rudimentare de ulei. Și se consuma uleiul? Era comestibil? Ba, mai erau și foarte sănătos pentru că nu avea aditivi, coloranți, aromatizanți, stabilizatori și alte tâmpenii.

Super reviewul! felicitări!

Mitica49AUTOR REVIEW
[16.04.18 13:32:43]
»

@Dan&Ema: Mulțumesc pentru lectură și vot!

În prima parte a prezentării, făcută de mine, Muzeului Național al Satului (vezi review Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”), în care am scris despre locuința tradițională rurală, în P07 este chiar căsuța din Zăpodeni, Vaslui. Intrați pe review pentru a vă bucura de revederea ei.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Mitica49AUTOR REVIEW
[16.04.18 13:36:01]
»

@mihaelavoicu: Mulțumesc pentru aprecieri! Muzeul trebuie neapărat văzut. În tihnă, cu un traseu bine stabilit pentru a nu pierde vreun exponat și rezervând o zi întreagă pentru vizită.

Succes!

Zoazore
[16.04.18 20:08:05]
»

@Mitica49: Poporul român este foarte inteligent! Prima incuietoare Yala de țăranul român a fost făcută

Nu aveau doctorat în mecanică sau fizică, dar aveau imaginație, ingeniozitate, vedere în perspectivă!

Frumos și interesant articol!

tata123 🔱
[17.04.18 10:57:09]
»

@Mitica49: Un articol bun despre anumite categorii de exponate din Muzeul Național al Satului din Capitală. Am vizitat acest muzeu de „n” ori, mi-a plăcut mereu să mă opresc 2 minute la „fântâna cu cai” adusă din Vâlcea, situată pe aleea de lângă lac, în preajma instalațiilor tehnice.

La Muzeul Satului Astra din Sibiu am beneficiat acum doi ani de explicații amănunțite privind funcționarea preselor arhaice de ulei. Diferitele modele de oloinițe își demonstrează ingeniozitatea soluțiilor găsite de către țăranul român: presă cu șurub (de lemn), presă cu ciocane, teasc cu roată acționată cu piciorul. Un litru de ulei de floarea soarelui se obținea prin presarea unui sac de semințe.

Am degustat prin anii 90 mâncăruri gătite cu ulei presat la rece, apăruseră prin sate oloinițe dotate cu prese electrice. Uleiul gros și cu miros puternic de semințe era bun. Acum cei din mediul rural schimbă semințele de floarea soarelui direct cu ulei îmbuteliat (filtrat și „îmbogățit”).

Mitica49AUTOR REVIEW
[17.04.18 17:00:00]
»

@Zoazore: Mulțumesc pentru vizită și vot!

Așa-i. Ingeniozitatea ne caracterizează, reușind să ne descurcăm cam în orice situație (expresia "lasă mă, că merge-așa! " e neaoș românească).

Pe de altă parte, azi, cu doctorate și masterate unii nu-s în stare nici să citească de pe notițe, dapă-i să mai născocească ceva util.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Mitica49AUTOR REVIEW
[17.04.18 17:04:19]
»

@tata123: Ca întotdeauna completări utile, prin ecouri, la articole. Muzeul Astra din Sibiu l-am vizitat și eu și, așa cum spuneam, este mai bine dotat cu instalații de tehnică populară decât cel din București.

Mulțumesc pentru lectură și vot!

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
5 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Dan&Ema, mihaelavoicu, Mitica49, tata123 🔱, Zoazore
Alte impresii din această RUBRICĂMuzeul Național al Satului / Dimitrie Gusti:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.071794986724854 sec
    ecranul dvs: 1 x 1