O plimbare în orașul Horezu

TIPĂREȘTE

"Aici suntem în mijlocul județului Vâlcea, podoaba mândrei Oltenii și unul dintre cele mai frumoase ținuturi ale țării" - spunea Alexandru Vlahuță despre Horezu, în "România pitorească".

Orașul Horezu a preluat numele unui sat aflat peste deal, pe valea râului Romanii de Jos, sat atestat documentar într-un hrisov emis de domnitorul Vlad Călugărul în 1487, în care - la 1690 - voievodul martir Constantin Brâncoveanu a înălțat Mănăstirea Hurezi cea mai importantă ctitorie religioasă a sa.

Ajungând la Horezu, cazarea la Pensiunea Vasilescu fiind înfăptuită, ce ne mai rămânea de făcut în cele câteva ore până la lăsarea serii? Bineînțeles, o plimbare prin oraș și - eventual - vizitarea câtorva dintre punctele de vânzare a renumitei ceramici de Horezu.

Lăsând în urmă Hotel Horezu și Hanul Horezu aflate foarte aproape de pensiunea unde ne rezervaserăm cazarea, apoi Autogara Siva Trans cu generoasa ei parcare, ne angajăm - pietonal - pe principala stradă a orașului. Liceul "Constantin Brâncoveanu" cu o măreață statuie a domnitorului martir este primul edificiu care ne-a atras atenția. Liceul "Constantin Brâncoveanu" - singura unitate de învățământ liceal din orașul Horezu - este una dintre cele mai mari din județul Vâlcea. Funcționează din anul 1954.

Continuăm pe lângă Centrul de Informare Turistică pe care l-am găsit închis la ora trecerii noastre pe acolo, apoi ne oprim câteva minute în fața Monumentului Eroilor care s-au jertfit pentru independența țării. Este un monument simplu, o cruce înaltă, din piatră, având alături o lungă listă cu nume de eroi.

Primăria Horezu aflată într-o clădire veche, renovată, are în apropiere un bust al domnitorului martir Constantin Brâncoveanu. Rătăcind pe străduțele liniștite, remarcăm Parchetul de pe lângă Judecătoria Horezu, trecem pe lângă o cofetărie și un Fast Food, dar ne înfrânăm primul impuls de a intra pentru că voiam să luăm o masă mai serioasă la Hanul Horezu pe lângă care trecuserăm și-i observaserăm terasa generoasă.

Lângă Clubul Copiilor Horezu descoperim o frumoasă biserică veche. Ne-am hotărât să aflăm mai multe despre ea, de aceea i-am dat ocol studiindu-i picturile și fotografiind atât cât se putea. Bineînțeles, era închisă. Nu era nimeni în jur care ne-ar fi putut da anumite detalii, dar, după toate aparențele, lăcașul nu mai este funcțional.

În micul parc din apropierea bisericii remarcăm Forward Food (din. Str. Tudor Vladimirescu, nr. 82), cu muzică și cu o terasă interesant acoperită cu umbrele multicolore, înveselind aspectul orașului. În mijlocul părculețului tronează bustul marelui om politic Ion Gh. Duca a cărui reședință de vară o vizitaserăm la Măldărești cu numai câteva ore în urmă. Pentru amănunte, accesați Complexul Muzeal Măldărești. Am rămas pe o bancă meditând la destinul acestui om asasinat la 29 decembrie 1933 pe peronul gării Sinaia, al cărui mormânt - conform dorinței sale - se află în interiorul bisericii din Urșani, nu departe de pitoreasca-i Culă de la Măldărești și reședința sa de vară.

La întoarcere, remarcăm la o intersecție panoul indicator spre satul Olari (aflat la 2 km), centrul ceramicii românești. Decidem că este prea târziu pentru a ajunge acolo - pietonal - în aceeași seară. Presupuneam că meșterii se retrăseseră deja la alte activități, așa că am amânat pentru a doua zi vizita la Olari.

Eram obosiți, ni se făcuse foame, așa încât cel mai bun lucru era să ne îndreptăm spre Hanul Horezu pentru masa de seară, după care să ne retragem la o binemeritată odihnă.

Biserica din Târg sau Biserica "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului" și "Sfântul Ioan Botezătorul", monument de arhitectură de interes local aflat pe Str. Constantin Brâncoveanu, nr. 2, a fost construcția care mi-a plăcut cel mai mult din oraș.

Biserica "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului" și "Sfântul Ioan Botezătorul" din Horezu, mai cunoscută ca Biserica din Târg, a fost construită între 1800-1804 (după unele surse, la 21 noiembrie 1802, după altele între 1800-1807), fiind ctitorită de vel vistiernicul Ion Urșanu, vătaf de plai în zona Horezu, Constantin Covrea și jupâneasa Stanca. Informațiile disponibile spun că pictura murală, care se păstrează și astăzi, atât în interior, cât și la exterior, a fost realizată în 1807 de meșterii zugravi Dinu și Manole din Craiova, calfe fiind Stanciu din Craiova, Dumitrașco și Dumitru, iar ucenici, Ion, Preda din Cioroi și Ionică din Craiova.

În 1946, când a fost dată în folosință noua biserică din Horezu, cu hramul "Nașterea Maicii Domnului", Biserica din Târg a fost abandonată și a început a se părăgini. Nu s-a mai slujit decât la 21 noiembrie - ziua hramului "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului". Cel de-al doilea hram nu a mai fost prăznuit.

În fața bisericii se află o cruce de piatră inscripționată, datând din anul 1807, și ea înscrisă pe Lista Monumentelor Istorice de interes local.

Ceramica de Horezu

Nu cred că există cineva care, trecând prin Horezu - cel mai renumit centru de olărit din România - să nu poposească măcar pentru câteva minute la unul din atelierele meșterilor ceramiști pentru a încerca să pătrundă secretul prin care lutul prinde viață luând atâtea diverse înfățișări.

Nu știam că lutul trebuie atât de minuțios pregătit mai înainte de a lua formă de oală, de ulcică sau de farfurie. După ce este adus, pământul (o argilă unică, aflată doar în Dealul Ulmetului de lângă Horezu) se depozitează și se lasă la dospit. Se curăță, se frământă, se modelează cu roata, apoi se usucă, se răzuiește și se ornamentează. Știți ce instrumente se folosesc? Cornul de vacă (umplut cu vopsea) și gaița (pana de gâscă prin care se scurge vopseaua din corn). Cele mai răspândite motive ornamentale sunt: cocoșul, peștele, frunzele, florile, păunul și spicul de grâu.

Mai trebuie să știm că anual, la Horezu are loc un eveniment de răsunet în țara noastră - Târgul de ceramică "Cocoşul de Hurez". Începuturile sale datează din 1971 când organizatorii Festivalului de folclor "Cântecele Oltului" au avut ideea de a alătura sărbătorii cântecului, jocului şi portului popular, sărbătoarea lutului care prinde viaţă în mâinile meşterilor ceramiști.

Dacă vreți să vedeți meșteşugul în vatra lui stramoşească, mergeți la Olari! Sau vizitați Târgul de ceramică "Cocoşul de Hurez" care are loc la Horezu, la început de iunie.

În oraș, pe străzi sau în micile magazine, nu veți găsi produse din ceramică. În prima plimbare prin Horezu, eu am căutat și nu am găsit. Doar în târgul de la intrarea în oraș, vis-à-vis de o benzinărie Lukoil, mai aveți o șansă. Trebuie să știți însă că - alături de puținele produse originale (și destul de scumpe) - veți vedea și ceramică bulgărească, chinezării și tot felul de nimicuri care nu au nici o legătură cu ceramica.

Împrejurimi și obiective turistice în zona Horezu

În imediata vecinătate a orașului Horezu se află Complexul Muzeal Măldărești care reunește Culele Duca și Greceanu, precum și Casa memorială "I. Gh. Duca", monumente deosebite ale arhitecturii românești care încă mai dăinuie, împletind armonios caracterul de fortificație al construcției cu elemente țărănești, tradiționale. De asemenea, la numai câțiva pași de complexul muzeal puteți vedea Biserica veche din Măldăreștii de Sus - o bijuterie a artei arhitecturale și picturale bisericești.

Muzeul Trovanților - Costești, situat la 8 km de Horezu, declarat monument UNESCO, un muzeu în aer liber, expune stranii formațiuni din piatră, de dimensiuni variabile, în jurul cărora s-au țesut mai multe legende.

Turismul monahal este bine reprezenat în zona Horezu, aici existând cea mai mare densitate de mănăstiri, schituri și biserici. La numai câțiva kilometri se află cea mai importantă ctitorie religioasă a domnitorului martir Constantin Brâncoveanu - Mănăstirea Hurezi.

Mănăstirea Bistrița și Mănăstirea Arnota sunt alte două importante așezăminte monahale ușor de accesat, ele aflându-se în comuna Costești, la doar câțiva kilometri de Horezu.

Dar, dacă sunteți atrași de drumeții în natură, zona Horezu oferă mai multe trasee turistice cu peisaje încântătoare și un tărâm subteran mirific, cu multe peșteri, unele amenajate și deschise publicului.

---

VIZUALIZĂRI: 1637 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI