Evia - Frumoasa cu pletele de maslini si conifere

TIPĂREȘTE

De curand m-am intors dintr-o vacanta petrecuta pe frumoasa insula Evia. Da, din start trebuie sa va marturisesc ca mi-am dorit demult sa o cunosc; poate ca m-a atras numele sau tare placut si... deh, subiectiva cum sunt de fiecare data cand e vorba de orice loc nou din Grecia, trebuia musai sa il vad, sa il gust, sa il simt, sa il inteleg, deci sa traiesc si eu acolo, macar 7 zile din viata mea. Am prins o oferta speciala pusa in "jocul" vacantelor din aceasta vara de catre o agentie de turism pe mana careia am mers de mai multe ori si mereu s-a dovedit a fi o alegere buna pentru noi. Biletul a costat 149 euro/pers. cazare 7 nopti la studio Dimitra 2* din Pefki si transport cu autocarul.

Asadar, mi-am luat fata, am burdusit cu de toate trolerul nostru umblator prin lume si am plecat din Bucuresti la ora 20, pe traseul binecunoscut Giurgiu-Ruse--Sofia-Kulata-Promachonas, am tinut linia Rivierei Olimpului, apoi am traversat tinutul Larissei pana in Glifa. De acolo am luat ferry pentru o jumatate de ora de relaxare pe Marea Egee. Aici ne-au insotit ca si in drumul catre Thassos pescarusi jucausi si iata-ne ajunse pe insula in Agioskambos. Din micul port ne-am imbarcat iarasi in autocar pentru trei sferturi de ora si dupa un drum de 17 ore de la plecarea din Bucuresti am pus piciorul in satucul Pefki, care ne-a fost gazda primitoare timp de o saptamana. Dar hai sa va scriu cate ceva despre frumoasa si mereu insorita insula Evia.

Evia sau Eubeea, cum o cunosc grecii, este a doua insula ca marime dupa Creta, situata in largul coastei de est a Greciei Centrale, in Marea Egee. Are o suprafata de 3580 kmp iar litoralul cu insoritele plaje de nisip sau pietris se intinde pe o lungime de aprox. 700 km. Este socotita perla Egeei si una dintre cele mai populare si indragite destinatii de vacanta, in special pentru localnicii din Atena, capitala Greciei fiind destul de aproape de insula.

Din punct de vedere geografic, Evia este impartita in 3 parti: Evia de nord, centrala si Evia sudica. Partea de nord detine numeroase plaje aurii racorite din plin de apele cristaline ale Marii Egee. Partea centrala a insulei este cea mai larga portiune. Aici se intalnesc multe gradini de maslini, livezi de pomi fructiferi, culturi de grau si podgorii intinse. Totodata, in centrul insulei se gaseste cel mai inalt munte al insulei, Muntele Dhirfis, avand o inaltime de 1745 m. Partea sudica a insulei este o zona preponderent muntoasa, care ascunde rauri si cascade ce intregesc un peisaj de vis al frumoasei Evia. Intreaga insula este conturata de golfuri mai largi sau mai discrete, udate de apele curate albastre si turcoaz ale Egeeii, golfuri care apar si dispar dupa crestele domoale ale muntilor vesnic impaduriti.

Intr-una dintre excursiile facute de noi, am ramas fermecata de frumusetea insulei care daruieste din plin locuri extrem de pitoresti, in care se strecoara de milenii sate traditionale si orasele viu colorate. Insula este un amestec perfect intre litoralul de coasta, in care apare marea cea albastra si culmile muntoase, care urca si coboara de cele mai multe ori in pante serpuite extrem de spectaculoase. Acum esti sus pe o culme si imediat ai ajuns undeva jos, de unde isi face apartia marea, fie dintr-o parte sau cealalta. Senzatia este uimitoare; ai impresia ca acum esti la munte, printre padurile verzi si umbroase ale coniferelor si deodata cobori printre maslini, leandrii si palmieri, de unde iti zambeste smechereste apa Egeeii. Evia m-a fascinat tocmai prin acest puzzle atat de reusit al alternarii gradinilor de maslini pe care le-am vazut atat la altitudini joase cat si amestecandu-se printre padurile dese de pini ce urca spre munte sau coboara impreuna cu maslinii pana in buza litoralului. Pur si simplu aceasta imagine mi-a ramas definitorie pentru insula Evia.

Insula este separata de Grecia Continentala prin marele Golf Evoikos. Capitala este Chalkida, cel mai mare oras al Eviei, situat in centrul insulei, pe coasta de vest. Aici este poarta principala de acces prin care insula este legata de continent prin doua poduri: cel vechi si cel mai nou. Exista multe ferryboturi care fac curse intre insula si continent; de exemplu din portul Karystos din sudul insulei, ferries merg spre Rafina in Atica. Iar din nordul insulei, ferries pleaca din portul Pefki spre Volos, situat la poalele Muntelui Pelion. Din nefericire, nu am reusit sa ajung pana in Chalkida, datorita distantei mari de unde am avut cazarea in nord, la Pefki dar si a lipsei timpului avut la dispozitie. Ce poti sa faci in doar 7 zile, din care prima si ultima sunt deja "furate" si vrei sa faci zilnic excursii, macar in cele mai apropiate zone fata de locul in care stai?!... Dar mi-am propus ca intr-o vacanta viitoare sa batatoresc cat pot de mult din partea vestica, cu splendidele sale plaje cu nisip si sa vad si capitala. Am aflat ca de pe podul vechi al Chalkidei poti asista la un eveniment special si unic. Este un lucru tare curios, un mister pe care Aristotel a tot incercat sa il dezlege: este vorba de faptul ca fluxul si refluxul se schimba repede si alternativ, formand un asa-zis "val in picioare". Ma intreb: oare cum o fi asta?!... Noul pod al Chalkidei, construit recent este cel mai lung pod suspendat din Europa.

Localitatea Pefki, unde am avut cazarea, este situata in partea de nord a insulei si initial a fost un satuc traditional pescaresc. Scriu "a fost" intrucat in ultimii ani Pefki lupta din greu sa devina o statiune turistica frumoasa si cat mai cautata. Din ce am inteles eu, Evia, respectiv Pefki, este o destinatie mai noua pentru turismul din Romania. O buna initiativa care sper sa aiba succes si cat mai multi turisti sa aleaga Evia ca destinatie de vacanta. Intr-adevar, pentru cine doreste cu adevarat liniste si relaxare intr-un loc plin de exotism, cu o mare de cristal si munte verde la un loc, atunci Evia este locul ideal pentru o astfel de vacanta.

Din ce am reusit sa vad in cele 7 zile petrecute in Pefki, aceasta este astazi o micuta localitate in plina dezvoltare, unde turismul nu este inca punctul sau forte. Dar are toate premizele. Nu i-am simtit pe localnici inca pregatiti pentru un turism adevarat. Poate ca nici nu vor... pentru a-si pastra cat mai intact "teritoriul". Bineinteles, este doar parerea mea. Am intalnit vreo 2-3 care stiau cateva cuvinte in lb. Engleza; la taverne la fel. In plus nu am simtit acea ospitalitate traditionala a ospatarilor greci care sa te invite sa te asezi la o masa la taverna lor, asa cum am vazut in toate celelalte locuri pe care le-am vizitat in Grecia. Doar 2 restaurante aveau meniuri speciale pentru romani, scrise in lb. Romana. Cat am bananait pe insula, am constatat cu usurinta ca totul este scris doar in limba greaca, inclusiv placutele cu denumirile localitatilor. In rest... insula este clar a grecilor! (chiar daca am vazut si foarte multi turisti sarbi si ceva britanici dar si compatriotii nostri).

Plaja din Pefki este lata si se intinde foarte generoasa intr-un amplu arc de cerc, insotind paralel strada principala care poate fi numita si faleza sau locul de promenada la lasarea serii. Plaja este preponderent pietroasa; doar o mica portiune este cu nisip amestecat cu ceva pietris, aproape de port. Acolo am facut si noi plaja atat cat am reusit sa furam din timpul rezervat excursiilor. Si am avut norocul sa fie foarte aproape si de cazarea noastra la studioul Dimitra. Acesta nu este situat pe "main street", ci pe o straduta laterala, care da imediat pe strada principala. Apoi o traversezi si, gata, esti pe plaja!

Un atuu il constituie amenajarea plajei din Pefki, cu sezlonguri, masute si umbrelute pe aproape toata lungimea sa. Mai sunt mici zone libere in care iti poti pune prosopul pe pietre. Dar sunt convinsa ca nu este deloc confortabil. Si atunci mai bine platesti consumatia unui suc (1,5 euro) sau al unui frappe, capuccino sau Freddocino (variaza intre 2,5 si 3,5 euro) si stai bine mersi pe sezlong, la umbra unei umbrele marinimoase. Pe plaja sunt amenajate si cateva dusuri si cabine unde te poti schimba si cateva terenuri de volei.

Apa Egeeoaicei mele face tot deranjul pana in Grecia; bineinteles este tot parerea mea, tare subiectiva de altfel. Ce sa fac, daca iubesc fiecare locsor, fiecare fir de nisip si picatura de mare din batrana si mereu tanara Elada!!! Am avut noroc de o apa calda si extrem de curata, care-si schimba infatisarea de la un verzuliu palid, la un turcoaz aprins ca apoi sa se transforme in albastru intens. De fapt, marea a fost exact cum ne-am si asteptat: primitoare, frumoasa, calda si tare atragatoare. Dar atentie! In Pefki intrarea in mare este cam abrupta si cu pietre. In rest, valuri aproape inexistente sau foarte putine si linistite.

Pefki are un mic port in partea sudica, de unde pleaca dis de dimineata tot felul de ambarcatiuni; fie barci pescaresti care se intorc la apus doldora de peste; sau ambarcatiuni mai deocheate, care navigheaza pe marea calma cat e ziulica de lunga.

Partea de plaja din stanga portului este mica si foarte ingusta, plina de pietre si cu adevarate pietroaie in apa. Nu prea este indicata intrarea in mare in acea zona fara papuci de protectie, datorita aricilor de mare ce stau agatati de pietrele din apa. In extremitatea nordica se gaseste un camping si un micut parc de distractie. Mai este unul si in centrul statiunii.

In Pefki se gasesc cateva hoteluri si foarte multe studiouri. Hotelul Gallini mi s-a parut a fi cel mai elegant. Se gaseste in centru, pe strada principala. Mai sunt hotelul Altamar sau Alistris. De asemenea, sunt cateva cafenele si taverne, din care am retinut taverna "Kapetanios" unde am mancat intr-o seara si am fost extrem de nemultumite. Au avut meniu special pentru romani, la pretul fix de 7 euro/portie. Am ales pastitio care s-a dovedit a fi vechi, uscat si doar reincalzit usor, fara nicio amintire de carne. Pastitio a fost servit, culmea! cu o portie de cartofi prajiti si cateva rosii ratacite pe platou. Deci, am mancat de fapt paste goale cu cartofi prajiti!!! Deh! A fost prima oara in viata mea cand am incercat aceasta grozava combinatie!!! Fiica mea a avut proasta inspiratie sa comande camalari care au fost uscati, fara niciun gust. Bineinteles ca au ramas parasiti in farfurie... Atunci am mancat cel mai prost din toate vacantele noastre petrecute pana acum in Grecia. In schimb am fost foarte multumite de pizzeria "La Bene" unde ne-am lins pe degete de cat de buna a fost o pizza uriasa, pentru 2 persoane si care ne-a costat 9,50 euro; am si uitat sa-i fac o poza ca am tabarat pe ea ca disperatele; parca nu mai mancasem pizza niciodata!!! La Gyromania am mancat gyros foarte gustos si proaspat la 2 euro unul. In ultima seara am mancat foarte bine la o alta taverna, alegand saganaky, souvlaki si coaste de miel, dar nu am retinut numele tavernei, din pacate. Este langa Kapetanios. Dupa port, spre marginea statiunii este o brutarie excelenta, ii zice Kyriakou, unde se gasesc zilnic produse de patiserie foarte bune si proaspete. Acolo veti gasi si tot felul de prajiturele si bomboane homemade. Iar la cafeneaua Kerasiotis va puteti rasfata cu multe sortimente de cafea, inghetata dar si cu un delicios loukamades cu miere si scortisoara sau ciocolata.

In Pefki sunt vreo 3 super-market-uri si mici buticuri cu diverse suveniruri. Dar piata nu este atat de bogata si diversificata asa cum am gasit-o in multe alte locuri. Totusi, pentru nepretentiosi se pot gasi ceva obiecte de plaja, palarii, cativa magneti, tricouri si alte maruntisuri. Daca vrei, tot gasesti ceva care iti place si il poti lua ca suvenir! Micul Pefki este tare frumos daca o iei pe stradutele laterale si patrunzi mai mult in inima sa. Acolo se gaseste adevarata Grecie! Noi ne-am plimbat in ultima zi si am descoperit un sat civilizat, cu case traditionale, ascunse printre amploarea gradinilor cu plante mediteraneene atat de colorate si decorative. Satul are si o bisericuta si langa ea se afla scoala. Si este o linisteeee... de-ti tiuie urechile!

In Pefki sunt in prezent doar doua agentii de turism, una dintre ele fiind partenera cu agentia din Romania. Reprezentanta agentiei romanesti in Pefki ne-a comunicat ea mai multe, in special cum era si de asteptat, bla bla bla despre excursiile optionale dar si de faptul ca in Pefki exista doar o singura agentie de "rent a car" iar inchirierea unei masini ar fi 66 euro/zi. Bineinteles, foarte scump! Oricum nu ne-a interesat acest aspect pentru ca noi am folosit autobuzele locale pentru excursiile pe care le-am facut pe cont propriu. Programul autobuzelor este cam restrictiv, in sensul ca nu sunt deloc pe multe destinatii si nici la orice ora. Voi detalia cand voi scrie despre excursii.

Ce mi-a placut tare mult in Pefki: cele cateva taverne tolanite lejer pe malul marii, in stilul traditional grecesc, cu mesele si scaunele colorate in albastrul lor specific inconfundabil. Marea curata si linistita, in culorile ei unice si glasul domol. Si incredibilele apusuri de soare care m-au fascinat in fiecare seara...

Ce nu mi-a placut deloc in Pefki, ca de altfel in toate locurile vizitate pe insula: nicaieri, la nicio taverna sau alt loc nu am auzit vreun acord al muzicii lor traditionale, cu exceptia tavernei din Orei, cand am luat acolo un pranz intarziat si gustos foc. Si ce mult m-am bucurat ascultand usor muzica lor greceasca!...

Evia de Nord are cateva porturi, mai mici sau mai mari, care fac legatura cu Grecia Centrala si Insulele Sporade (Skiathos, Scopelos). Cele mai importante sunt in Edipsos, Agioskambos, Pefki, Orei si Agios Georgios. Patru dintre ele am avut placerea sa le vad si eu...

Combinatia foarte atractiva dintre munte si mare face din Evia locul extrem de placut in care te poti bucura fie de o vacanta lenesa, relaxanta, tolanit la soare, pe o plaja aurie, scaldata de apele limpezi ale marii; sau poti pleca in drumetii montane, vizitand sate traditionale vechi, pierdute undeva pe munte, intr-o fila de istorie traita demult dar care transcede cu atata usurinta in prezent. Poti trece muntii prin vai si chei, ajungand la Cascada Drymonas sau Pestera Paleochora. Sau poti inchiria o bicicleta si pleca hai-hui pe carari de munte sau de-a lungul coastei. Pasionatii de pescuit gasesc in nordul Eviei locul ideal de a-si masura fortele, plecand pe mare cu o barca inchiriata sau chiar impreuna cu proprietarul vasului. Pentru iubitorii de sporturi nautice, se poate face si scuba iar pentru cei care iubesc caii, pot vizita satele Kamatriades sau Taxiarchis, unde pot calari prin padurile dese de pini si invata multe alte secrete in ale calariei de la antrenori specializati. Cat de frumos poate fi, nu?!... Aerul sarat al marii intr-un tandem perfect cu aerul mai racoros al muntelui este extrem de benefic pentru sanatate si impreuna cu toate celelalte daruri naturale ale insulei, te fac sa nu-ti mai doresti sa pleci din acele locuri binecuvantate.

Dupa ce am vizitat cate ceva din partea de nord a insulei si m-am strecurat usurel dar bine si prin miezul puternic impadurit al muntilor frumoasei Evia, acum cand scriu o simt atat de aproape de mine. Dupa ce am tot privit pozele pot scrie cat se poate de sincer ca Evia este o destinatie ideala de vacanta pentru turistii iubitori de natura adevarata, pentru aceia care sunt atrasi de peisaje uimitoare, de o frumusete naturala salbatica si inca neatinsa de civilizatia cotidiana. Evia este locul ideal si pentru iubitorii de istorie si credinta, pe insula existand monumente istorice, biserici foarte vechi sau mai noi dar si muzee (in orasele mai importante, cum sunt Chalkida, Istiea, Edipsos, etc). Evia de Nord este plina de istorie si urme ale marilor civilizatii, aici au fost facute importante descoperiri arheologice. Orase precum Edipsos, Istiea, Limni, Artemisio si altele au jucat un rol important in istoria ellenismului. Totodata Evia de Nord a fost un punct strategic in Marea Mediterana. In aceasta zona a insulei s-a dat batalia de la Artemisio in anul 480 i. Hr. De asemenea, Evia este locul in care se pastreaza cu sfintenie traditia si obiceiurile pamantului dar in acelasi timp priveste optimista spre viitor, nealterandu-si cu nimic trecutul. Evia nu este inca afectata de turismul in masa, desi promite foarte multe si este ideala pentru vacante si excursii de tot felul. Mi-a amintit de Lefkada, fascinanta insula care continua sa se mentina in topul preferintelor mele grecesti...

In final pot scrie ca mi-a placut ceea ce am reusit sa vad si sa cunosc din Evia. Am plecat de pe insula cu gandul si dorinta de a reveni candva pentru a "cotropi" si alte plaje si locuri pe care le-am vazut doar in cateva poze si despre care am citit ca merita vazute. Deci, iata macar unul dintre motivele revenirii mele pe insula Evia!

Deocamdata atat pentru astazi. Cat de curand sper sa scriu cate ceva despre excursiile facute de noi, cate ceva despre plajele vizitate si, cine stie, despre alte lucruri de care, poate imi voi mai aminti in timp.

Va multumesc pentru ca m-ati citit si sper ca impresiile mele sa va fie cat mai de folos.

Vacante de vis oriunde si oricand!

PS. Mentionez ca articolul a fost scris si publicat initial pe blogul meu de calatorii.

---

VIZUALIZĂRI: 15811 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI