GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Transfăgărășan în culori de toamnă, un loc care m-a încântat și m-a încărcat pozitiv!
Anul acesta, printre multe alte destinații, mi-am propus să ajung și pe Transfăgărășan, doar că ferestrele între alte excursii erau puține și atunci ba era aglomerat, ba era vreme urâtă.
Astfel că, săptămâna trecută, văzând că de miercuri vremea este însorită, nu am mai stat pe gânduri și am pornit la drum.
De la Gura Humorului am plecat spre Brașov, unde am avut o cazare, după care, joi am trecut prin Bran, Cheile Grădiștei, Curtea de Argeș și ne-am oprit la Arefu.
Într-ucăt era ora 17.00, am zis că putem ajunge încă pe lumină la Barajul Vidraru, aflat la doar 7 km distanță.
Ne-am deplasat așadar la baraj, unde am prins lacul încă scăldat de soare și după vreo 10,15 minute, ne-am întors la locul de cazare din Arefu.
CÂTEVA CUVINTE DESPRE TRANSFĂGĂRĂȘAN:
Cunoscut și sub numele de DN7C, Transfăgărășan a fost construit între 1970 și 1974, în timpul regimului lui Nicolae Ceaușescu.
Acesta a fost gândit inițial ca o cale strategică pentru armata română, oferind o rută rapidă peste Munții Făgăraș, în contextul tensiunilor din Războiul Rece.
După invadarea Cehoslovaciei de către trupele sovietice în 1968, Ceaușescu a dorit să aibă o cale militară sigură pentru a transporta rapid trupe și echipamente între regiunile din sudul și nordul României.
Construcția Transfăgărășanului a fost o realizare de proporții colosale, implicând utilizarea de muncă umană intensă, dar și a explozibilului pentru a străpunge stâncile masive din Munții Făgăraș.
Se estimează că au fost folosite aproximativ 6.000 de tone de dinamită, iar procesul a fost extrem de periculos. Se crede că sute de muncitori și-au pierdut viața din cauza condițiilor dure de lucru și a accidentelor.
Drumul are o lungime de 90 de kilometri și leagă județele Argeș și Sibiu, traversând munții și ajungând la altitudinea maximă de 2.042 metri, lângă Lacul Bâlea.
El include numeroase viaducte, tunele și curbe în ac de păr, fiind considerat unul dintre cele mai spectaculoase drumuri montane din Europa și din lume.
Transfăgărășanul este o atracție turistică renumită, datorită peisajelor impresionante și a traseului său spectaculos
fiind inclus în mai multe topuri internaționale.
Una dintre cele mai faimoase recunoașteri a venit din partea emisiunii britanice 'Top Gear' în 2009, când prezentatorul Jeremy Clarkson a declarat că Transfăgărășanul este „cel mai frumos drum din lume” .
Această afirmație a pus drumul pe harta internațională și a atras un număr tot mai mare de turiști, atât din România, cât și din străinătate.
Pe lângă aceasta, Transfăgărășanul a fost inclus în diverse clasamente și articole despre cele mai spectaculoase drumuri din lume, cum ar fi:
'Forbes', care l-a listat printre cele mai uimitoare drumuri din lume pentru o excursie cu mașina, subliniind priveliștile impresionante și curbele sale strânse.
'National Geographic', care l-a evidențiat ca fiind unul dintre cele mai spectaculoase trasee montane, alături de alte drumuri celebre precum Pasul Stelvio din Italia.
Atracțiile turistice de pe traseu, cum ar fi Barajul și Lacul Vidraru, Lacul Bâlea, Cascada Bâlea și Cetatea Poenari, contribuie și ele la popularitatea acestuia.
Totuși, din cauza condițiilor meteorologice din munți, drumul este deschis doar câteva luni pe an, de obicei din iunie până în octombrie.
Ultima dată când am fost la Barajul Vidraru a fost acum 21 de ani, iar la Bâlea Lac, acum 13 ani.
Pentru mine, redescoperirea acestor locuri, după ce am vizitat multe țări cu peisaje muntoase grandioase, a fost o mega surpriză plăcută, care m-a încărcat cu o emoție pozitivă mai puternică decât orice alt peisaj pe care l-am văzut în afară!
Dar să o luăm treptat.
Vineri dimineață, am așteptat până în jurul orei 10.00, pentru a se risipi ceața și a prinde cât mai multă vreme însorită pe traseu.
Am plecat cu mașina din Arefu, pe traseu pe dreapta am remarcat o clădire muzeu ' Castelul Dracula ' deschis publicului, iar pe stânga mai multe unități de cazare.
Am remarcat și Cetatea Poienari, pe un vârf stâncos, in partea dreaptă a drmului, momentan închisă, dar pe care doresc să o vizitez în viitor.
Până la Barajul Vidraru, șoseaua pornește lin să urce, tot mai mult, oferind la înălțime, peisaje viu colorate în nuanțe de toamnă.
Așa cum am menționat, la Vidraru era frumos, soare, doar câțiva nori pe cer.
Peisajul în culorile toamnei se oglindeau minunat în apa ce reflecta cerul albastru!
Soarele se afla chiar în spatele statuii lui 'Prometeu' sau 'Omul de fier', care nu se vedea prea bine.
După ce am părăsit Barajul Vidraru a urmat o călătorie prin pădure, pe un drum șerpuitor, nu foarte bun, până la Hotel Capra, pe o distanță de 46 de km.
În 2003, când am mai parcurs acest traseu cu mașina, încă se mai vedea lacul pe partea stângă, însă acum, nu se mai vede din cauza copacilor care au crescut între timp, așa că traseul este destul de monoton.
Ca și surpriză plăcută, am remarcat Treehouse Village, un restaurant modern, care îți dă impresia că e cocoțat în copaci.
După ce am depășit Hotel Capra, am început cu adevărat aventura care înseamnă să conduci la înălțime pe Transfăgărășan!
Ce pot să spun, traseul de la Capra și până la Bâlea Lac, pe o distanță de 8,8 de km, pe care nu știu când i-am parcurs, a fost o încântare și o uimire continuă!
Am mai făcut câteva opriri pentru poze și filmulețe, era destul de frig, circa 4 sau 5 grade, dar ce conta când măreția peisajului îți tăia respirația mai mult decât aerul rece?
În mașină mai ascultam și piese de la Era, care s-au potrivit grozav cu ceea ce vedeam, amplificând parcă frumusețea locului!
La Bâlea Lac am făcut o escală de aproape o oră.
Deși suntem in extrasezon, totuși erau câteva mașini parcate și destui turiști, care se bucurau ca și noi, profitând de aceste zile însorite de octombrie!
Apa lacului era foarte clară, chiar se vedeau câțiva pești înotând și reflecta frumos Cabana Bâlea Lac, dar și vârfurile învecinate, printre care Iezerul Caprei.
De la lac, ne-am plimbat până la Baza Salvamont Bâlea, iar de acolo spre Panorama Transfăgărășan, după care am revenit la mașină și ne-am continuat drumul spre locul de cazare din Făgăraș, de care ne despărțeau 67 de km.
Coborârea de la lac spre Cabana Bâlea Cascadă, circa 13 km, în 'ace de păr' este dea dreptul spectaculoasă și m-am bucurat atât de mult și am fost atât de fericită, încât deși au trecut trei zile, imaginile și emoțiile de atunci încă mai stăruie și vibrează în sufletul meu!
Drumul spre Făgăraș a fost frumos și ziua minunată de vineri s-a încheiat la un super hotel, despre care voi scrie curând.
IN CONCLUZIE:
Dacă nu ați fost încă pe Transfăgărășan, e cazul să o faceți!
Făcând comparație cu toate masivele muntoase pe care le-am văzut, Crestele Făgărașului m-au incantat poate la fel de mult ca și Alpii Dolomiți, dar aici emoția a fost mai puternică pentru că eram acasă în țara mea și sunt tare mândră de acestă măreață realizare a poporului nostru!
Dacă și drumul ar fi asfaltat corespunzător, atunci totul ar fi perfect!
Vacanțe frumoase vă doresc!
Trimis de elenaadina in 21.10.24 13:02:42
- Alte destinații turistice prin care a fost: Europa, Asia, Africa, America de Sud, Oceanul Indian
13 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (elenaadina); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
13 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Va rog sa puneti ca ilustrata muzicala ERA cu Divano.
Multumesc!
Bun găsit!
Pe 22 septembrie am fost şi eu pe Transfăgărășan în zona Barajului Vidraru! Am făcut o drumeţie pe Valea lui Stan prin agenție, cu oameni din București. Prima mea dată în viață de asemenea, în aceste zone frumoase; am mers prin albia râului (sau pârâului), am urcat prin pădure și stat prin poiană, am coborât și-apoi am admirat de sus apele Argeșului și munții. Cred că apa era la vreo sută de metri mai jos de noi, că taaare sus mai eram . Și malul mare și pietros până jos! Câțiva pași neatenți puteau face diferența viață-moarte. Iar în depărtare se vedeau una lângă alta niște creste de-ale noastre tare înalte!
În fapt, zona Vidraru a fost taman pe finalul nostru de traseu, zona cea cu mulți oameni, noi acolo ne-am îmbarcat înapoi în autocar pentru întoarcere, iar la puțin timp de la plecare am văzut și ursul pe parapetul sau "pervazul" de margine de drum .
Venind dinspre Pitești, noi nu am explorat pe larg Transfăgărășanul, ce-i drept. Abia de-am apucat primii kilometri. Sâmbătă pe 19 octombrie ar fi trebuit să mergem iar pe Transfăgărășan, de data aceasta pe la Bâlea Lac pentru Vânăt (o) area lui Buteanu, dar s-a anulat din lipsă de suficienți oameni, așa că rămâne pesemne în suspans până la anul, că-n curând se și-nchide Transfăgărășanul (ce rimă!). Dar drumețiile la munte mai continuă!
Așadar, să avem călătorii frumoase mai departe! Și Transfăgărășanul ne-așteaptă și la anul!
Felicitari pentru excursie si pentru articol!
Am fost de foarte multe ori pe Transfagarasan (in perioada 1977 - 1981 aproape saptamanal), dar nu as refuza niciodata o noua plimbare. Si ca o ciudatenie toate drumurile le-am facut dinspre nord spre sud, niciodata de la baraj spre tunel. Si acum am nostalgia meselor luate duminica cu ursul de acum celebru, mai omenos decat neamurile lui din zilele noastre. Si, poate regretul ca, in armata fiind comandantul unitatii nu mi-a dat voie sa merg pe santier la constructia Transfagarasanului. In toamna anului 1974, un unchi de al meu care fusese de multe ori pe santier (a scris si o carte cu acest subiect) m-a dus pe Transfagarasan pana la tunel iar de atunci m-am imbolnavit de o boala care nu mi-a trecut nici azi. Dorul de aceasta minune facuta de la un cap la altul de niste romani.
Dar ma opresc din amintiri si-ti urez numai bine si calatorii placute!
@liviu49:
Mulțumesc pentru vizită și ecou!
"Si, poate regretul ca, in armata fiind comandantul unitatii nu mi-a dat voie sa merg pe santier la constructia Transfagarasanului. In toamna anului 1974, un unchi de al meu care fusese de multe ori pe santier (a scris si o carte cu acest subiect) m-a dus pe Transfagarasan pana la tunel iar de atunci m-am imbolnavit de o boala care nu mi-a trecut nici azi. Dorul de aceasta minune facuta de la un cap la altul de niste romani. "
Ați fost aproape de miezul problemei, ceea ce mi se pare extraordinar!
Amintiri deosebite!
Vacanțe frumoase vă doresc în deplină sănătate și bucurie!
@peterminea:
Mulțumesc pentru vizită și ecou!
"Sâmbătă pe 19 octombrie ar fi trebuit să mergem iar pe Transfăgărășan, de data aceasta pe la Bâlea Lac pentru Vânăt (o) area lui Buteanu, dar s-a anulat din lipsă de suficienți oameni, așa că rămâne pesemne în suspans până la anul, că-n curând se și-nchide Transfăgărășanul (ce rimă!). "
Vremea este încă frumoasă, s-ar putea să nu se închidă încă!
Dar și la anul o excursie e binevenită!
@elenaadina: Cum să nu mă bucur citind un asemenea review? Am fost pe Transalpina în 2013 şi pe Transfăgărăşan în 2015, la 80 de ani, cum se zice în ceasul al doisprezecelea, pentru că ştiam la ce ne băgăm. Hm! Frumos, superb dar nimic nu egalează cele 5-8-10 ascensiuni pe care le-am făcut în 1958-1961, când stagiară fiind la C. Ch. din oraşul Victoria, altă distracţie nu aveam decât să urcăm pe munte. Ori mergeam spre Podragu- Vistea- Moldovanu- Vânătoarea lui Buteanu- Capra-Bâlea sau Cârţa- Bâlea Cascadă- Bâlea Lac, şi de acolo mai departe. De 2-3 ori am făcut toată creasta de la Sâmbăta la Negoiul- Avrig.După construcţia transfăgăraşanului am fost prima dată pe transfăgărăsan prin 2000 pornind din Arefu şi am fost impresionată de serpentinele drumului şi peisajele excepţionale, totuşi cred că mai impresionant e drumul dinspre nord. Nu stiam de Top Gear şi clasamentul Forbes.Si atunci şi ultima dată mi-a displăcut târgul de la Bâlea Lac, plin cu chinezisme şi turcisme. De poze ce să spun? Mi-au rememorat tot drumul. Încolo, felicitări pentru review!
Transfăgărășanul, această „carte de vizită” a turismului românesc, e frumos în orice anotimp, nu ai cum să nu te mândrești când vezi că e inclus în multe clasamente internaționale de profil.
Îți recomand să ajungi la Bâlea Lac și iarna, când se urcă doar cu telecabina, de la Bâlea Cascadă, vei avea în fața ochilor peisaje fascinante, plus că vei vizita cele două obiective făcute din gheață, hotelul și biserica.
Frumoase fotografii ai făcut, sunt ca o provocare pentru mine, anul viitor sper să ajung din nou pe Transfăgărășan.
Gânduri bune!
@Michi: Felicitări pentru excelenta formă de a călători, la o respectabilă vârstă!
Și eu care credeam că am întârziat rău cu drumețiile pe traseu montan până la 34 de ani . Deși mai făcusem și alte drumuri pe jos. Spor la drumuri frumoase să avem!
@Michi:
Mulțumesc pentru vizită și ecou!
"Am fost pe Transalpina în 2013 şi pe Transfăgărăşan în 2015, la 80 de ani, cum se zice în ceasul al doisprezecelea, pentru că ştiam la ce ne băgăm. Hm! Frumos, superb dar nimic nu egalează cele 5-8-10 ascensiuni pe care le-am făcut în 1958-1961, când stagiară fiind la C. Ch. din oraşul Victoria, altă distracţie nu aveam decât să urcăm pe munte. Ori mergeam spre Podragu- Vistea- Moldovanu- Vânătoarea lui Buteanu- Capra-Bâlea sau Cârţa- Bâlea Cascadă- Bâlea Lac, şi de acolo mai departe. De 2-3 ori am făcut toată creasta de la Sâmbăta la Negoiul- Avrig. "
Nu pot decât să vă Felicit și să vă aplaud!!
Sunteți un model pentru noi toți!
@Safta Radu:
Mulțumesc pentru vizită și ecou!
"Îți recomand să ajungi la Bâlea Lac și iarna, când se urcă doar cu telecabina, de la Bâlea Cascadă, vei avea în fața ochilor peisaje fascinante, plus că vei vizita cele două obiective făcute din gheață, hotelul și biserica. "
S-a notat, doar să fie drumul deschis!
Vacante frumoase și alegeri inspirate!
@elenaadina: Frumoasă zi ați prins. N-are cum să nu te” miște” un articol despre Transfăgărășan. Plus că odată ce te plimbi pe-acolo, mai vezi o altă realizare a construtorilor români. Barajul de la Vidraru.
Anul trecut, la Bâlea Lac erau vreo 10-11 motocicliști din Polonia. Veniseră special în România pentru Transfăgărășan și pentru Transalpina. Vorbeau la superlativ despre cele două drumuri.
Felicitări pentru excursie. Iar fotografiile și filmulețele nu fac decât să completeze un articol pe care eu l-am citit cu mare plăcere.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2023 Pe Transfăgărășan, din nou — scris în 21.08.23 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Oct.2022 Transfăgărășanul - așa cum l-am văzut eu — scris în 26.11.22 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2022 Transfăgărășan — scris în 25.07.22 de A Mihai din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Oct.2021 Pe Transfăgărășan, în prag de iarnă — scris în 18.10.21 de ⭐ValentinB_88⭐ din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jun.2021 Transfăgărășan — scris în 09.12.21 de Mioritik din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jul.2020 O noapte la cort pe Transfăgărășan — scris în 21.08.20 de Floryn81 din RâMNICU SăRAT - RECOMANDĂ
- Aug.2019 Drumul pe Transfagarasan — scris în 26.08.19 de calatorul din BUCURESTI - RECOMANDĂ