Grădina Botanică 'Dimitrie Brândză' - București 

TIPĂREȘTE

Am fost de multe ori la Grădina Botanică din București. Înainte de recenta vizită (despre care vreau să povestesc acum), am mai avut o tentativă, tot în această primăvară. Era într-o zi de duminică, în vremea lalelelor și a liliacului înflorit. Soarele de aprilie, mai generos după o perioadă de frig și de ploi, îndemna la o plimbare prin natura proaspăt înverzită, dar... la intrare, un șir de aproape 200 de persoane umplând trotuarul până la colțul străzii, m-a făcut să-mi amân vizita. Nu aveam bilete rezervate online și nu eram dispusă să-mi dau timp din viață stând la o asemenea coadă. Am părăsit zona decisă să revin într-o zi de lucru când, poate, accesul va fi mai lejer.

Și, într-o zi de mai, o zi de vineri, iată-mă din nou la poarta Grădinii Botanice din București, într-o nouă tentativă de a intra! Am plecat de acasă devreme, preferând această zi pentru a prinde deschise și serele și pentru a avea timp suficient și pentru plimbarea de relaxare prin parc. Nici de această dată nu aveam bilete rezervate online, site-ul instituției jucându-mi feste în mai multe rânduri.

Am achitat 5 lei pentru intrarea în parc și alți 2 lei pentru vizitarea serelor. Plata se poate face cash sau cu cardul.

Și pentru că veni vorba, iată care sunt taxele de acces și programul de vizitare a Grădinii Botanice "Dimitrie Brândză" - București!

Accesul în Spațiile Exterioare, în parc, în sezonul cald (16 martie-15 octombrie) este de 10 lei/persoană - adulți și 5 lei/persoană - elevi, studenți, pensionari, în intervalul orar 08.00-20.00. În sezonul rece (16 octombrie-15 martie) 5 lei/persoană - adulți și 2 lei/persoană - elevi, studenți, pensionari, în intervalul orar 09.00-17.00.

Muzeul Botanic este deschis Marți - Vineri, orele 10.00-15.00, iar Sâmbătă și Duminică orele 9.00-13.00. Taxa de acces este de 5 lei/persoană - adulți și 2 lei/persoană - elevi, studenți, pensionari.

Serele de Expoziţie și Pavilionul "Pădurea Tropicală" sunt deschise Marți, Joi și Vineri, orele 10.00-15.00, iar Sâmbătă și Duminică orele 9.00-13.00. Taxa de acces este de 5 lei/persoană - adulți și 2 lei/persoană - elevi, studenți, pensionari.

Dat fiind faptul că serele nu pot fi vizitate în fiecare zi (conform programului actual Serele de expoziție fiind închise în zilele de Luni și Miercuri), aș sugera să țineți cont de acest aspect atunci când vă planificați o vizită la Grădina Botanică din București. Este păcat să ajungeți acolo și să nu vedeți și serele.

Alte informații. Grădina Botanică "Dimitrie Brândză" - București se află pe Șoseaua Cotroceni, nr. 32, vis-à-vis de Palatul Cotroceni. Mijloacele de transport în comun care deservesc zona sunt: autobuz 336, troleibuz 61,62,93. Cei care vin cu mașina personală, cu puțin noroc, pot parca pe străzile adiacente. Eu am preferat metroul până la Stația Eroilor și de acolo, per pedes, până la intrarea în grădină.

Câteva date de reținut

Înființată în 1860, la patru ani după Grădina Botanică "Anastasie Fătu" din Iași, începând din 1994, Grădina Botanică a Universității din București poartă numele celui de-al treilea fondator al său, Dimitrie Brândză - medic, naturalist și botanist român, membru titular al Academiei Române.

După ce doctorul Carol Davila prezentase domnitorului Barbu Știrbei importanța înființării la București a unei grădini botanice asemănătoare celei de la Iași, în 1860, lângă Șoseaua Cotroceni din capitală apare prima grădină botanică a Bucureștiului. În urma trecerii în subordinea Facultății de Științe, grădina botanică este mutată în grădinile Palatului Șuțu (situate în actuala Piață a Universității), în 1874, an în care conducerea instituției este încredințată lui Dimitrie Brândză, acesta devenind al treilea director (după Ulrich Hoffmann și Dimitrie Grecescu). După zece ani, cu colecțiile de plante vii și de herbare mult îmbogățite, Grădina Botanică revine în Cotroceni, în spațiul pe care îl ocupă și în prezent. S-au făcut amenajări după modelul Grădinii Botanice din Liège, lucrări care au continuat până în 1891. Afectată de o inundație care a avut loc în anul următor, Grădina Botanică din București a avut de suferit și în Primul Război Mondial, dar mai ales în cel de-al Doilea Război Mondial când orașul s-a aflat sub tirurile avioanelor anglo-americane în timpul bombardamentelor din 4 aprilie 1944. Au fost distruse serele și plantațiile, clădirea Institutului Botanic și a Muzeului Botanic, din cele peste 800.000 de planșe ale herbarului, abia 200.000 fiind salvate.

În perioada de după război, s-au construit noi sere și o nouă clădire a Institutului Botanic.

Astăzi găsim la Grădina Botanică din București o expoziție în aer liber împărțită în 12 sectoare, două corpuri de sere și un muzeu, alte clădiri administrative, precum și o clădire a Facultății de Biologie a Universității București. Ocupând o suprafață de peste 18 ha, Grădina Botanică din București oferă vizitatorului posibilitatea de a vedea peste 10.000 de specii de plante.

Vizita mea la Grădina Botanică "Dimitrie Brândză" - București

Știam că nu poți cuprinde totul într-o singură vizită. Serele au constituit pentru mine întotdeauna o mare atracție și de aceea nu aveam de gând să ratez șansa de a le revedea și acum. Expoziția în aer liber, împărțită în 12 sectoare (sectorul decorativ, plante rare, plante mediteraneene, grădina italiană, iridarium, rosarium, grădina bunicii, grădina istorică, grădina cu remedii, colina coniferelor, insula și flora Dobrogei) oferă întotdeauna surprize celor care le vizitează. Dacă sunteți interesați de ceva anume, pentru orientare, este bine să studiați schema de la intrare. Dacă nu, porniți pur și simplu la întâmplare pe aleile cu denumiri tematice - Aleea Carpați, Aleea Florilor, Aleea Lămâiței, Aleea Castanilor, Aleea Frasinului, Aleea Stânjeneilor, Aleea Magnoliilor, dar și Aleea Botaniștilor, Aleea Muzeului, Aleea Sistemului, toate amenajate după un anume specific, îmbiindu-te cu umbra și cu frumusețea lor. În dreptul plantelor sunt amplasate panouri sau mici plăcuțe informative, astfel încât cei interesați de completarea cunoștințelor botanice o pot face cu prisosință.

În parc veți găsi țâșnitori cu apă potabilă, o toaletă și un chioșc cu băuturi răcoritoare și mici gustări, de asemenea bănci pentru odihnă. Amplasate în cadru natural, veți descoperi busturi ale celor care au avut o importantă contribuție la fondarea Grădinii Botanice - prof. dr. Dimitrie Brândză, prof. dr. Emanoil C. Teodorescu, dr. Dimitrie Grecescu...

Sectorul decorativ este cu siguranță un punct de atracție pentru oricine. Aici sunt cultivate sute de soiuri de plante specifice sezonului. Grădina italiană - simetrică și bine îngrijită - pe lângă plantele din flora mediteraneeană etalează, în centru, o fântână arteziană.

Iridariumul pare a fi vedeta momentului. Aprox. 80 de soiuri de iriși înfloriți pot fi admirați acolo în perioada aprilie-mai. La fel, rosariumul găzduind colecția de trandafiri (4000 de tufe din 200 de soiuri) care ocupă o mare suprafață, este o feerie în lunile mai-iunie. Atunci când am fost eu acolo, primele flori abia își arătau culoarea.

O surpriză pentru mine a fost Grădina Bunicii care reproduce o grădină tradițională românească, așa cum mai vedem prin satele noastre, cu legume, flori, plante medicinale și aromatice, arbuști și pomi fructiferi.

În centrul Grădinii Botanice se află un lac cu o insulă. Aici sunt cultivate plante iubitoare de apă. Pe podețe și la maluri, vizitatorii ademeneau rațele cu hrană pentru a le fotografia și a se fotografia într-un cadru inedit.

Sera veche a Grădinii Botanice, construită în 1889-1891 sub îndrumarea arhitectului Louis Fuchs, după modelul Serelor din Liège, a fost folosită ca seră de expoziție până în 1976, când a fost închisă publicului. Reabilitat în 2011, unul din pavilioane găzduiește acum o mică pădure tropicală, cu specii ale mai multor familii de plante exotice.

Noile sere au fost construite în perioada 1973-1976. Având o suprafață de 2500 m², actualele sere de expoziție, cu opt compartimente, adăpostesc aprox. 3000 de specii de plante provenite din Africa, Asia și America de Sud. Putem admira acolo orhidee, plante carnivore, bromeliacee, citrice, cactuși, nuferi tropicali...

Pavilionul central este cel mai înalt (18 m) pentru că acolo sunt plantați cei mai înalți arbori - palmieri, bananieri și ficuși uriași.

Colecțiile de cactuși, plante suculente, plante acvatice și plante subtropicale, toate amplasate în microclimate specifice speciei, oferă vizitatorului nu doar imagini pe care nu le întâlnește în fiecare zi, ci și multe informații privind particulatitățile lor de viață.

În serele de expoziție, un compartiment special este destinat colecției de orhidee și alte specii decorative. Orhideele Cattleya, Vanda, Phalaenopsis, Cymbidium, Dendrobium mi-au plăcut întotdeauna. De aceea, în serele Grădinii Botanice din București, acolo unde au condiții optime de viață, aceste minunate plante se dezvoltă bine și sunt foarte frumoase.

De astă dată nu am vizitat și muzeul situat la intrarea în Grădina Botanică, într-o clădire în stil brâncovenesc, datând din 1895. Muzeul Botanic din București a fost înființat de Dimitrie Brândză, în anul 1882, în vremea când Grădina Botanică se afla în grădinile Palatului Șuțu, primele exponate fiind colecții aduse de la Iași. De asemenea, herbarele personale ale fondatorului Dimitrie Brândză au stat la baza herbarului Grădinii Botanice din București.

Herbarul Grădinii Botanice numărând astăzi mai mult de 500.000 de specimene de plante, nu este deschis publicului larg, ci doar specialiștilor și studenților de la facultățile de profil. Este de la sine înțeles că nu l-am vizitat.

În încheiere... Să îndemn pe cineva să meargă la Grădina Botanică "Dimitrie Brândză" - București? Cred că e inutil. Știu că cei care iubesc plantele și plimbările într-un parc frumos, o vor face și fără îndemnul meu. Dar, dacă se poate, evitați ziua de duminică (în special după-amiaza) când se formează cozi lungi la intrare!

---

VIZUALIZĂRI: 640 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI