Mănăstirea Brâncoveanu - Sâmbăta de Sus

TIPĂREȘTE

Știu că despre Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus s-a scris mult. Chiar și aici, pe AFA, sunt nu mai puțin de 19 articole, majoritatea sub semnătura unora dintre cei mai prolifici scriitori ai site-ului. M-am întrebat dacă mai au rost și cele câteva rânduri pe care le-aș putea scrie și eu, dar - tot întrebându-mă și tot amânând - iată că am ajuns la finalul relatărilor mele despre circuitul Povești din Țara Făgărașului, cel care timp de cinci zile m-a plimbat prin cele mai frumoase și mai interesante locuri din zonă. Și cum Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus este unul dintre acestea, puteam oare să omit acest subiect? Așadar, să trec la treabă! Doar, și eu AmFostAcolo!

Dacă pandemia a spulberat două din încercările mele de a ajunge la Mănăstirea Brâncoveanu - e vorba despre Întâlnirea AFA 2020 planificată a avea loc în apropiere, la Pensiunea Miruna din Sâmbăta de Sus, apoi de minicircuitul pe care intenționam să-l fac ulterior pe cont propriu, doar cu soțul meu - iată că cea de-a treia șansă (aceea a circuitului organizat de o agenție turistică) s-a materializat!

Cazați în toate cele patru nopți ale circuitului la Complexul Turistic "Păstrăvăria Albota", cu autocarul, plecam în fiecare dimineață - după micul dejun - spre alte și alte destinații. Cea de-a doua zi a circuitului avea programat ca prim obiectiv Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, remarcabila ctitorie a domnitorului martir renăscută din propria cenușă după atacul devastator al generalului Preiss.

Din Arpașu de Sus, de la Complexul Turistic "Păstrăvăria Albota" și până la Sâmbăta de Sus, la Mănăstirea Brâncoveanu, autocarul ne-a dus în mai puțin de jumătate de oră. Prin Arpașu de Sus și Ucea de Sus, trecând prin orașul Victoria, distanța este de aprox. 25 km.

Cei care vin cu mașina pe DN1/E68, fie dinspre Sibiu, fie dinspre Brașov, în dreptul localității Sâmbăta de Jos vor vira pe DJ105B, spre Sâmbăta de Sus. De aici, în câteva minute se ajunge la Stațiunea Climaterică Sâmbăta de unde, pe DJ 108B, se ajunge la mănăstire.

Autocarul ne-a lăsat chiar în poarta așezământului monahal, în parcarea mare, liberă la momentul sosirii noastre acolo. Poarta de lemn sculptat în stil tradițional are în exterior, în dreapta, înscris (în română, franceză, germană și engleză), următorul text: "Mănăstirea este un loc de evlavie și liniște, un loc închinat lui Dumnezeu. Rugăm vizitatorii să respecte acest loc binecuvântat prin ținuta lor exterioară și prin comportament. " De asemenea, pe partea dinspre curte, pe același panou scrie: "Pace celor ce vin, bucurie celor ce rămân, binecuvântare celor ce pleacă. "

Pe aleea mărginită de tuia, lăsând în stânga micul cimitir, iar în dreapta magazinul de obiecte bisericești și vechea clopotniță, ajungem la falnicul turn al clopotniței noi, integrată în latura în care se află stareția și Paraclisul Sfinților Martiri Brâncoveni. Lângă turnul clopotniță, vizitatorii vor remarca panouri informative privind istoria așezământului monahal, precum și o schemă explicativă a întregului complex. Gangul de la intrare este pictat, în reprezentările murale apărând și chipurile martirilor brâncoveni. Tot aici, o inscripție pe marmură prezintă un foarte scurt istoric al lăcașului începând cu 1696, anul ctitoririi bisericii de Voievodul Țării Românești Constantin Brâncoveanu și sfârșind cu 1985-1993, perioada ultimelor refaceri și adăugiri.

Vizita noastră la Mănăstirea Brâncoveanu a fost făcută în foarte mare grabă, asta pentru că - după spusele ghidului însoțitor, certificate ulterior - aveam propuse pentru acea zi încă multe obiective, unele dintre ele mari consumatoare de timp. Părerea multora - și bineînțeles și a mea - este că la Mănăstirea Brâncoveanu trebuie să-ți acorzi răgazul de a fi teleportat în istorie, în vremea lui Constantin Brâncoveanu, meditând la destinul lui ca voievod al Țării Românești, la martiriul lui și al familiei sale, dar și pentru a-ți lăsa sufletul să fie, măcar pentru o clipă, mai aproape de Dumnezeu.

Incinta mănăstirii a fost străbătută în goana mare, abia identificând - ajutați de schema de la intrare - Paraclisul Sfinților Martiri Brâncoveni (Constantin Brâncoveanu, cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei și ginerele voievodului, sfetnicul Ianache), stăreția, chiliile, trapeza, mormintele mitropoliților Ardealului (Nicolae Bălan și Antonie Plămădeală), Academia Brâncoveanu (clădire cu spații de cazare, sală de conferințe, sală de mese), magazinul de obiecte bisericești, locul în care se aprind lumânările, Fântâna "Izvorul Tămăduirii" - atestată documentar din sec. XVI, cel mai vechi element constitutiv al ansamblului monahal, restaurată și adăpostită acum de o construcție minunat sculptată în lemn de stejar.

Despre o vizită la muzeul mănăstiresc cu bogatele sale colecții de picturi vechi, religioase, datând din sec. XVIII-XIX, nici nu putea fi vorba. Nu era timp. Despre acesta, ca și despre școala de zugravi întemeiată de Brâncoveanu, despre atelierul de pictură pe sticlă astazi cea mai împortantă școală de pictură de acest gen din țară, ghidul ne-a vorbit în autocar.

Biserica-monument istoric, biserica veche, a fost obiectivul căruia i-am acordat cea mai mare parte a timpului nostru petrecut la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus.

Frumusețea exterioară a acestui sfânt lăcaș cu ziduri albe, cu nișe fără pictură, este dată de ancadramentele de piatră ale ușilor și ferestrelor, dar mai ales de pilaștrii sculptați și de panourile din piatră traforată din pridvorul bisericii, o adevărată dantelărie.

În partea superioară, sub nișe, remarcăm două brâie de cărămidă așezată în zimți. Acoperișul de șindrilă este încununat de o singură turlă octogonală la exterior și circulară în interior, prevăzută cu ferestre înguste și înalte. Biserica în formă de cruce, cu abside poligonale la exterior și semicirculare în interior este împărțită în pridvor, pronaos, naos și altar. Icoana de hram - Adormirea Maicii Domnului - este pictată în două nișe alăturate, deasupra intrarii în pridvor. Pridvorul este decorat în întregime cu scene din Vechiul Testament - Judecata de apoi, Raiul și Iadul. Intrarea în pronaos se face prin ușa din lemn de stejar, cu ancadrament de piatră sculptată, iar deasupra ușii se poate vedea pisania și ea dăltuită în piatră. Pe peretele vestic al pronaosului este pictată Maica Domnului, dar și tabloul votiv al ctitorilor Brâncoveni. În naos pereții sunt împodobiți cu pictură reprezentând sfinţi mucenici, prooroci, scene din Noul Testament, Schimbarea la Faţă, Învierea Domnului. Catapeteasma din zid masiv, are trei uşi și este pictată cu icoane conform canonului bisericesc. În altar, în cupolă este reprezentată Maica Domnului pe tron, înconjurată de Sfinţii Ierarhi.

La istoricul mănăstirii ctitorite de Preda Brâncoveanu, strămoș al voievodului martir Constantin Brâncoveanu, la etapele evoluției (și involuției) în timp a lăcașului nu voi face referire. Cei dornici să afle mai multe, pot accesa site-ul mănăstirii sau orice altă sursă de pe internet legată de acest subiect.

După ce am vizitat mănăstirea, noi am revenit la autocar pentru a ne deplasa la Izvorul părintelui Arsenie Boca, cel de-al doilea obiectiv al zilei.

Știam că în perioada 1940-1944 părintele Arsenie Boca a fost stareț la Mănăstirea Brâncoveanu. Mai știam și că și-a construit o chilioară, un sălaș retras, la vreo două ore și ceva distanță de mănăstire, pe Valea Sâmbetei. Izvorul părintelui Arsenie Boca - sfântul Ardealului - situat mult mai aproape de mănăstire, era trecut de mult pe lista mea de opțiuni turistice măcar că știam că până acolo aveam de străbătut un drum pietonal. Am avut însă surpriza ca autocarul să ne ducă până aproape de izvor, nouă rămânându-ne de străbătut la picior doar ultima porțiune de drum, mai îngustă și în pantă, nepropice accesului unui autovehicul lung și greu. Dar, n-a fost mult de mers. Doar vreo 100 de metri.

Ce am văzut acolo? O zonă întărită cu piatră, cu acoperiș din șindrilă susținut de stâlpi de lemn sculptat, care protejează icoane și flori depuse de credincioși. Izvorul cu apa binefăcătoare țâșnește din piatră prin două țevi deasupra cărora cineva a scris TURIȘTI 0,5 - 2 l/pers. și RIVERANI max. 5 l/pers. M-am mirat de această logică, de această... discriminare.

Pentru cei care vizitează Țara Făgărașului, Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus este fără îndoială un obiectiv musai de atins. Nu trebuie să fii un mare religios ca să-ți dorești să ajungi la Mănăstirea Brâncoveanu (deși mulți vin acolo în primul rând pentru asta, pentru că părintele Arsenie Boca - sfântul Ardealului - și-a petrecut acolo o parte din zbuciumata-i viață). Istoria atât de îndepărtată și atât de complicată a așezământului monahal, precum și frumusețea stilului arhitectonic brâncovenesc sunt alte motive care ne atrag la mănăstirea de la Sâmbăta de Sus.

---

VIZUALIZĂRI: 1189 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI