Alfama şi nebunia de Sf. Anton

TIPĂREȘTE

Pe 12 iunie, toată Lisabona îl celebrează pe Sfântul Anton. Fieste populare se organizează peste tot în oraş, însă cea din cartierul Alfama, şi mai precis din Largo de São Miguel, le întrece de departe.

Aflând de această sărbătoare din cartea „Top 10 Lisabona”, am aranjat să fim în capitala Portugaliei chiar pe data de 12 iunie, zburând din Madrid cu o companie low-cost. Am ajuns în Lisabona pe la ora 10 dimineaţa şi am luat aerobusul, care ne-a lăsat în staţia Rossio. Închiriasem o garsonieră pe o stradă paralelă cu Rua Augusta, deci ultracentral şi foarte aproape de Sé (Catedrala) şi de cartierul Alfama, aşa că imediat ce ne-am cazat, am pornit în explorare.

Era ora prânzului şi lumea încă nu năvălise pe străzi, dar nu mai aveam mult de aşteptat. Am intrat în Sé, o clădire în stil romanic restaurată, după care am început să urcăm spre Castelo de São Jorge, străbătând străduţe înguste pavate cu blocuri mari de piatră (atenţie, pantofii comozi sunt indispensabili în Lisabona!). Deja totul plutea în ceaţă, sau mai bine zis în fumul grătarelor pe care sfârâiau nu micii noştri româneşti, ci sardelele, cărnurile de porc şi cârnaţii, peştele fiind însă elementul predominant. Locuitorii Alfamei – un cartier sărăcăcios, pe care vizitându-l într-o altă zi am l-am asemuit cu Neapolele din filmele neorealiste italiene, cu frânghii cu rufe atârnate peste drum, scări spiralate, case coşcovite, copii jucând fotbal pe aleile în pantă, mici cârciumioare şi berării – ieşiseră, cu mic cu mare, la petrecere. Mulţi îşi scoseseră propriile grătare şi amenajaseră nişte „localuri” intime, cu câte 3-4 mese, unde îşi serveau clienţii cu sardele, carne de porc, vino verde (vin nou), bere, sangria şi nişte dulciuri cu aspect cam dubios pe care n-am îndrăznit să le încerc. Alţii (cei mai mulţi), nedispunând de spaţiu, preparau peştele sau carnea friptă şi o „împachetau” sub formă de sandvişuri. Presupun că în această unică zi din an localnicii primesc dispensă de la primărie să facă un astfel de comerţ (neimpozabil!), căci în mod cert afacerea era improvizată şi cu atât mai simpatică! Alfama plutea în fumul grătarelor şi un miros puternic de peşte invadase străzile. Turişti de toate naţiile, plus localnici se înghesuiau, atraşi de comercianţii mai îndrăzneţi care îşi lăudau în gura mare marfa. Ce mai, nebunie curată, amplificată şi de muzica săltăreaţă ce bubuia din casetofoanele şi CD playerele date la volum maxim.

Soţul meu şi cu mine ne-am luat drăgăstos de mână, pentru că altfel riscam să ne rătăcim în haosul acela. Am luat câte un sandviş cu peşte şi un pahar de vin rece, ţinut în frigiderele portabile, şi am continuat să urcăm până la Largo de São Miguel, unde ne „aştepta” un miradouro (belvedere) superb. De pe culmea dealului am admirat panorama fluviului Tejo şi am oftat de plăcere. Ne-am aşezat apoi la o masă, la o terasă umbroasă, şi am mai băut un pahar.

Spre seară am coborât din Alfama în Avenida da Liberdade, o arteră largă şi elegantă unde se organizase un spectacol de muzică uşoară în aer liber, cu nişte cântăreţi francezi şi italieni. Am stat vreo jumătate de oră, după care am luat-o încetişor spre casă, făcând un scurt popas în Piaţa Rossio, unde era un alt spectacol – de magie, la care se îmbulzise o grămadă de copii. „Pour la bonne bouche”, am servit o prăjitură pe Rua Augusta şi pe urmă ne-am dus la culcare. Evident, toată noaptea s-au auzit muzici, strigăte voioase, râsete, iar la un moment dat câţiva beţivi ne-au bătut în uşă (stăteam la parter şi din stradă se intra direct în cameră; nu exista hol). A doua zi dimineaţa gunoierii nu mai pridideau cu măturatul şi strânsul sticlelor de bere şi toată Lisabona era un adevărat dezastru. Da, dar ce petrecere grozavă fusese! Mai mult, municipalitatea a declarat în iunie Festas dos Santos Populares, aşa că o vizită în Lisabona în această lună garantează distracţia.

În alte zile aveam să ne ocupăm de treburi „mai serioase”, precum Museu do Azulejo, Mosteiro dos Jerónimos, Museu Calouste Gulbenkian şi altele. Dar despre toate acestea, cu altă ocazie.

---

VIZUALIZĂRI: 3245 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI