Cheile Oltetului si Manastirile Bistrita, Arnota si Hurezi

TIPĂREȘTE

Aflati in concediu, cazati fiind la Pensiunea Castania, despre care am scris un review aici am pornit in dupa-amiaza sosirii noastre, dupa ce ne-am lasat bagajele in camere si bineinteles dupa ce am servit masa de pranz, sa vizitam Cheile Oltetului si sa vedem ce program de vizitare exista la Pestera Polovragi, situata a circa 300 de metri de la intrarea in chei. Ne-am plimbat in Cheile Oltetului pana la Pestera Polovragi. Am vazut ca la pestera exista un program de vizitare 10-18, ultima plecare cu ghid fiind la ora 16,30.

Stiam ca se poate escalada muntele spre cetatea dacica de deasupra Pesterii Polovragi.

Am cautat semnul banda rosie pentru ca citisem despre traseul de circa 20 minute prin padure spre ruinele cetatii dacice, dar nu am reusit sa ne dam seama pe unde ar trebui sa mergem. Am intrebat apoi pe cineva care parea a fi din partea locului, dar din cele descrise de el era vorba despre traseul spre Crucea lui Ursache si nicidecum spre ruinele cetatii dacice unde doream noi sa ajungem. Oricum, eram abia in prima zi, venea seara si ne-am intors spre pensiune, gandindu-ne ca mai sunt destule zile si ca vom avea timp sa facem si acel traseu.

A doua zi am pornit spre Rezervatia trovantilor, despre care am postat un review aici, apoi spre mai multe manastiri.

Prima manastire vizitata a fost Bistrita, situata in localitatea Costesti, foarte aproape de Rezervatia trovantilor. Am ajuns acolo intr-o zi de sarbatoare, era slujba mare, pe noi ne-a impresionat in mod negativ “ceata” de cersetori din parcare, de la poarta si de pe alei, care doreau cu orice pret sa se afirme si sa-si etaleze “defectele”… In sfarsit, la aceasta manastire au fost mai multi cersetori decat in alta parte.

Pentru ca slujba s-a prelungit si nu am reusit sa ajungem la Pestera liliecilor (acolo se mergea cu o maicuta drept ghid, dar numai dupa terminarea slujbei), ne-am propus sa mergem mai departe, la Manastirea Arnota, despre care am postat un review separat aici. Motivul a fost ca despre Manastirile Bistrita si Hurezi s-a tot scris, dar despre Manastirea Arnota nu exista pe site nici o povestire.

De la Manastirea Arnota ne-am intors spre Manastirea Bistrita, slujba nu se terminase inca, deci nici maicuta nu ne putea fi ghid pana la Pestera Liliecilor, asa ca am pornit mai departe spre Manastirea Hurezi.

Aici am vizitat atat curtea manastirii, biserica, cat si muzeul din curte care adaposteste o colectie de obiecte si icoane brancovenesti din secolele XVI-XVIII.

Muzeul este la etaj, in vechea locuinta a lui Constantin Brancoveanu pe care o folosea atunci cand venea la Hurezi. In muzeu am admirat icoane aurite, patru din ele fiind icoane imparatesti datand din 1694, candele brancovenesti din argint, vesminte preotesti din perioada 1692-1872 si un candelabru brancovenesc. Exista, de asemenea, Biblia lui Serban Cantacuzino din 1688 si doua exemplare din Evanghelia de la Snagov din 1697. Intr-una din sali exista (in copie) un document din 1711 care se referea la zestrea Manastirii Hurezi, cea mai bogata din toata Tara Romaneasca, la acea data.

In muzeu nu era permis fotografiatul, existau camere de luat vederi peste tot, la intrare o maicuta care citea o carticica de rugaciuni si privea un monitor urmarind tot ce se petrecea in interiorul muzeului. Nu am facut fotografii din dorinta de a nu fi tratati drept lipsiti de respect si “pacatosi”, iar la plecare ni s-a oferit o revista cu profil religios.

Am plecat apoi spre localitatea Horezu, la intrare erau multe magazine cu obiecte din ceramica si am oprit sa cumparam suveniruri pentru noi si pentru prietenii de acasa.

---

VIZUALIZĂRI: 4085 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI