GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Súgó-barlang - Pestera Sugau (Tinutul Secuiesc)
Tinutul Secuiesc este una dintre cele mai inedite zone din Romania. Este plin de istorie, abunda de cultura, are un relief deosebit de variat si genereaza aprige dispute, mai ales intre politicieni sau trepadusi. Tinutul Secuiesc merita vizitat cu orice prilej, veti ramane mereu cu ceva nou in inima, un peisaj, o fila de istorie, o scena de viata.
Sotia mea este originara din Miercurea Ciuc si imi propun sa va starnesc curiozitatea, povestindu-va despre locurile vizitate, unele in premiera absoluta pentru mine.
O astfel de ocazie a fost si weekendul trecut cand am facut o escapada la Ciuc. Am planuit sa facem doua excursii, dar vremea rea de sambata ne-a tinut pe loc (de fapt, pe langa gratar). Ziua de duminica insa a inceput absolut superb si am hotarat sa nu ratam ocazia. Ne-am urcat cu totii in doua masini, directia Pestera Sugau.
Aceasta se afla la aproximativ 50km de Miercurea Ciuc si 10km de Gheorgheni, in dreptul localitatii Voslabeni. Din soseaua care face legatura intre cele doua orase (drumul european E578, recent renovat, este "oglinda" - mai putin podetele si trecerile peste ape) se mai merg cam 5km pe drum de tara care se transforma in drum forestier - nu ca ar fi mare diferenta intre aceste notiuni. Daca tineti mult la starea masinii dvs atunci mai bine folositi metode alternative de deplasat pe aceasta bucata: pe jos, cu biciclete, cu caruta etc.
Asadar am plecat din Ciuc, directia Gheorgheni. Imediat dupa iesirea din oras valea se deschide larg si in stanga si in dreapta, prilej de imagini panoramice incarcate de culori. In dreapta sunt culmile Muntilor Ciucului, iar in stanga ale Muntilor Harghitei. Ambele sunt pline cu locatii de vizitat si apreciat, dar... cu alte ocazii. Ne indepartam de oras aruncand o ultima privire catre Varful Sumuleu, care este pentru Miercurea Ciuc ceea ce Tampa este pentru Brasov, sau Pietricica pentru Piatra Neamt, cu o mica adaugire: cu ocazia Rusaliilor catolice este locul celei mai mari adunari religioase din Europa de Est. Anual o suta de mii de oameni vin din multe colturi ale lumii pentru aceasta sarbatoare, iar unii vin chiar pentru a urca in genunchi pana la biserica din varf, asa cum cere traditia.
Trecem de Siculeni, Ciceu, Racu, in stanga culmile muntilor Harghitei ascund statiunea Harghita-Bai si cabana Harghita Madaras, iar pentru posesorii de 4x4 exista un circuit deosebit, drumul forestier "Piricske" lung de mai bine de 20 km, cu intrare din Ciceu si iesire in vest, pe drumul Miercurea Ciuc - Odorheiul Secuiesc. Intoarcem privirea spre dreapta pentru a descoperi in departare culmile stancoase ale Muntilor Hasmas (sau Haghimas). Intre Hasmasul Mare si Hasmasul Mic se vede foarte bine Piatra Unica sau Singuratica, alt loc numai bun pentru o drumetie cu alta ocazie.
Privelistea spre stancile semete este intrerupta de cateva sate - Madaras, Danesti (cunoscut in zona pt baile termale), Carta, Tomesti (care are pe dealul din stanga Turnul Ciunt - ruinele unei biserici gotice - si Lacul Fara Fund). Aceste sate sunt locuite in proportie covarsitoare (peste 90%) de secui, fapt evidentiat si de bisericile cu turle inalte si ziduri de aparare groase, care arata preocuparea din vechime pentru aparare in cazul invaziilor. Acum este duminica, este vremea pranzului si lumea iese din biserici, imbracata in haine de sarbatoare. Cei mai multi se grabesc sa fuga la masini, par a se grabi undeva. Aflu de la socrul meu ca se serbeaza "majoratul" unor biserici, adica trecerea a 50 de ani sau mai bine de la consacrare. Tot de la socrul meu aflu si legenda bisericii din Danesti: aparent a fost orientata invers fata de bisericile catolice normale, cu turnul pus pe latura gresita. Legenda spune ca atunci cand si-a dat seama de greseala, cel care a construit-o s-a spanzurat.
Depasim o trasura "boiereasca" pe care abia apuc sa o pozez (oare unde goneste?) si intram in Sandominic. Socrul meu si-a intrat in rolul de ghid bine de tot si imi povesteste de ce costumul traditional al husarilor din Sandominic are o dunga rosie pe pantalon, acolo unde restul in restul satelor din Secuime are o dunga neagra: pe timpul lui Mihai Viteazu, dupa infrangerea de la Selimbar cardinalul Andrei Bathory (care era si Print de Transilvania) a vrut sa se refugieze in Polonia, dar a fost omorat pe dealul de langa Sandominic de secuii carora Mihai le promisese iesirea din iobagie. Papa a blestemat satul si locuitorii tinutului, iar legenda spune ca blestemul va dura 1000 de ani. Pozez dealul cu pricina pe stanga dar imediat atentia este indreptata spre dreapta: in centrul satului este, cred, un iarmaroc, sau un festival: lume multa, stegulete, vad si niste panglici care delimiteaza un traseu. Inteleg acum unde se grabeau oamenii intalniti pe drum.
Din Sandominic se trece in Izvorul Muresului, o cunoscuta statiune care prinde viata indeosebi in perioada de iarna, atunci cand partia de schi atrage multi turisti. Satul este plin de pensiuni si de altfel de aici se poate ajunge pe jos pana la Pestera Sugau, dar este nevoie de pregatire fizica pentru ca e vorba de un drum de o zi. Parasim statiunea admirand pe dreapta Manastirea Izvorul Muresului, o oaza de ortodoxie ctitorita recent.
O data cu intrarea in Izvorul Muresului am parasit Depresiunea Ciucului si trecem pasul cu acelasi nume pentru a intra in Depresiunea Giurgeului, unde prima localitate este Voslabeni. La iesirea din aceasta comuna, cu ochii aruncati aiurea in toate partile era cat pe-aci sa ratam drumul spre dreapta. Parasim asadar soseaua si mergem pe drum de tara, mai lin, mai cu hartoape, mai cu balti de la ploile din zilele precedente. Ne unim cu un drum ce vine din sat, din dreapta, cotim stanga si incepem urcusul. Ne insoteste un fir de apa, gasim locuri de popas si vile nou construite, in curtile carora se vede agitatie in jurul gratarelor.
Ajungem la panoul care indica pestera si ne pregatim sa urcam la refugiul Sugau pentru bilete. In pestera este o temperatura constanta de 7 grade asa ca e bine sa fiti pregatiti. Evident, lanternele si lampile sunt indispensabile, dar nu va faceti griji, ghidul va poate imprumuta cateva "frontale".
Intrarea costa 10 lei de persoana, pret in care este oferita si o frumoasa carte postala. Pestera este aflata in custodia unei asociatii speologice care se ocupa de prezervarea si intretinerea ei. Ghidul ne face o prezentare a zonei si a pesterii inainte de a intra. Aflam ca este una din cele mai importante pesteri din Carpatii Orientali, ca se intinde pe mai multe niveluri din care doar unul este accesibil turistilor. Restul se pot vizita doar de persoanele cu pregatire si echipament speologic. In nici un caz nu de amatorii de gratare mari si dese, categorie din care facem parte noi. Asa ca ne vom multumi cu partea turistica.
Zona vizitabila a fost amenajata pentru a permite accesul mai usor. Pe jos sunt din loc in loc dale de beton, iar cateva galerii de acces intre sali au fost marite pentru a permite mersul in picioare si nu "pe ciuci". Ghidul este foarte amabil, ne vorbeste atat in romana cat si in maghiara (cu noi a mai intrat un grup) si ne prezinta denumirile salilor si ale atractiilor din ele. Pestera este foarte bogata in formatiuni speologice, tavanul este intesat de stalactite cu picaturi in varf, pe jos stalagmitele sunt in multe locuri distruse, urme ale trecerii omului, avem coloane, cascade impietrite si multe alte forme cu denumiri pe care nu le cunosc. Din prima sala "Vestiarul" trecem in "Sala Sfatului" pe langa o coloana. Apoi in "Sala Descoperitorilor" si "Sala Buzduganelor" descoperim o buna parte din bogatiile pesterii: "Meduza", "Delfinul" calare pe "Broasca Testoasa", "Mielul care bea apa", "Lupul" si "Painicile", lumanarile de pe pereti, tavanul plin de luminite, dar si de hornuri, "Ochii Bufnitei", "Gura Soacrei", "Buzduganele"... Pestera se ramifica, din tavan coboara o franghie, urmarim cu privirea si vedem ca duce intr-un horn. Imi vine greu sa cred ca un om normal ar incapea acolo, dar evident se poate. Spre stanga se poate cobora in "Lumea Fermecata" dar numai cu echipament de specialitate si ghidul ne spune ca dureaza 3 ore, pe alocuri fiind anevoios de inaintat. Noi continuam spre dreapta, spre rezervatia interioara. Aici sunt cuprinse "Sala Bisericii", "Sala Candelabrului", "Sala Stalpilor", ultima fiind o deschidere mare. In continuare sunt forme deosebite in jurul nostru, "Cascada" (sau "Candelabrul"), "Cupola Bisericii" cu "Statuia Maicii Domnului". In ultima sala se faceau sapaturi pentru a vedea daca mai are continuitate spre un nivel inferior. Am parasit pestera nu inainte de a saluta si poza un "locatar" (il puteti admira in poze).
La intoarcerea am ales la bifurcatie drumul prin comuna Voslabeni si nu am regretat, am mai descoperit un lucru interesant (il puteti vedea tot la sectiunea "poze"). Ajungand iarasi in Sandominic vedem ca a inceput un concurs, pe traseul cu stegulete si conuri defileaza acum o trasura, printre obstacole. Am citit ulterior ca era vorba de Festivalul Ecvestru 2011.
Recomandam asadar acest traseu celor pasionati de bogatiile Pamantului, in special celor care doresc si o drumetie pe jos. Noi am mers cu masina cat s-a putut avand un copil mic, dar in alte conditii am fi ales sa urcam cu piciorul. Langa refugiu se poate si manca, exista masuta de lemn in acest scop. Am inteles ca se poate si campa contra cost, dar nu cred ca e voie sa faci focul, fiind rezervatie.
Va invitam sa nu ratati acest obiectiv daca treceti prin Tinutul Secuiesc si va promit cu alte ocazii si alte impresii din aceste locuri bogate din toate punctele de vedere.
Trimis de gophren in 25.05.11 11:32:34
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în MIERCUREA CIUC. A mai fost în/la: Aproape toate zonele muntoase
5 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (gophren); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
5 ecouri scrise, până acum, la acest articol
mutat la "Miercurea Ciuc si imprejurimi / MIERCUREA CIUC", cred ca se potriveste mai bine geografic vorbind si va fi mai util aici.
@webmaster13: Place melodia la mine, köszönöm! : p
@webmaster77: Si eu am oscilat intre categorii, in cele din urma am zis sa aleg cea mai cuprinzatoare. Poate ar merge creata o sub-categorie "Tinutul Secuiesc" si mutat inauntru tot ce tine de Mu-Har-Cov, dar nu stiu cata munca implica asta in baza de date...
@gophren,
mi-a placut foarte mult aceste review, mai ales povestea vazuta in poze.
Zona este deosebit de frumoasa si merita vizitata.
Felicitari!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Oct.2020 Cioboteni — scris în 04.12.22 de AZE din SIBIU - RECOMANDĂ
- Oct.2020 Miercurea Ciuc — la pas — scris în 09.10.20 de AZE din SIBIU - RECOMANDĂ
- Sep.2020 Plimbare de voie prin Miercurea Ciuc — scris în 21.11.20 de crismis din GALAțI - RECOMANDĂ
- Aug.2020 Barajul Frumoasa, un loc ce nu merita ratat!! — scris în 18.08.20 de NELUTU D-tru din BRAşOV - RECOMANDĂ
- Apr.2019 Ghid de vizitare (sau pelerinaj … ?) la Miercurea Ciuc, sau altfel spus: Szeklerburg (III – cheia geografică) — scris în 11.08.20 de Qvadratvus din PIATRA NEAMț - RECOMANDĂ
- Apr.2019 Ghid de vizitare (sau pelerinaj … ?) la Miercurea Ciuc, sau altfel spus: Szeklerburg (II – cheia istorică) — scris în 29.07.20 de Qvadratvus din PIATRA NEAMț - RECOMANDĂ
- Apr.2019 Ghid de vizitare (sau pelerinaj … ?) la Miercurea Ciuc, sau altfel spus: Szeklerburg (I – cheia etnică şi confesională) — scris în 02.05.19 de Qvadratvus din PIATRA NEAMț - RECOMANDĂ