File de istorie - Manastirea Dealu

TIPĂREȘTE

Dupa ce am plecat de la Manastirea Viforata despre care am scris aici vezi impresii am decis ca avem timp si pentru Manastirea Dealu.

Cronologic Manastirea Dealu este datata inaintea Manastirii Viforata, dar cum in vizita noastra a fost a doua vizitata asa voi si descrie.

Dupa cum ii spune si numele, o sa o regasim pe un deal, fiind situata tot in apropierea orasului Targoviste si apatinand tot de satul Viforata.

Ca si datare, se pare ca Manastirea Dealu exista inca din vremea lui Mircea cel Batran, numai ca acel lacas probabil ca nu a rezistat astfel incat la sfarsitul secolului XV domnitorul Radu cel Mare decide inaltarea unui ansamblu manastiresc din temelie. Lucrarea a inceput cu ridicarea zidului si a clopotnitei, urmand biserica (aceasta fiind pe structura clasica, pronaos, naos si altar) care poarta hramul Sfantului Nicolae.

Marturie privind zidirea bisericii precum si sfintirea ei stau doua inscriptii in slavona, sculptate in piatra si incadrate intr-o dantelarie de pietra si pe care le regasim la intrarea in biserica de o parte si de alta a intrarii. Am gasit in materialele studiate si ce sta scis acolo : “Cu voia Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvârşitul Sfântului Duh blagocestivul şi iubitorul de Hristos, înfrumuseţat cu toate învăţăturile drept-credincioase şi încununat cu toate cununile, Io Radul Mare-Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn a Toată Ţara Românească, fiul marelui Vlad Voevod [Călugărul], în anul 7008 [1500], crugul zodiei: 2 al soarelui şi al lunii: 16, temelia: 29, indicţia: 3, mâna anului: 3, a început să zidească şi să înnoiască şi din temelie a ridicat cu toate bunătăţile şi cu mari frumuseţe a înfrumuseţat acest mare hram întru numele sfântului părintelui nostru şi arhierarh, făcătorului de minuni Nicolae din Mira Lichiei, şi a sfinţit-o în acelaşi an 7010, luna D[ecembre] 4 zile, fiind egumen Zaharia. Amin. "

Daca ar fi sa explicam datele asa cum stim noi astazi constructia a avut loc in perioada 26 august 1499 si sfiintirea la data de 4 decembrie 1501. Lucrarile la acest asezamant au fost continuate insa de Vladut Voievod si apoi de Neagoe Basarab care a finalizat si picturile.

Biserica este considerata “cea mai mare necropola domneasca din tara” deoarece adaposteste mormintele mai multor domnitori printre care se numara: Radu cel Mare, Vlad Dracul, Vlad Inecatul, Patrascu cel Bun (tatal lui Mihai Viteazu), Mihai Viteazu (capul lui) si nu numai atat.

Si daca tot l-am pomenit pe Mihai Viteazu, se stie ca aici a fost adus capul lui in 1601 (alte surse spun 1603) de catre paharnicul Turturea, si asezat sub o lespede de piatra de clucerul Radu Buzescu si sotia acestuia.

In 1904 Grigore Tocilescu depune capul lui Mihai Viteazu intr-un chivot din bronz masiv pentru ca in 1912 la solicitarea lui Nicolae Iorga sa se construiasca atat pentru Mihai Viteazu cat si pentru Radu cel Mare cate un sarcofag din marmura pentru cinstirea lor. Insa, in timpul Primului Razboi Mondial capul este scos de acolo si ascuns la Mitropolia din Iasi, apoi anul urmator este dus in Crimeea si readus la Iasi in 1918, De acolo este adus la Targoviste cu trenul regal la data de 25 august 1920 si depus in sarcofag in prezenta Regelui Ferdinand, pe sarcofag fiind asezata o inscriptie a lui Nicolae Iorga. Mai trebuie mentionat ca sarcofagele sunt opera sculptorului Frederic Storck.

Despre trupul lui Mihai Viteazu se spune ca se gaseste inmormantat la Turda, acolo unde acum s-a inaltat un monument (obelisc) care inlocuieste o troita, acest obelisc fiind subiect de controverse privind pozitionarea lui. Zvonurile spun ca si trupul ar fi fost adus la Manastirea Dealu. Nu stiu care este adevarul, pastrez insa opinia celor mai multi care spun ca aici la Manastirea Dealu s-ar gasi doar capul.

Revenind la Manastirea Dealu printre cei care au contribuit la infrumusetarera acestui lacas se afla si Constantin Brancoveanu, care a daruit bani pentru zugraveala peste tot unde era cazul precum si alte constructii, iar pisania de la intrarea in paraclis mentioneaza numele mesterilor (tot cei care au pictat si mitropolia din Targoviste)

Secolul XIX il aduce in fata printre cei care au ingrijit acest loc pe Gheorghe Bibescu care s-a implicat mult in lucrari de restaurare/ constructie

Ca si organizare, Manastirea Dealu cuprinde: Biserica Sf Nicolae, paraclisul, chilii asezate de-a lungul unor coridoare lungi, turnul clopotnita, un muzeu, apartamentul patriarhal si diferite anexe (administrative sau nu)

Intrarea in biserica se face printr-o usa de lemn sculptata, de data aceasta nu mai avem pridvor, intrarea se face direct in pronaos. Pardoseala este alcatuita din placi de marmura, peste care se afla totusi si un covor. Trecerea dinspre pronaos spre naos se face printr-un zid prin care este o trecere de latimea unei usi cu bolta.

Catapeteasca, stranele precum si restul mobilierului sunt din lemn sculptat. Catapeteasma nu este cea originala deoarece in 1610 principele Bathory a pradat aceasta manastire distrugand printre altele si criptele sperand in gasirea unor comori.

Catapeteasma care se gaseste acum aici provine din perioada refacerii acestui lacas de catre Constantin Brancoveanu cu mesterii cu care a lucrat si Mitropolia din Targoviste.

Mai departe am iesit in curte unde plimbandu-ne am vazut si paraclisul (pe care l-am admirat din exterior doar). Acum as vrea sa mai fac o paranteza, citim informatii si asa cum am mai spus intr-un alt articol, folosim cuvinte pe care de multe ori nu le cunoastem. Astfel incat am sa citez definitia pe care am gasit-o:

“Paraclisul (provenind din grecescul para/ ekklh/sia, para ekklisia, lângă biserică), este o biserică de mici dimensiuni, prezentă în orice complex monahal – existând mănăstiri cu două sau chiar trei paraclise. El serveşte ca loc de rugăciune pentru grupuri mici de persoane, ca atare, în paraclisul mănăstirii au loc slujbele din cursul săptămânii la care nu participă multă lume”

Paraclisul pe care l-am intalnit la Manastirea Dealu este inclus in corpul de chilii terminat in 1958, insa a carui pictura a fost realizata ceva mai tarziu in 1975.

Aici este si un muzeu (nu stiu de ce nu l-am vizitat) care desi este mic, am inteles ca adaposteste obiecte de valoare, tiparnite si tiparituri, aici fiind organizat cel de-al patrulea centru tipografic european de litera chirilica sub conducerea lui Radu cel Mare si a calugarului Macarie. Tot aici este pastrata o cruce mare din lemn pretios, sculptata si prinsa in argint aurit, ce a fost daruita de Matei Basarab in 1648.

De asemenea in gradina poate fi admirata o statuie ecvestra ridicata in cinstea lui Mihai Viteazu si de asemenea si la intrare se mai afla o statuie dedicata lui Mihai Viteazu.

Manastirea are o istorie bogata, ceea ce daca ar fi sa reproduc mi-ar mai lua cateva pagini, din ce am aflat insa a fost lagar pentru un detasament de prizonieri turci, scoala de ofiteri, depozit de arme, scoala copiilor de trupe sau chiar un liceu militar.

Am iesit de asemenea (printr-un spatiu de acces) spre terasa care ofera o priveliste frumoasa asupra imprejurimilor.

La plecare nu putem sa nu admiram inca o data acest loc minunat, ingrijit, unde biserica aflata in reparatii arata ca exista oameni carora le pasa de istorie si transmiterea ei mai departe generatiilor urmatoare.

Va invit sa vedeti aceste doua manastiri atat de aproape una de cealalta si atat de legate prin istoria lor si pana ajungeti acolo sa urmariti filmuletul atasat youtube

---

VIZUALIZĂRI: 2392 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI