Simfonia lalelelor în Grădina Botanică

TIPĂREȘTE

Nu am mai fost în Grădina Botanică din 2014 şi  apoi în 2015 când am scris şi un review vezi impresii. Atunci am întâlnit  trei useri AFA care erau foarte activi dar au dispărut de pe firmament de ani buni. În intervalul care a trecut de atunci, nouă-zece ani, am mai vrut din nou s-o vizitez dar cum anii trec ca şi viaţa într-o clipă, nu a rămas o prioritate. Abia acum câteva zile am fost îmboldită de două informaţii: una, a unui post de televiziune care anunţa că în Grădina Botanică sunt alei întregi cu lalele şi alta, un review scris de Tata123  de curând vezi impresii despre lalelele din Dâmbovita.  Pe AFA s-au scris 14 reviewuri despre Gradina Botanică D. Brândză din Bucureşti dar pe cât va fi posibil vreau să nu repet cele postate şi să aduc informaţii noi.

Istoric sintetizat

1860 Domnitorul A. I. Cuza a semnat actul de înfiinţare a Grădinii Botanice Bucuresti care va funcţiona 14 ani cu plante medicinale pe lângă Facultatea de Medicină

1874  Extinzându-se, Grădina Botanică s-a mutat în centrul Bucureştiului  fiind administrată de Universitatea Bucureşti

1884  Grădina Botanică a fost mutată pe amplasamentul actual în Cotroceni în baza decretului semnat de regele Carol I, director fiind numit botanistul D. Brândză.

1891 A fost deschisă publicului. De atunci se păstrează chiparoşii de la cascadă. A fost construită prima seră, numită astăzi Sera Veche.

1895 S-a înfiinţat Muzeul Botanic şi s-au construit clădiri pentru lucrări de cercetare.

1936 Arh. Octav Doicescu  a construit restaurantul grădinii dar din 1944 localul a fost transformat în spaţiu de învăţământ şi birouri administrative.

1944 Bombardamentele americane au distrus colecţiile de plante şi clădirea Institului Botanic. Multe plante au fost distruse din cauza lipsei de încălzire.

1954-1976 Au fost construite serele de producţie ale plantelor anuale şi Serele de Expoziţie cu o suprafaţă de 1600mp şi înălţime de 18m.

1978 A fost inaugurat noul Muzeu Botanic într-o clădire din 1895 construită în stil neo-brâncovenesc.

2007-2014 S-au reabilitat Sera Veche şi alte clădiri din Serele de Expoziţie.

 După 2016 s-au realizat lucrări de mentenanţă, amenajare de spaţii de joacă, bănci, s-au organizat evenimente şi cu fonduri europene în 2020  s-a reabilitat clădirea administrativă.

Atracţiile Grădinii Botanice

-Cele mai vechi sere din România construite în 1891 după modelul celor din Liege.

-În Muzeul Botanic se găseste colecţia de ilustraţii botanice ale AngiolineiSantocono.  

-În zona cascade întâlneşti un peisaj montan cu specii de conifere plantate în urmă cu peste 100 de ani. Pe lac se plimbă nestingherite răţuste.

-Serele de expoziţie îţi oferă posibilitatea să treci rapid prin habitate de deşert, păduri de palmieri, livadă de portocali, etc

- Grădina Bunicii, Grădina Copiilor si Grădina Istorică sunt locuri ideale de agreement şi relaxare.

Despre D Brândză.  

În toate cele 14 reviewuri postate până acum se pomeneste despre botanistul D. Brândză ca fondator al Grădinii Botanice Bucureşti în 1884. Copleşiti de frumuseţea locului cei care au scris nu au detaliat biografia şi personalitatea lui.

D. Brândză (1846-1895) s-a născut în Botoşani  şi după ce a absolvit cursurile Academiei Mihăilene din Iaşi a plecat la Paris unde a studiat  la Facultatea de Stiinţe Naturale şiMedicină, unde în 1869 şi-a luat doctoratul. După ce a activat un timp ca medic şi prof. de botanică la Universitatea din Iaşi s-a transferat în 1874 în Bucureşti ca profesor la catedra de Stiinţe Naturale a Universităţii. Din 1875 a început munca de cercetare dezvoltând colecţia botanică a facultăţii pentru care a fost cooptat în Societatea Geografică Română. În 1879 a devenit membru al Academiei Române. În 1992 a înfiinţat catedra de botanică a Facultăţii de Stiinţe şi a început să publice manuale de botanică şi zoologie. După numirea sa ca director al Grădinii Botanice în 1884, un incendiu a distrus colecţia de plante din Muzeul de Istorie Naturală, eveniment care a determinat guvernul să înfiinţeze Grădina Botanică în Cotroceni, pe actualul amplasament, director fiind numit acelaş D. Brândză.  

A publicat numeroase studii şi cercetări în domeniu cât şi despre folosirea plantelor în domeniul sănătăţii publice. Deasemeni a fost primul cercetător care a studiat flora diverselor regiuni începând cu cea a Dobrogei. Multe din lucrările lui au fost traduse în limbi de largă circulaţie. A murit la numai 49 de ani în 1895 la Slănic Moldova.  

Program de vizitare şi tarife.

La coborârea din taxi am fost surprinsă să văd că deşi era devreme, cca 11 dimineaţa şi zi de lucru, déjà era coadă la bilete. Am cumpărat cu 15 lei un bilet la tarif redus, pentru vizitarea grădinii, a muzeului şi serelor. Programul de vizită este acelaş cu cel scris de ceilalţi useri.

-Grădina Botanică: 16 martie – 15 octombrie de la 8.00 –20.00 şi 16 oct-15 martie 9.00 – 15.30

-Muzeul Botanic: Marti – Vineri: 10.00 – 15.00, Sambata şi Duminica: 9.00 – 13.00

-Serele de Expoziţie și Pavilionul Pădurea Tropicală: Marti, Joi, Vineri: 10.00 – 15.00, i Sambata   şi Duminica: 9.00 – 13.00

Biletele pentru seră și muzeu se achiziționează de la caseria aflată la intrare în grădina botanică.  

Ultimul bilet se vinde cu 30 minute înainte de închidere.

 Tarife. Începând cu 16 martie 2024 tarifele s-au majorat astfel: pentru spaţiile în aer liber, muzeu şi sere bilet întreg  câte 10 lei pentru fiecare  în perioada 16 martie-15 octombrie şi  câte 5 lei de la 16 oct. până la 14 martie. Biletele reduse acordate elevilor, studenţilor şi pensionarilor sunt  câte 5 lei  pentru fiecare vara şi 2 lei în lunile de toamnă-iarnă.

Vizita 

M-am hotărât să vizitez Grădina Botanică şi pentru că ştiam că va fi mult de mers, mi-am luat două beţe de trekking care dau mai mult echilibru şi mai puţină oboseală decât un simplu baston. Ar fi o minciună să spun că în patru ore, cât am putut rezista în picioare am văzut întreaga grădină. Înarmată cu harta pe care o pozasem m-am orientat spre principalele obiective, asta neînseamnând că altele erau mai puţin importante. Faţă de vizita mea din 2015 am găsit Grădina Botanică mult mai curată, organizate spaţii de odihnă cu bănci şi ce cred  că foarte important e numărul mare de bodyguarzi care se plimbau pe alei,  fapt care conferă persoanelor singure o stare de siguranţă.

˝ Grădina Botanică este compusă dintr-o expoziție în aer liber împărțită în 12 sectoare, două corpuri de sere și un muzeu, alături de care se mai află clădiri administrative și o clădire a Facultății de Biologie din Universitatea București. Acoperă o suprafață de 18,2 ha (din care 17,5 ha expoziția în aer liber, 3.800 m² de sere iar restul este ocupat de diverse clădiri) și are peste 10.000 de specii de plante. Grădina deține un herbar ce număra în 2022 aproximativ 520.000 de file. ˝

1. Expoziţia în aer liber

După ce am luat bilete am intrat pe aleea principală în sectorul decorativ  al expoziţiei în aer liber amenajat în anii 1955-1956 de ambele părti ale aleii de la intrare. Aici sunt cultivate  cca 500 de soiuri de plante eflorescente (lalele, bujori, crini, delii) Era vremea lalelelor si pe ambele părţi ale aleii îmi luau ochii mii de exemplare de culori diferite.  Sectorul decorativ se alătură altor 11 sectoare în aer liber :plante rare, plante mediteraneene, grădina italiană, iridarium, rosarium, flora Dobrogei, colina coniferelor şi lacul pe care le-am văzut dar şi grădina bunicii, grădina istorică, grădina cu remedii, la care nu am mai ajuns.

-Sectorul plantelor rare are rol de conservare a unor specii locale perene (plante care au o rădăcină viguroasă şi rezistentă care dă flori în fiecare primăvară) cum sunt ghiocelul, bujorul detepă.

-Sectorul plante mediteraneene, conține 150 de specii dintre care unele se regăsesc și în flora României, în zone cu climă apropiată cum ar fi Dobrogea. Exemplu e levănţica.

-Rosariul, ocupă o suprafaţă de 1 ha şi conţine o colecţie de de trandafiri ce cuprinde 4000 de tufe din 200 de soiuri,  

-Iridarium deţine aproximativ 80 de soiuri de iriși (stânjenei),

- Grădina italiană a fost amenajată în 1935 la extinderea Grădinii Botanice. Este foarte ordonată şi deţine specii de chiparoşi şi ienuperi

-Colina coniferelor exemplifică zonele de vegetaţie după altitudine până la 2500m.  

Pe aleea castanelor se află un frumos lac cu răţuşte. Un alt ochi de apă neîngrijit înconjurat de o vegetaţie sălbatică se află sub coama unui deal.

2. Muzeul Grădinii Botanice

Este amplasat aproape de intrarea în Grădină, într-o clădire în stil brâncovenesc construită în 1895. Dr. Nedelcu a organizat în 1978 cele 22 de săli ca biotopuri bine determinate, alături de plante şi arbori fiind expuse şi animale. Muzeul este un conglomerat de exponate înrămate, ierbare, minerale, plante uscate, la toate figurând locul şi data de achiziţie care coboară spre începutul secolului trecut. În cabinetul directorial de lucru, mobilat ca la începutul secolului trecut sunt expuse pe pereţi tablouri ale botaniştilor de marcă si un bust al prof. D. Braândză. Sunt expuse animalele şi păsările care populează câmpia, pădurile şi Delta Dunării dar şi exotice. În muzeu sunt prezentate peste 5.000 de specii de plante, inclusiv 1.000 de specii exotice, precum și o colecție de 2000 de picturi realizate de Angiolina Santocono. Are 17 săli.   Holul muzeului  ilustrează prin pictură și planșe de herbar sistemul evolutiv al plantelor. Sala florei alpine prezintă plantele caracteristice şi animalele montane. Aici este plasată o dioramă cu vegetaţia din stânci.  Sala etajului boreal (altitudine 1300-1500m) cuprinde speciile vegetale care cresc în partea median a munţilor. O altă sală este dedicată etajului nemoral dedicat plantelor care cresc pe dealuri şi în partea de jos a munţilor intre 300-1000m. Trebuie să recunosc că a trebuit să caut în DEX semnificaţia acestor ˝etaje˝. O altă sală ilustrează vegetația spontană de câmpie. Cea mai mare sală de expunere este dedicată plantelor ornamentale cultivate, aici fiind expuse colecţiile unor reputaţi botanişti. Sunt prezentate cele mai mari seminţe din lume, trunchiul unui palmier salvat din bombardamentele din 1944şi cele mai înalte plante erbacee exotice. Două săli sunt dedicate lucrărilor ştiinţifice şi premiilor obţinute de naturalişti români şi de Grădina Botanică, participant la concursuri internaţionale.

3. Sera veche

A fost construită în anii 1889-1891 de arhitectul Louis Fuchs după modelul serelor din Liege. A suferit în timpul bombardamentelor din 1944 şi deasemeni din lipsa combustibilului pentru a păstra şi iarna temperatura necesară plantelor. Cu o suprafaţă de 760 mp ea a putut fi vizitată până în 1976, ulterior fiind folosită pentru găzduirea, multiplicarea plantelor necesare Grădinii şi furnizarea de material didactic pentru studenţi. Unul din pavilioanele serei vechi a fost reabilitat în anul 2011, fiind aranjat ca un colț de pădure tropicală și conținând specii ale mai multor familii de plante exotice  

4. Sera de expoziţie

A fost construită  în anii ´70 cu o suprafaţă de 2500mp şi adăposteşte 3000 de specii de pe toate continentele. Deasemeni conţine colecţii de plante carnivore, citrice, cactuşi  şi nuferi tropicali. Pavilionul central are o înălțime de 18 m și este destinat colecției de plante înalte (palmieri, bananieri, ficuși) Sunt expuse plante cu rol decorativ, plante suculente, tropicale dar cu siguranţă că îţi trebuie o bază de cultură botanică pentru a le identifica şi a te descurca în denumirile lor.  

5. Evenimente organizate.

Începând cu 3  nov 2023 timp de patru luni Grădina Botanică a organizat spectacolul Grădina luminilor respectiv expoziţia Alice în Tara Minunilor. A fost amenajat cel mai lung tunel iluminat din Europa lung de 200m, prevăzut cu 320000 leduri. Nu am stiut de acest eveniment dar oricum nu aş fi putut merge noaptea. Scriu asta pentru ca voi, care fiind tineri puteţi să urmărţi evenimentele organizate de Grădina Botanică D. Brândză.

6. De ultimă oră

 În săptămâna din 1-7 mai se pot vizita între orele 8-20 numai spaţiile neacoperite; serele şi muzeul vor fi închise 

După o vizită de patru ore în Grădina Botanică am plecat cu regretul că feeria de culori s-a terminat şi nu am mai putut rămâne măcar încă patru ore. Mergeţi s-o vedeţi cât este plină de flori şi verdeaţă, vă va schimba starea morală şi vă veţi întoarce  cu moralul ridicat la programul rutinei zilnice.  

---

VIZUALIZĂRI: 297 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI