O intamplare

TIPĂREȘTE

Sa va povestesc ce am patit in Cheile Turzii, acum doi ani, in primavara:

Mergeam spre Cluj dinspre Turda si treceam a "n"-a oara pe langa indicator. Cum ajunsesem mult prea devreme fata de ora planificata pentru o intalnire[de afaceri:) ], si cum de mult vroiam sa le vizitez, am zis sa trag o fuga. Virez stanga, merg pe drumul local si ajung pe pajistea de unde cobora drumul in chei.

Ma uit in jos, pe drum zapada batatorita. Zic-am cauciucuri de iarna, 4x4, merge.

Incep sa cobor catinel pe panta cu frana de motor in treapta 1, usor-usor ajung aproape jos, cand ce vad: Un nefericit cu un Logan incerca fara succes sa urce, mai mult de 50m nu reusea. Opresc langa el si ii spun hai ca poate te trag eu cand ma intorc. El se uita la mine si imi raspunde zambind: "Daca oi putea mata sa iesi si singur, mare minune".

Ajung jos langa cabana, ma invart vreo jumate de ora prin zona, nu am putut sa cobor prin chei fiindca eram in pantofi iar jos, zapada.

Hai sa plec. Omul cu Loganul intrase in cabana si o luase pe palinca cu tipii de acolo, mi-a spus ca ramane peste noapte, ca e prea frumos acolo si vede el maine ce face.

Incep sa urc. Dupa acei 50m-pauza. Cuplez 4x4, nimic. Cobor din masina si ce vad, nu mi-a venit sa cred: PE JOS DE FAPT ERA GHEATA, GHEATA, pe o lungime de 25-30m.

Mai incerc inca o data, vin lansat de jos, incerc cu spatele, nimic.

Semnal la telefon-nexam.

Ma duc in cabana si vorbesc cu baietii:

-No, mancam o ciorba si te-om scoate noi.

Astept sa termine ciorba (greu mai mananca ardelenii astia). , analizez situatia fumand vreo 5 tigari (se apropia ora intalnirii si eu eram pe coclauri). Apar in sfarsit doi baieti, cu un rucsac mare in spate, unul din ei urca la volan, celalat pe capota, tinandu-se de stergatore.

Ce a urmat e de neimaginat: Plecat tare de jos, ajunsesem pe portiunea cu gheata cu vreo 50km/h, tipul cunducea cu capul scos pe gemul lateral (nu vedea in fata din cauza celui de pe capota), iar eu ma facusem mic-mic in scaun.

Pot sa va spun ca personal conduc destul de tare (traisca antiradarul! ), dar nu am putut sa imi inchipui ca pe panta aia se poate urca cu 50 la ora (cine stie zona, intelege ce spun), pe gheata si zapada.

In momentele alea ma gandeam ca mai bine stateam jos, chemam un tractor sau altceva, da' cine dracu' m-o fi pus sa cobor in rapa aia si mai ales sa ii iau pe astia sa ma scoata (plus ca si bausera tarie), bine ca am CASCO.

Tot respectul insa pentru ei: am ajuns sus viu si nevatamat, cred ca eram alb la fata. Am scos din portofel 500 de mii, nici nu au vrut sa auda de asa ceva: erau preocupati sa se dea cu parapanta pe care o aveu in rucsac!!!

Acum cand imi aduc aminte, imi vine sa rad de ceea ce am patit.

Atunci insa o bagasem pe maneca, nu atat de situatia in sine, cat de faptul ca nu mai ajungeam la intalnire, si nici nu puteam sa o anulez din lipsa de semnal la telefon.

Aviz amatorilor de senzatii tari!

---

VIZUALIZĂRI: 2282 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI